1,826 matches
-
implacabila de a duce mai departe acest vis de nemărginire și nemurire, cu siguranță că nici moartea n-ar mai fi făcut vreun sens. Așa că oricât de “inutilă” ar fi aceasta “pasiune” numită viața există în ea totuși speranța unui deznodământ pe care moartea îl ascunde în adâncul ei zăvorât cu lacătele încuiate ale misterului. Există o cunoaștere a minții, o cunoaștere luciferica și preponderent demonica. Există însă și o cunoaștere sensibilă, o cunoaștere a inimii, paradisiacă și îngereasca. Ca să poată
DESPRE ISPITA DE A TRAI DOAR CU PAINE de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2113 din 13 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379234_a_380563]
-
pe o continuă fugă de indentitate. Nu e trufașă și n-are crize de demnitate, existența ei lunecă la suprafața evenimentelor, fără mari traume. Suzy ascunde însă adevăratul ei statut conjugal și lipsa ei de curaj, explicabilă altfel, provoacă un deznodământ grav”. La capătul a patru experiențe amoroase catastrofale care l-au implicat existențial în chipul cel mai adânc amărăciunea ultimei deziluzii de cruzime maximă, fiindcă a luat forma vrăjii , Petrini ajunge la concluzia că dacă dragoste nu e, nimic nu
DRAMA EROTICĂ ÎN CEL MAI IUBIT DINTRE PĂMÂNTENI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1359 din 20 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377743_a_379072]
-
cer imense falii Se deschid, și pe pământ... Când în haită ies șacalii Și lugubru latră-n vânt, Când îngroapă criminalii Cornul lunii-n două frânt... Când își sapă-n mări coralii Unul altuia mormânt, Când își blestemă hamalii Veșnicul deznodământ, Când se-njunghie rivalii Din al urii simțământ, Când se-mpușcă generalii Sub al vrăjilor descânt, Când virgine și canalii Fac amor sub jurământ, Când e lumea-n funeralii Și-și fac moții legământ... Când cernelilor din dalii Și din
DE RUSALII, TRIST ROMÂN de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377795_a_379124]
-
externe, deformîndu-le și modificîndu-le. Criza se naște din nesiguranța în privința raporturilor de forțe interne și în privința relațiilor de putere externe. Toate soluțiile sînt posibile și totuși, în 1856, înfrîngerea rusă, care nu a fost o adevărată victorie otomană, a marcat deznodămîntul în sprijinul unei configurații interne, așa-zis naționale. Soluția este precară, fiind legată de conjunctura rusească ce urmează să se modifice. Soluția națională este puternică pentru că aceasta schițează o formă a politicii într-un spațiu care ezită în privința propriilor definiții
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Principatelor. Legea din 1864 n-a pus capăt mizeriei țărănești care îi impresiona pe călătorii străini ai anilor 1840. La zece ani după aplicarea acestei legislații, tensiunile la sate persistă. Trimisul Franței la București înmulțește informațiile alarmiste asupra stării satelor: "Deznodămîntul și exasperarea poporului au ajuns la culme, scrie el în februarie 1876, în această țară unde o recoltă slabă sau o recoltă nevîndută sînt imputate totdeauna guvernului. Or, acesta este cazul de cinci ani. Mizeria a căpătat proporții înfricoșătoare. S-
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
lasă amăgit de filosofia mistică ortodoxă și își încheie lucrarea amintită cu aceste cuvinte: "Destinul nostru fiind acela de a ne descompune odată cu continentele și stelele, ne vom plimba, ca și bolnavii resemnați, și pînă la capătul anilor, curiozitatea unui deznodămînt prevăzut, înspăimântător și zadarnic." Întîlnirea celor doi scriitori se realizează, poate, în recunoașterea tragicului, iar în cazul lui Cioran, într-o turbulență care-i interzice să-și aroge scepticismul în locul confortului intelectual. Cioran oferă publicului din România anilor '30, Pe
