776 matches
-
din arii de oferte reduse ca număr și diversitate era o activitate necesară supraviețuirii. După 1989, odată cu deschiderile oferite de trecerea spre capitalism a trăit impactul cu provocările societății de consum de masă și, fără a avea timp să se dezmeticească, s-a confruntat cu trăsăturile societății de hiperconsum. În lucrarea “Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum”, Gilles Lypovetsky (2007, p. 5) aprecia cî Începând cu ultimele două decenii un nou seism a pus capăt vechii societăți de consum, transformând
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
tatăl său îl măsură din cap până-n picioare și-i zise grav: Am păstrat jumătate din pătură, pentru ca să ți-o dau mai târziu dumitale când ajuns și tu la vârsta bunicului te voi izgoni și eu din casă... Omul se dezmetici, plânse cu suspine amare și sărutându-și copilul, căzu în genunchi înaintea bătrânului său tată și îi ceru iertare. Din clipa aceea pacea, bucuria și dragostea au învăluit pe toți ai casei. 94. Dragostea mamei Iată că într-o zi
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
echivalată - polemic - cu primitivismul, plebeianismul, diletantismul și sărăcia artistică. „E o himeră să crezi că vom ajunge să trăim altă viață până ce nu vom porni ofensiva hotărâtă împotriva trecutului cu blestemate îndărătniciri”, va susține Densusianu și mai târziu (Ne vom dezmetici, când?), în 1933. În virtutea unor atare abordări, V.n. s-a lansat în atacuri dure împotriva lui N. Iorga, G. Ibrăileanu și a „Vieții românești”. Titu Maiorescu și junimiștii erau repudiați pentru că s-ar fi erijat cu ostentație în salvatori ai
VIEAŢA NOUA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290552_a_291881]
-
împreună, ca de atâtea ori în ultimul an, cafeaua de dimineață. Muza a dat să meargă la baie și, când a intrat și a închis ușa în urma ei, s-a trezit în stradă. A stat un pic, încercând să se dezmeticească, privind oamenii grăbiți cum treceau pe lângă ea, fără să înțeleagă nimic. Apoi a început încet să se afunde în asfaltul trotuarului. A privit înspre blocul artistului, dar în locul lui era acum o imensă clădire de birouri, cu vârful nevăzut din cauza
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
de Jurnalistică și Științele Comunicării din cadrul Universității „Al.I. Cuza“ din Iași, revista „Opinia“, Centrul pentru Jurnalism Independent din București, Goethe Zentrum Iași și British Council Iași. Prima zi a început timid și parcă prea de dimineață. Până a se dezmetici în ce sală a CCF trebuie să intre, studenții s-au trezit cu niște căști pe urechi unde li se traducea despre „Comunicare politică și politica de comunicare - studiu de caz“. Moderatorul discuțiilor a fost Fernando Malverde, redactor-șef adjunct
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
ciudați” sau chiar „neverosimili”! Chiar și unor „lectori profesioniști”, cum se auto-numesc uneori criticii literari, și un exemplu flagrant de denigrator al creației mele, al tipologiei romanelor mele, a fost Ov.S. Crohmălniceanu; ins inteligent, cult și care, după ce s-a dezmeticit din narcoza ideologiei staliniste În timpul căreia i-a Înjurat, cu acel entuziasm tipic vremii proletcultiste, pe ctitorii literaturii române clasice și moderne, de la Maiorescu la Lovinescu și Blaga -, pe filozof mai ales -, desigur, cu alți „ortaci” precum Paul Georgescu sau
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
dispar doi purcei. Resemnat, acesta încearcă să găsească o explicație: Totdeauna vine o clipă când ațipești de oboseală, la zori, și în clipa aceea de toropeală hoțul apare, lucrează rapid, ca la carte (subl. lui Th. Codreanu) și până te dezmeticești, mai caută-i urma..." Oricât de mult s-ar păzi, țăranul este furat cu carte, în mod științific, căci în secolul trecut s-au scris puhoaie de literatură marxist-leninistă. Aceste concluzii vin din subtextul narațiunii, în timp ce textul propriu-zis al cazului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
nu constă în a găsi un prefix care să realizeze ruptura de rădăcina. Într-un interviu acordat lui Florin Țupu, explicam că situarea în afara modernității reprezintă starea naturală a culturii, iar termenii transmodernism și transmodernitate sunt provizorii. Pentru a ne dezmetici și a ieși din fenomen, nu avem nevoie de numire sau definire, ci doar de o delimitare conceptuală și de o vizualizare a orizontului. Cu toate acestea, transmodernism și transmodernitate marchează despărțirea de o modernitate a civilizației devoratore de culturi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
