734 matches
-
asta ești de servici la postul de observație... Să fii cu ochii în patru... Înțelegi ?!”, și-l bătu cu palma prietenește pe umăr. Îl mai privi o dată, și fără să știe de ce, îi veni să-l îmbrățișeze și să-l dezmierde.. simțindu-și ochii umezi. În seara aceea, camarazii bântuiți de gânduri rele și mai tăcuți ca niciodată, au adormit fără săși mai vorbească. Baltă a închis ochii târziu, mult după miezul nopții... după ce a făcut planul de retragere spre nord
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
și ca o mașinărie stricată repetă de mai multe ori numele lor... părând a fi mai mulți: „.. Ion, Sofronie, Ichim, Oanță..!”. Îi privea cu atâta drag, așa cum dormeau, pe o parte, doborâți de oboseală și de foame... Îi îmbrățișa și dezmierda, pe fiecare, din ochi și-i iubea atât de mult... atât de mult îi iubea..! Deodată se pomeni direct în picioare, trăgând cu urechea, ca iepurele de pârloagă la pândă.. Le luaseră urma și, hămăitul de câine din nou se
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
securiștilor. Am rămas doar trei... numai trei am mai ramas !”, murmură Baltă, cu o amărăciune fără margini în suflet, privindu-i pe , Ion Cârțu și Oanță, cum dormeau culcați pe-o parte, cu pumnii sub cap... Îi îmbrățișă și-i dezmierdă din ochi, cu o iubire fără margini... Mureau luptătorii din munți ca niște apostoli.. fără să crâcnească... ca niște martiri... mureau, dar nu acceptau oprimarea comunistă și nici pe ocupantul rus... Se întoarse pe spate și privi cerul... se uită
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
în lumea stelelor și a viselor. Om ca Oanță, mai rar..!”, murmură Baltă, cu glas tremurat, plângând ca un copil. Am rămas, doar noi..!”, își zise în gând, Baltă, uitându-se discret către Cârțu... pe care îl îmbrățișă, și-l dezmierdă din ochi, cu o iubire fără margini. O nemăsurată părere de rău îi năpădi inima... „ - De ce l-am atras și pe dânsul, după mine...în iadul ăsta.. de ce..!” își reproșa din adâncul sufletului. În timp ce Baltă și Cârțu mergeau alături tăcuți
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
suntem mai mulți, ca o mașinărie stricată, repetam silabisind numele în gând: „Bis-tri-cea-nu...Fi-lip...Coz-ma.. Bis tri..!”. Dar, oricum aș fi dat-o, tot patru ieșeau la număr Îi priveam cu atâta drag... că i-aș fi îmbrățișat.. Îi dezmierdam pe fiecare, din ochi, și îi iubeam atât de mult... Nu-i nimic... nu-i nimic !, Bistriceanu îmi risipi gândul. Și, cu ochii blânzi și calzi, parcă porniți pe lacrimi, cu zâmbetul lui de copil, îmi continuă gândul, privindu-mă
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
am fi măsurat tot trecutul trăit în viața noastră de pribegi... Și, din nou ne-am cercetat în ochi să aflăm ce se ascunde în sufletul fiecăruia. O imensă dorință mă îndemna să-i îmbrățișez pe toți, si să-i dezmierd.. să-i dezmierd, ca pe însăși copilăria mea. Apoi, toți patru, cu ochii plecați, parcă neîndrăznind să ne privim, deși ne citeam limpede unul în sufletul celuilalt ceea ce simțeam în clipele acelea, dar ne era greu s-o spunem... așteptam
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
tot trecutul trăit în viața noastră de pribegi... Și, din nou ne-am cercetat în ochi să aflăm ce se ascunde în sufletul fiecăruia. O imensă dorință mă îndemna să-i îmbrățișez pe toți, si să-i dezmierd.. să-i dezmierd, ca pe însăși copilăria mea. Apoi, toți patru, cu ochii plecați, parcă neîndrăznind să ne privim, deși ne citeam limpede unul în sufletul celuilalt ceea ce simțeam în clipele acelea, dar ne era greu s-o spunem... așteptam... Au fost clipe
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
procese-verbale etc., scrie despre orice. Scrie oricui și oricând. Dar nu și oricum. Și se scriu mai ales epistole de amor. Zoe primește «o scrisorică de amor» de la Tipătescu; Mița Îi scrie lui Nae, amant de suflet pe care-l dezmiardă Bibicul ; Nae Îi trimite o scrisoare Didinei. Unele scrisori, din neglijență, sunt pierdute În locuri nepotrivite, altele sunt găsite În haina uitată la vreun amic (Dandanache dă de scrisoare din Întâmplare: Îmbrăcând pardesiul amicului becher cu care jucase cărți, găsește
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
cană fă miresme ce nu pier. Fă din fiecare rană o cădelniță spre cer. Și din fiece dezastru și crepuscul stins în piept, Doamne, fă lăstun albastru și fă zâmbet înțelept! Cântec pentru liniștea sufletului de Radu Gyr N-ai dezmierda, de n-ai știi să blestemi. Surâd numai acei care suspină. Azi n-ai iubi, de n-ar fi fost să gemi, de n-ai fi plâns, n-ai duce-n ochi lumină. Și dacă singur rana nu-ți legai