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de toată mâna și să mai lase să răsufle biata lume muncitoare, într-un cuvânt să nu o buzunărească decât încet și regulat, căci așa este și mai înțelept pentru d-lor, orgia putând să ție ceva mai mult și deznodământul, pe care toți îl prevăd, va fi ceva mai întîrziat!... [ 17 iulie 1880] REVOLUȚIA ȘI REVOLUȚIONARII În anul 1878 d. P. Teulescu a publicat volumul întîi al scrierii sale Revoluția și revoluționarii. Având de gând a publica volumul al doilea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de învățare 5.1. să interpreteze și să creeze diferite roluri utilizând tehnici specifice artei dramatice; 5.2. să transmită mesaje utilizând diferite modalități de comunicare. * exerciții de improvizație (inițierea unei situații în care să dialogheze, menținerea conflictului și încheierea, deznodământul acestuia); * prezentarea unui moment teatral inspirat din activitatea cotidiană a elevilor; * jocuri de rol; * improvizații scenice; * simulări; * dramatizări. III. CONȚINUTURILE ÎNVĂȚĂRII 1. Conflictul 67 • Termenul de conflict; • Apariția conflictelor; • Tipuri de conflicte; • Arta de a face față conflictelor. 2. Medierea
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
Am făcut stînga-mprejur și m-am îndreptat spre marea retrospectivă Pallady, de la Palat. Togo. Pe la mijlocul lui decembrie '89, ambasada română din Paris era sub stare de asediu. Zi și noapte, obloanele (obloanele albe ale Parisului!) erau lăsate. Se-apropia ora deznodămîntului. Dar cine credea în ea? Cum știam că Turnul Eiffel, mîngîios luminiscent, mi-ar putea alunga iritarea insomniei, m-am sculat și-am riscat ridicarea oblonului. Dedesubt, un dîrlău de negru c-o pipiță făceau vocalize: Communistes assassins! Communistes assassins
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cîmpul liber vreo două ore. Nu reușește nici unul din ei să capteze bunăvoința călătoarei.. Leg conversația eu, în spaniolă întîi, apoi în franțuzește. Manevră abilă care exclude concurența. Cei doi spanioli nu știu franțuzește. Ne împrietenim". Și așa mai departe. Deznodămîntul, pe peron, la Paris: "N-o întrebasem nici măcar cum o cheamă". Altă scenă. Într-o cafenea pe rue de Rivoli, același A.B. citește din Diderot. Acroșajul: ""Sînteți gentilă și surîzătoare; pentru ce-mi surîdeți? Eu nu știu să fac
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ziariștilor italieni, care îl huiduiseră pe împăratul Abisiniei în momentul în care acesta a luat cuvântul în ședința Adunării Generale a Societății Națiunilor din iulie 1936,fapt care a îndepărtat definitiv România de Italia. Criza de la 11 iulie 1936 atingea deznodământul în ziua de 29 august 1936. Momentul demiterii lui Titulescu a fost bine ales de regele Carol al II lea și primul -ministru Tătărăscu. Komarosvski relatează modul secret în care a fost demis diplomatul român: “Trebuie să recunoaștem meritele regizorilor
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
culminant. ¶Freytag 1894. Vezi și PIRAMIDA LUI FREYTAG. acțiune descendentă [falling action]. Împreună cu ACȚIUNEA ASCENDENTĂ și cu PUNCTUL CULMINANT, unul din constituenții de bază ai unei structuri a INTRIGII (dramatice). Acțiunea descendentă urmează punctului culminant și se întinde pînă spre DEZNODĂMÎNT. ¶Freytag 1894. Vezi și PIRAMIDA LUI FREYTAG. acțiune exterioară [external action]. Ce spun și fac personajele, prin opoziție cu ce gîndesc sau simt ele (ACȚIUNE INTERNĂ). ¶Brooks, Warren 1959. acțiune internă [internal action]. Ceea ce simt și gîndesc personajele, și nu
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