secundă, Corina a fost aruncată prin parbriz la vreo 3-4 metri, pe-o arătură înghețată, în timp ce Florin, încleștat pe volan a simțit o izbitură cumplită în cușca pieptului și sângele l-a bușit pe nas și pe gură. S-a dezmeticit, totuși, primul, Florin, când cine știe după câtă vreme un alt autoturism plin, venind dinspre Suceava s-a oprit la fața locului; au coborât cu toții și șoferul, ajutat de călătorii ce-i avea, i-a urcat în mașina lui, pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
M.: Da, prezenți toți. S. B.: Și se dădeau de dimineață, de regulă. M. M.: Dimineață pe la trei-patru. Te lua ca din oală, te sculai, te îmbrăcai... S. B.: ... te luau ca din oală ca să vadă cât de repede te dezmeticești. M. M.: Camuflai geamurile, puneai păturile în geam... S. B.: ... oricum geamurile erau camuflate de cu seară. M. M.: ... de cu seara, da. Îți luai ranița, te duceai acolo și stăteai sau dormeai rezemat de lăzile cu efecte până dimineața
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
ce ne pusese nervii la Încercare se Încheiase cu bine. Morala pe care cu toții am reținut-o actele de identitate și În special pașaportul trebuie păstrate la un loc sigur, ferite de degradare, pierdere sau furt. Nici nu ne-am dezmeticit bine din emoțiile acelei dimineți de noiembrie, că avionul ateriză lin pe una din pistele Aeroportul Internațional din Sydney, unul dintre cele mai mari și moderne din lume. De la aeroport circulă În permanență taxiuri, autobuze Airport Express de culoare verde
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
este plin de animație Încă de la primele ore ale dimineții. Ne Îmbarcăm la bordul unei aeronave a Companiei Malaysia Airlines cu destinația Hong Kong. „Salamat Jalon!” „Drum Bun!”este urarea făcută cu tandrețe de malaysieni la despărțire. Nici nu ne-am dezmeticit bine din emoțiile cumulate În Țara Mirodeniilor, că deja suntem anunțați că vom ateriza În câteva momente pe aeroportul din Hong Kong, o altă metropolă asiatică strălucitoare, contrastantă, un amestec seducător de lumini colorate reflectate În fațadele clădirilor uriașe din sticlă
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
în mai puțin de o secundă interpretează toate modificarile tridimensionale ale echilibrului și reușește să identifice organele care ar putea interveni în refacerea acestui echilibru postural, trimițându-le și semnalele pentru mișcările necesare. Abia după ce ți-ai reglat echilibrul te dezmeticești și îți dai seama că te-ai împiedicat și era să cazi. Mecanismele sunt foarte complexe, undeva în urechea internă se află organele responsabile de echilibru, cel puțin al capului, dar la nivel cerebral există arii specializate în menținerea echilibrului
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
vadis PSD? Motto:”... Nu te prinde lor tovarăș; Ce e val, ca valul trece.” (Mihai Eminescu) Absent de pe scena politică în ultimele două luni și jumătate, timp în care s-a aflat în cădere liberă, PSD-ul pare a se dezmetici și a decis să pună capăt spectacolului degradant și penibil, cap de afiș și deliciu pentru presă, furnizor de ironii și bucurii pentru adversari, printr-un congres ă așa i s-a zis, de fapt o adunare mai cu pretenții
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
și gros, ca de pitic, având pe piept, așezate ostentativ aproape de umăr, două decorații lucioase, cu panglici lungi, tricolore. Părea că se pregătește o reprezentație de bâlci. Deodată țipă cu glas pițigăiat: Primuleee! Ăștia mă înjură!... Stupefiați, până să ne dezmeticim încasasem de la prim doi, trei pumni în față, pe unii bușindu-i sângele; cu lovituri de cizmă peste fluierele picioarelor a comandat: Drepți! Alinierea! Îmbrâncindu-ne și lovindu-ne ne a așezat în linie în fața biroului. Ședeam încremeniți. Directorul s-
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
voia lui Dumnezeu și rugăciunea permanentă erau singurele noastre arme, ca deținuți, în fața lor. La Gherla era o situație nouă. Munca în fabrică încetase, iar penitenciarul Gherla era plin de oameni care, fără activitatea febrilă a turnătorilor, începeau să se dezmeticească din teroarea care-i abrutizase. Ca să nu se lege prietenii, de care stăpânirea se temea, erau mutați la o săptămână, două, dintr-o cameră în alta, amestecați, împrăștiați, astfel încât, cu ciripitori printre noi, să nu reușim să realizăm încrederea reciprocă
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
și el în lanțuri, în plus era legat cu un lanț încolăcit pe după calorifer și avea cătușe la mâini. Milițianul mi-a dat dispoziție să nu-l tund și să nu-l bărbieresc pe acesta, al doilea. Nu mă puteam dezmetici. Omul se uita cu ochi speriați la milițian. Mișcându-mă ca să-l pot vedea mai bine, omul m-a observat, a făcut niște ochi cât roata carului și a început să plângă. Încercând să vorbească, nu a putut; de emoție