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
neamului său. Plecat atât de tânăr din căminul părintesc pentru a urca muntele suferinței și a străbate pădurea cu fiare sălbatice și mlaștina deznădejdei, acest om a trecut cu adevărat prin infern, din care a ieșit biruitor. Gicușor (cum era dezmierdat în copilărie Virgil) a apărut la poarta casei părintești ca un altfel de fiu risipitor, ce își risipise însă anii tinereții pe cărările înaltelor idealuri, cu nobilă generozitate. Apariția lui a fost ca o înviere din morți. Ieșea din bezna
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
continuam să dârdâi. Te bănuiești că bănuielile lui James în legătură cu „gripa“ erau întemeiate. Pământul și marea continuau să fie voalate de o ceață compactă cenușiu-aurie, care aducea cu sine o teribilă tăcere vătuită. Marea, abia vizibilă când am ieșit afară, dezmierda, cu valuri uleioase, stâncile. Aerul era impregnat de umezeală și răcoare, deși, presupun, că nu se putea vorbi de frig. O cămașă pe care o lăsasem să se usuce pe pajiște se dovedi udă leoarcă. Pe de altă parte, interiorul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
ușa camerei lui Hartley și ascultând. Uneori, când o auzeam sforăind, ațipeam și eu. Desigur, stăteam des și cu ea în cameră, discutând sau încercând să discut, sau, în deplină tăcere, îngenuncheam alături de ea, mângâindu-i mâinile și părul și dezmierdând-o așa cum ai dezmierda o pasăre. Picioarele îi erau goale, dar stăruia să poarte halatul meu peste rochie. Totuși, prin ușoare atingeri, făcusem cunoștință pe furiș cu trupul ei; cu greutatea și masivitatea lui, cu minunata rotunjime a sânilor, cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
și ascultând. Uneori, când o auzeam sforăind, ațipeam și eu. Desigur, stăteam des și cu ea în cameră, discutând sau încercând să discut, sau, în deplină tăcere, îngenuncheam alături de ea, mângâindu-i mâinile și părul și dezmierdând-o așa cum ai dezmierda o pasăre. Picioarele îi erau goale, dar stăruia să poarte halatul meu peste rochie. Totuși, prin ușoare atingeri, făcusem cunoștință pe furiș cu trupul ei; cu greutatea și masivitatea lui, cu minunata rotunjime a sânilor, cu umerii plini, cu coapsele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
Eminescu, IV, 379) • posterioritate (cu predicatul circumstanțialei la forma negativă): „- Oricum, mă îndoiesc că știm ceva profund despre moarte, până nu se pune problema pentru noi.” (O. Paler, Galilei, 108) • simultaneitate (când este echivalentă funcțional-semantic locuțiunii conjuncționale cât timp): „O, dezmiardă, pân-ești jună ca lumina cea din soare, / Pân-ești clară ca o rouă, pân-ești dulce ca o floare.” (M. Eminescu, I, 42) CIRCUMSTANȚIALUL DE MOD (MODAL)TC "CIRCUMSTAN}IALUL DE MOD (MODAL)" Determină: • verbe (locuțiuni verbale): „Peste vârfuri
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
beneficiat de forma de școlarizare la domiciliu - 4 ore pe săptămână după orarul stabilit, parcurgând materia conform programei școlare pentru elevii cu C.E.S., urmărind îndeaproape toți indicatorii prevăzuți în domeniile de evaluare. Voi începe cu povestea elevului G. Alexandru Leonard, dezmierdat „Leo” de către colegii săi, poveste care este foarte impresionantă și plină de durere. S-a născut în anul 2002, mai are o soră de 3 ani și jumătate, de asemenea născută cu probleme de sănătate și, împreună cu părinții, locuiește într-
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
laolaltă cu o parte din dulceață. Nu! Ia o lingură și amestecă mucegaiul cu restul dulce ței. Așa nu se pierde nimic: rămâne o dulceață cu olea că de am ar. Ca și viața. Ca și vinul. După ce te ai dezmierdat cu el și ai ajuns în cerul al șaptelea, te faci clei și cazi plăci ntă. Tre buie să le rabzi și pe acestea. Nu ai ce face, așa-i viața. A doua zi, când ești cu mintea beteagă, e
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Oamenii se bucură de venirea primăverii. De 1 Martie, își pun în piept câte un mărțișor. Ce frumoasă este primăvara ! Octav Ghiorghiță A VENIT TOAMNA A venit toamna, aducând cu ea roade bogate. Razele soarelui cad printre vii și livezi, dezmierdând frunzele. Cerul senin este de un albastru strălucitor. Din lunci, răsună tălănci și fluiere doinind. Ciobanii își pasc oile liniștiți. În aerul călduț, este un miros dulce de fâneață și de sulfină. Pe dealuri, oamenii își adună strugurii pârguiți. În