cauzal-cronologică: ele nu constituie noduri cruciale în acțiune, ci completează spațiul narativ dintre aceste noduri. ¶Barthes 1975. Vezi și FUNCȚIE. catastrofă [catastrophe]. Stadiul final, precipitat, al unei piese; scena care duce la bun sfîrșit conflictul dramatic. Termenul desemnează de obicei DEZNODĂMÎNTUL nefericit al tragediei. ¶Freytag 1894. Vezi și PIRAMIDA LUI FREYTAG, INTRIGĂ. cauzalitate [causality]. O relație de cauză și efect între (seturi de) situații și/sau evenimente. Cauzalitatea poate fi explicită ("Mariei îi plăcea să citească pentru că era deșteaptă"), sau implicită
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
un set de evenimente): "Am mers în tabăra de vară în fiecare an, din 1959 pînă în 1964" are o determinare temporală de cinci ani. ¶Genette 1980. dezgolirea procedeului [baring the device]. Vezi PREZENTAREA NUDĂ A PROCEDEULUI. ¶Tomashevsky 1965 [1973]. deznodămînt [denouement]. Rezultatul sau dezlegarea INTRIGII; IEȘIRE DIN TENSIUNE; SFÎRȘIT (Eihenbaum). Vezi și CATASTROFĂ, ACȚIUNE DESCENDENTĂ, REZOLVARE. dialog [dialogue]. Reprezentarea unui schimb oral (dramatică în structură), implicînd două sau mai multe personaje. Într-un dialog, replicile personajelor sînt prezentate așa cum (se
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
enunciator]. Un DESTINATOR. Dacă-i spun cuiva o poveste, sînt enunțătorul ei, și dacă el/ea îmi spune o poveste în schimb, el/ea este enunțătorul. ¶Greimas, Courtés 1976, 1982. epilog [epilogue]. O secțiune finală în unele narațiuni, venind după DEZNODĂMÎNT și inconfundabilă cu el. Epilogul contribuie la deplina înțelegere a intenției operei. ¶Martin 1986. Vezi și PROLOG. episod [episode]. O serie de evenimente conexe, ieșind în evidență din (seriile de) evenimente învecinate din pricina uneia sau a mai multor trăsături distincte
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
o narațiune fără scop ar putea fi întîmpinată de remarca "Și ce-i cu asta?", o narațiune cu scop ar trebui întîmpinată cu recunoașterea NARABILITĂȚII sale. ¶Labov 1972; Polanyi 1979; Prince 1983. Vezi și SINOPSĂ. ieșire din tensiune [unravelling]. Vezi DEZNODĂMÎNT. ¶Vezi și DESFĂȘURAREA ACȚIUNII. in medias res [in medias res]. Metoda de a începe o narațiune (și, mai exact, un poem epic) cu o situație sau un eveniment important (și nu cu prima situație sau primul eveniment în ordine temporală
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
specific, a universalului în particular, a esențialului în fenomenal. ¶Aristotle 1968 [1965]; Frye 1957 [1972]; Genette 1980; Plato 1968 [1986]; Ricoeur 1984, 1985. Vezi și NARAȚIUNE. mișcare [move]. 1. Orice secvență de FUNCȚII, dezvoltîndu-se de la Prejudiciere sau Lipsă la un DEZNODĂMÎNT. După Propp, fiecare basm (skázka) constă dintr-una sau mai multe mișcări. ¶Mișcările se pot combina prin INSERȚIE, ALTERNANȚĂ și CUPLAJ sau JUXTAPUNERE. 2. O FUNCȚIE CARDINALĂ; un NUCLEU; un NAREM. În GRAMATICA NARATIVĂ a lui Pavel, o Mișcare e
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
ELIPSĂ anterioară din cursul narațiunii. ¶Genette 1980. Vezi și REMEMORARE. rezolvare [resolution]. 1. În terminologia aristotelică, acea parte a intrigii care merge de la începutul unei schimbări în destin la SFÎRȘIT. În acest sens, rezolvarea (lusis) n-ar trebui confundată cu DEZNODĂMÎNTUL. 2. Vezi REZULTAT. ¶Aristotle 1968 [1965]; Labov 1972. rezoner [reflector]. În terminologia lui James, FOCALIZATORUL, CENTRUL NARAȚIEI, deținătorul PUNCTULUI DE VEDERE, CONȘTIINȚA CENTRALĂ sau INTELIGENȚA CENTRALĂ. H. James 1972. Vezi și FOCALIZARE. rezultat [result]. În terminologia lui Labov, rezolvarea evenimentelor
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
de mișcări și permutări, de plecări și reveniri. ¶Ducrot, Todorov 1979 [1996]; Greimas 1970 [1975]; Greimas, Courtés 1982; Saussure 1966 [1998]. Vezi și PARADIGMĂ. situarea în intrigă [complication]. 1. Partea dintr-o narațiune care urmează după EXPOZIȚIUNE și duce la DEZNODĂMÎNT; MIJLOCUL unei ACȚIUNI; PUNERE ÎN INTRIGĂ; DESFĂȘURAREA ACȚIUNII. 2. Într-o structură tradițională a INTRIGII, ACȚIUNEA ASCENDENTĂ (de la EXPOZIȚIUNE la PUNCTUL CULMINANT). 3. În cuvintele lui Propp, FUNCȚIILE VIII-XI: prejudicierea sau lipsa, mijlocirea, contraacțiunea incipientă și plecarea. 4. În termeni