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
în mijlocul ei se afla o zână. Aceasta avea părul lung, din raze de soare și pe cap avea o coroană aurie de fructe. Văzând așa frumusețe, rămăsesem fără grai ; parcă eram vrăjită. Sosirea unei păsări pe umărul meu m-a dezmeticit. Zâna cea bună mi-a dăruit niște fructe, apoi a dispărut. În jurul meu, erau doar frunze ruginii, copaci goi și raze de lumină. Parcă toamna ar fi zis : atât e de ajuns ! Mă îmbăt cu aer curat, năframa galbenă a
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
la... frunză. Mama ne sfâșia inima, rostindu-și prăbușirea, când tatăl era luat pe sus de acasă, anchetat sau internat în Spitalul de psihiatrie (anii '50)... Ascultam, mai târziu, muzică la radio. În anii '60, când lumea românească se mai dezmeticise, tata voia să învăț vioara! Deprinsesem ceva acordeon de la fratele mai mare. Ascult muzică, mai ales simfonică, de câte ori am ocazia. Și mai ales clopotul, toaca, greierul... Parcă revin, astfel, în pântecul matern... V.P.: De multe ori, ne-am întâlnit la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
sat. În casele noastre existau doar icoane! Abia la Bârlad (ne-am mutat, cu toată familia, în 1964, aveam 10 ani) descopeream, parțial, acest univers. Am copilărit în orașul lui Tonitza... Bucureștii și Iașii, prin expoziții și muzee, m-au dezmeticit. Dar și prietenia cu un bun colecționar de artă, precum muzeograful Constantin-Liviu Rusu, precum și relația specială cu graficianul și poetul Vasilian Doboș... V.P.: "De cărți nu au nevoie sfinții și animalele. Animalele pentru că nu au conștiință, sfinții pentru că au prea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
primit greu lovitura "surprizei" din partea lui Tholomyès, un fanfaron superficial și vulgar, un student tomnatic ce friza prin anecdote piperate și versuri mediocre. Acesta va deveni un avocat rigid, mereu dornic de aventuri amoroase. Era îndrăgostită și însărcinată. S-a dezmeticit cu greu Fantine din "iluzia surprizei" și a plecat în orășelul Montreuil-sur-Mer. Acolo venise pe lume Fantine, în perioada directoratului, din părinți necunoscuți, fără nume de familie, doar cu prenumele pe care i-l dăduse un trecător ce văzuse o
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
cu talpa goală... Iar mă trezesc, mă uit la ceas, e 5 dimineața... Caut să mai dorm și reușesc (somniferele!). Mă scol, aparent de-a binelea, la 7.30! Cafea... cafea... cafea... Citesc ceva de Dostoievski și, acum, chiar mă dezmeticesc... Ultima cafea în ibricul de un kilogram... VERBA WOLANd Ruxandra CESEREANU Să scrii la Veneția pe unde apuci Cel mai grozav lucru de care am avut parte în cele două săptămâni cât am stat la Veneția în 2007 a fost
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
plecare, băuse la barul aeroportului un coniac sau două, „operațiune” repetată în avion, astfel încât, după decolare, destul de obosit, a adormit. Nu știe după cât timp, a fost trezit de un zgomot care i s-a părut asurzitor, iar când s-a dezmeticit a reușit să-și dea seama doar că niște oameni se luptau între ei, corp la corp. Asistând la această incredibile scenă, s-a pomenit, nu știe de ce, izbucnind într-un râs nestăvilit, după care a solicitat zgomotos să i
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
era conștientă. Cu atât mai puțin noi, desigur, care-i invidiam întâi și întîi pentru că făceau ce voiau, mutându-se din sat în sat și aducând pe hainele lor pestrițe parfumul depărtării și al necunoscutului. Apoi brusc, înainte de a ne dezmetici din contemplația noastră fascinată, grupul zburătăcit, țipetele ascuțite, amestecate cu bufnituri și icnete, spectacolul terifiant, care ne punea pe fugă: tinerele femei lovindu-se în cap, peste umeri, peste picioare, și peste burtă cu pachetele scoase din traista agățată de
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
Toată lumea își poate imagina presupun minunata atmosferă dintr-un studio de televiziune, febrilitate, machiaj, lumini, lavaliere, ropote de aplauze declanșate la comandă, agitație, ultimele întrebări: câte secunde am, în ce cameră mă uit, spre cine ce arăt? Până să te dezmeticești, asta e, a trecut, a fost bine, ai fost vie, n-a scăzut ratingul, ai apucat să spui ce aveai de spus și să arăți ce aveai de arătat. Eu arătam desigur, de fiecare dată, cărți. Întotdeauna mi-am dorit
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]