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
a lui Manon cu G.M, l-a adus pe cavaler în stare de disperare din cauza geloziei. Ceda însă de fiecare dată la mângâierile și jurămintele ei, ceda mulțumit că totuși este în inima ei, că se simțea iubit. Îl dezmierda cu cele mai dulci cuvinte și se învinovățea de nenorocirile pe care i le aducea aceasta era tactica atenuării conflictelor. Des Grieux a intrat în posesia averii ce i se cuvenea din partea mamei dar, curând, a irosit-o, oferindu-i
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
faptelor" [idem]. 365 "În general, bărbații acuză femeile că sunt limbute, dar ei dețin monopolul discursurilor, necrologurilor etc., iar studiile americane recente demonstrează că ei vorbesc mai mult decât femeile" [Cernichevivi, p.74]. 366 Felul contelui Muffat de a o dezmierda pe Nana constă în primitivizarea limbajului: "le faisait zézayer comme un enfant" [Zola, Nana, p.438]. Limbajul amoros siropos al doamnei Walter îi pare lui Duroy o comedie infantilă: "Îl était surtout écœuré de l'entendre dire "Mon rât", "Mon
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
troiene călătoare adunate-n cer grămadă; Fulgii zbor, plutesc În aer ca un roi de fluturi albi, Răspândind fiori de gheață, pe ai țării umeri dalbi. ”25 Apariția soarelui În final e semnul unui optimism vizionar: „doritul soare/ Strălucește și dezmiardă oceanul de ninsoare.” Chiar viața e posibilă În peisaj: „o sanie ușoară...” și răsunetul „clinchete(lor) de zurgălăi“ dă speranță În vremuri luminoase. „Mezul iernei” este o poezie Închinată exclusiv naturii. De altfel această particularitate a liricii lui Alecsandri este
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
inimă un clopot și-n zvonuri dulci Îmi pare că stropi de liniște Îmi curg prin vine, nu de sânge. Gorunule din margine de codru, de ce mă-nvinge cu aripi moi atâta pace când zac În umbra ta și mă dezmierzi cu frunza-ți jucăușă? O, cine știe? - Poate că din trunchiul tău Îmi vor ciopli nu peste mult sicriul, și liniștea ce voi gusta-o Între scândurile lui o simt pesemne de acum: o simt cum frunza ta mi-o
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
estetic în care se scaldă, în aceeași perioadă, Thailanda care servește de decor seriei Emmanuelle 16: "O grămadă de dudui dezgolite, nimfe de culoarea șofranului, îl înconjoară. Zâmbărețe, vorbărețe, surescitate. Vreuna dintre ele o să-i mângâie sfredelul, alta o să-i dezmierde siamezele (e cazul s-o spunem), alta o să-și plimbe degetele pe suprafețele lui sensibile. Mângâieri, giugiuliri, zburdălnicii ale dragostei care nu-i decât fizică, aproape experimentală, numai senzorială. Atingeri electrizante. Sunt în culmea veseliei frumoasele astea. Câte să fie
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
este simpla juxtapunere a unui pasaj care dezvăluie o operație și a unui pasaj care exprimă afectele: Îi descheiasem pantalonii, i-o frecam cu o mână, iar cu cealaltă, din instinct, îi gâdilam coaiele. El țipa de plăcere: "Zeiță!... Curvo!... Dezmiardă-mi coaiele!... Oh! oh! ce delicii!... Cățea!... Târfă!... Divinitate!... Sperma... vine!...". Auzind asta, i-am luat cu totul pula mare în gură, mângâind-o cu limba și cu cerul gurii". L'Anti-Justine, pp. 175-176. Enunțurile la imperfect și perfect simplu
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
lexic încărcat de subiectivitate ("coaie", "borta curului", "futangiu") este, prin excelență, cea care permite exprimarea afectelor. "Îi spălară monstruosul mădular; două sau trei muieruști îl susținură pe Vitnègre de o parte și de alta, oferindu-i țâțele lor; Rosemauve îi dezmierdă coaiele și borta curului; Traitdamour se întinse pe spate, cu fiică-mea în genunchi, deasupra lui și i-o vârî în pizdă; d-ra Linguet sărută de cinci, șase ori pula cea mare, răspunzând totodată la sacadele futangiului. Gata să-și
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
prin orașul plin de viață. Trec pe lângă grădinițe din care se aude râsul cristalin al copiilor. Trec pe lângă case mari în curțile cărora oamenii își zâmbesc. Trec pe lângă blocuri înalte, în ale căror balcoane stau tineri proaspăt căsătoriți care se dezmiardă, lăsând soarele să le mângâie fețele. Ajung într-o piață mare și frumoasă. Acolo oameni frumoși împachetează alimente și legume proaspete, pe care le dau altor oameni frumoși. Hainele lor sunt curate și dinții lor sunt albi. Ies din piață
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]