1,929 matches
-
O stângă îndreptățită? 217 Eliberarea teologiei 221 Mareea nihilistă 224 Imprudenta iubire divină 232 Altera civitas 235 Epilogul poeziei 241 VII. Parodia binelui și frumusețea întregită 246 Oportunismul egalitar 246 Pacifismul fricii 249 Christus victor 253 Vertebre patristice 256 Violența dialectică 259 Sublimul dezafectat 263 Bucuria vederii 267 VIII. Post-scriptum. Pluralul religiilor și limitele analogiei 271 Triumful echivocității 271 Principiul ambiguității 272 Coerența narativă 274 Necesitatea incomparabilului 276 Ereditatea memoriei 277 Bibliografie selectivă 281 Nota autorului 305 Despre autor 307
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
ciberneticii lui N. Wiener, prin publicarea articolului cu titlul Comportement, intention et téléologie (1943), eveniment care constituie manifestarea epistemologică cea mai mare a secolului al XX-lea. Prin noua disciplină științifică cibernetica se respingeau canoanele pozitivismului, empirismului logic și materialismului dialectic și se introducea în discursul științific și în teoria cunoașterii conceptul de "telelologie", care considera capacitatea comportamentului unui sistem natural sau artificial, viu sau neviu, de a se finaliza de-a lungul timpului. Problemele determinării, transformării și complexității acestui proces
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
influențat intervievații și a contribuit la diversitatea naturală a răspunsurilor. Este clar că asemenea diferențe contextuale se vor reflecta în rezultatele analizei mele. Operaționalizarea: măsurători Măsurătorile utilizate pentru evaluarea gândirii eficiente versus gândirea eronată au fost stabilite printr-un proces dialectic rezultat din îmbinarea cadrului teoretic propus de Frankenstein și a poveștilor înseși. Am început prin a încerca în mod intuitiv să traduc explicațiile și exemplele lui Frankenstein (1970a, 1970b, 1972, 1981) în măsurători care să se poată aplica exact la
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
și noi, asemenea lui Durkheim, că didactica trebuie să fie o teorie practică, reflexivă și totodată tehnică, fiind orientată de o veritabilă complementaritate epistemologică: axiologică, psihologică, sociologică și tehnică. Didactica modernă tinde să asocieze științele conexe anterioare printr-o gândire dialectică unitar-dinamică, general valabilă în orice acțiune de analiză a unei probleme educaționale, în scopul lărgirii limitelor și ajustării disfuncțiilor datorate constrângerilor metodico-teoretice, dar și specializărilor inevitabile ale activităților educative. Caracterul reducționist al unor puncte de vedere susținute de specialiștii care
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
și o viziune filosofică și metodologică asupra fenomenelor care legitimează actuala etapă din istoria omenirii drept etapă a „vieții intelectuale”. Infuzia de „pragmatism subiectiv”, și prin aceasta încercăm să introducem și o nouă sintagmă în procesul de argumentare a corelațiilor dialectice stabilite între didactică și management, mai poate fi explicată și prin dezvoltarea praxiologiei, ca o orientare filosofică și științifică deopotrivă, cu o respirație extrem de largă. Asociată în mod deosebit cu numele filosofului polonez Kotarbinsky și cu cel al sociologului american
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
între existență și non-existență, în timp ce reprezentarea literară pune sub semnul întrebării tocmai fundamentele acestei distincții. Personajele și lucrurile „reprezentate” într-un roman sau într-un poem sunt și nu sunt reale 226, întrucât, în asemenea cazuri, intră în joc vocația dialectică a literaturii de a spune mai mult decât ceea ce spune limbajul, de a depăși diviziunile verbale. În aceste condiții, criticul sau poeticianul nu poate să facă abstracție de capacitatea literaturii de a transcende limbajul, de acel ceva în plus care
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
sublimului”324. Cazul cel mai interesant este, cum s-a remarcat, acela al lui Geo Dumitrescu, poet a cărui manieră sarcastică și paradoxală de a se raporta la realitate nu exclude totuși un elogiu, adeseori à rebours, adus „dialogului, spiritului dialectic, nevoii de comunicare și, într-un sens mai larg, vorbirii umane, funcției ei democratice”325. Un poem ca Dar eu spun mereu... poate constitui o mărturie peremtorie în acest sens: „Și uite-așa - zicea domnu-nvățător - discutând iese la iveală adevărul