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
a lui Bühl, într-un registru al său, se referă la o comandă făcută fabricii sale de către un negustor din Roman. În luna aprilie 1856, fabrica lui Bühl continua să funcționeze, deși Kogălniceanu făcea mari eforturi pentru a o închide. Deznodământul conflictului dintre M. Kogălniceanu și Ed. Bühl s-a produs într-un mod cu totul neașteptat. La 17 mai 1856, poliția din Tîrgul Neamț, descinzând la fabrica lui Bühl pentru „a pecetlui” mașinile, n-a mai găsit nici o mașină. Toate
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
puțin o farsă, de vreme ce se urmărea evitarea unei lovituri din partea trupelor țariste de ocupație și mutarea câmpului de acțiune în Transilvania revoluționată, adică unica soluție rezonabilă în acele împrejurări. Nici tabăra lui Magheru n-a avut, după cum se știe, un deznodământ fericit. Organizarea acelei tabere i-a interesat în cel mai înalt grad pe polonezi. După cum am văzut, Zablocki pretindea că îi ceruse lui Tell să părăsească Bucureștiul cu armata și tezaurul. Zablocki, la rândul său, acționa însă din ordinul Hotelului
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
acționa deci asemenea unui suveran, firește de nimeni recunoscut ca atare. Repetăm, opiniei istoricilor V. M. Russu și Gh. Cliveti se cuvine să i se atribuie preocuparea istoricului de profesie în stabilirea proporțiilor, obiectivelor și împrejurărilor care au condus la deznodăminte, fie și parțiale, dar a căror deslușire suferă prin schematism și invaliditate din pricina obnubilării micilor entități naționale, manipulate de „cei mari”. Această din urmă observație este însă doar în parte adevărată: sîrbii în 1804, românii și grecii în 1821, românii
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
pustnicului să-l asiste pe condamnat. Pustnicul, care în realitate este Roger, singurul în cunoștință de cauză în ce priveste nevinovăția lui Gaston, îl eliberează și îi oferă armamentul necesar că acesta să ia parte la bătălia finală. Hélène așteaptă deznodământul bătăliei. Tabloul 2. Valea Josafat. Contele sosește victorios, în compania unui luptător necunoscut purtând viziera caștii coborâta. Acesta se acoperise de glorie în lupta unde arborase drapelul cruciaților pe ruinele Ierusalimului recucerit. Luptătorul necunoscut este nimeni altul decât Gaston, care
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
hotar a romantismului francez. Piave a menținut numele originale ale personajelor cu exceptia eroinei principale Doña Sol care a devenit Elvira. Considerând că anumite modificări erau de neevitat, se poate afirma că libretul urmărește fidel piesa lui Hugo. Diferențele majore privesc deznodământul operei: în scenă finală a piesei lui Hugo îndrăgostiții sorb amândoi otravă, în timp ce Ruy de Silva, disperat, se sinucide. Verdi a dorit, după marea scenă de la mormântul lui Charlemagne, un final mai scurt și mai abrupt, astfel că a optat
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
de Silva, disperat, se sinucide. Verdi a dorit, după marea scenă de la mormântul lui Charlemagne, un final mai scurt și mai abrupt, astfel că a optat pentru moartea rapidă a lui Ernani. Hugo a obiectat energic la această schimbare a deznodământului piesei sale și a condamnat în mod hotărât dramă muzicală. Ernani a marcat o evoluție în creația de operă a lui Verdi, deoarece centrul de gravitate a migrat dinspre scenele de masă spre rolurile individuale. Corurile continuă să joace un
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]