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
supuse), ceea ce face ca sociologii să abordeze relațiile economice (sociologia economică) din perspectivă proprie, dar și economiștii să abordeze relațiile sociale din perspectivă economică (așa numitul „imperialism economic” al Școlii de la Chicago). În cele ce urmează, ne propunem o abordare dialectică a raportului acțiune - instituții care să ne conducă la identificarea structurilor de organizare socială și a logicii câmpurilor organizaționale, spații mezo-sociale organizate ce se află pe un continuum Între piețe și organizații (structuri sociale stabile). Vom prezenta o sociologie a
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
individuale. Acțiunea socială este producătoare de sensuri, de cunoaștere, În funcție de interesele grupului sau indivizilor care o dezvoltă. Astfel, În reconsiderarea relației instituții - acțiune trebuie să ținem seama de interdependențele reciproce dintre acțiune și instituții. Această reciprocitate se bazează pe relația dialectică dintre cunoaștere și baza sa socială - cunoașterea este un produs social și cunoașterea este un factor al schimbării sociale. „Teoria structurării lui Giddens și teoria constructivistă a lui Berger și Luckmann se asociază cu numeroase alte concepții pentru a susține
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
legitimeze un sistem de reguli și să promoveze o ideologie proprie privind dezvoltarea social-economică. Odată constituită, structura de autoritate legitimă dă naștere instituțiilor economice, iar acțiunea economică este imersată Într-un spațiu cultural-ideologic de exprimare. Toate aceste abordări accentuează caracterul dialectic al acțiunii și instituțiilor: actorii mobilizează resurse și adoptă strategii de acțiune care astfel instituie patternuri recunoscute social și care se constituie apoi În oportunități de acțiune pentru actanți. Creativitatea actorilor nu este Însă anihilată social, ei având capacitatea de
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
politică - Holm, 1995 - vezi capitolul V.4) ce reflectă raporturile de putere dintre actori, dar, odată instituită, devine luată ca atare de către actori. Coerența câmpului legitimează o anumită structură socială a relațiilor dintre actori. Avem de-a face cu o dialectică acțiune - instituții, În care structura, raporturile de putere, instituie strategii practice care, la rândul lor, legitimează structura. Porac și Thomas (1990) consideră că structura unui câmp influențează concepțiile managerilor, dar este În același timp modelată de respectivele concepții (de capitalul
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
studiilor feministexe "„feminist" (după 1970). Cercetarea și teoretizarea au ajuns la un înalt nivel de rafinament. Autoarele și lucrările care au influențat major teoria politicăxe "„teoriepolitică" și mișcarea feministăxe "„mișcare feministă" sunt, în principal, următoarele: Shulamith Firestonexe "„Firestone,Shulamith", The Dialectic of Sex (Dialectica sexului), Kate Millettxe "„Millett,Kate", Sexual Politics (Politici sexuale), Robin Morgan, colecția Sisterhood is Powerful (Suroritatea e puterexe "„putere") (SUA), Germaine Greerxe "„Greer,Germaine", Female Eunuch (Femeia eunuc), Juliet Mitchellxe "„Mitchell,Juliet", Woman’s Estate (Starea femeilor
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
Reproducerea, maternitatea și sexualitatea ca probleme politice" a. Reproducereaxe "„reproducere" și maternitateaxe "„maternitate" O parte dintre feministele radicale vor continua divorțul natură-cultură,xe "„cultură" văzând eliberarea femeilor legată de preluarea tehnologică a reproducerii. În 1970, Shulamit Firestonexe "„Firestone,Shulamith" publică Dialectic of Sex. Biologia, susținea ea, este inamica principală a femeilor, în sensul facultăților reproductive care sunt mereu politizate, încât intră sub controlul altora 10. O femeie se va emancipa cu adevărat doar când își va putea controla tehnologic biologia. Scopul
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
private și statului, în Opere Alese, Editura Politică, București. Eschle, Catherine, 2001: Feminism, Social Movements and the Globalization of Democracy, Westview Press, Boulder, CO. Faludi, Susan, 1991: Backlash: The Undeclared War Against American Women, Crown, New York. Firestone, Shulamith, 1970: The Dialectic of Sex, Bantam Books, New York. Fitzpatrick, Sheila, 1999: Everyday Stalinism. Ordinary Life in Extraordinary Times. Soviet Rusia in the 1930’s, Oxford University Press, Oxford. Flax, Jane, 1981: „Do Feminism Need Marxism?”, în Building Feminist Theory: Essays from „Quest”. A
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
guvernamentală, o agendă a diferitelor elite și o agendă, chiar dacă mai puțin conturată și fermă, a marelui public. Între care se interpune agenda instituțiilor mediatice. Ele nu corespund în totalitate, dar se condiționează și se ajustează reciproc. În complexele raportări dialectice dintre ele, autorii fiecăreia poartă o mare responsabilitate etică. Pe bună dreptate, Larson (2003) subliniază că responsabilitatea constructorilor și emițătorilor de mesaje este nu doar o chestiune de etică religioasă și umanistă, ci și una de natură foarte pragmatică, deoarece
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
rai fără tine e moarte, e gheață/ Ș-În iad lîngă tine e bine, e viață.” Nicolae Îndoaie mai bine fraza decît fratele său, Alecu, aspirînd la rafinamentul și faima tatălui. Nu ajunge la formule memorabile, versurile rămîn uscate, prea dialectice pentru gustul modern. Nu este mai puțin adevărat că În confesiunile lui stăpînite putem descoperi un capăt al poeziei de concepție de mai tîrziu. Treaza plăcere este un prim semn. Nicolae introduce În poezia galantă a Văcăreștilor o notă de
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
aici posibilitatea etnologiei, ca metodă de producere a cunoștințelor fondate pe singularitatea situațiilor, de a explicita sensul și conținutul modurilor proprii de investigație și analiză. Opoziția local / global, devenită canonică datorită, desigur, polisemiei acestor doi termeni opuși și a sistemului dialectic pe care îl sugerează apropierea lor, califică adesea o metodă de elucidare a socialului caracteristică disciplinei. Plasticitatea acestui cuplu de termeni necesită unele clarificări. Vom înlătura de aici accepțiunile speculative care îl consacră ca o reformulare a binoamelor unitate / diversitate
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
în prezent, afirmă că regretă acea epocă de coerciție, manifestând o adevărată nostalgie a sclaviei lor. Ne aflăm în prezența unei realități cu două fețe, dihotomice. Ce raport există între aceste două elemente? Este vorba de o contradicție, în sensul dialectic al termenului? Există vreun conflict intern între impactul străin și structura tradițională, un conflict care s-ar traduce în mod obligatoriu în vreo sinteză oarecare și care ar fi principiul procesului istoric al vieții acestor sate? Răspunsul este negativ; există
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Ceea ce contează sunt relațiile individului cu ceilalți, marfa nefiind decât suportul material al acestor relații. Situația e într-un fel răsturnată: cândva, utilizarea și prestigiul pe care le conferă această marfă erau o realitate ambiguă, două fețe situate în raport dialectic: interioritate în utilizarea individuală mai întâi, exterioritate în prestigiul căpătat din deținerea ei apoi. La Okelataka, marfa nu mai este decât o realitate complet exterioară. Consumul este indiferent din punct de vedere calitativ: este vorba de o acumulare, orice lucru
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
ganz andere” (R. Otto)și obiectul transfigurat, purtător al dimensiunii sacralității, devenind astfel o punte de legătură, un mediator ce relevă altceva, cu totul străin de el Însuși. Fie că hirofania este un mit, simbol sau o lege morală, „actul dialectic rămâne același: sacrul se manifestă prin altceva decât el Însuși Însă niciodată În Întregime și În mod imediat sau În totalitatea sa”. ( /43). Purtătoare ale unor mesaje ce relevă (și) situații existențiale, hierofaniile sunt percepute ca structuri ce formează un
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
dispute dintre Dumnezeu și Aghiuță privitoare la dubla alcătuire (binele și răul) a sufletului omenesc. De la un capăt la celălalt, narațiunea are aspectul unei confruntări în care, spre a ține echilibrul și a interveni cu îndeobște cunoscutul său bun simț dialectic, se implică și Sfântul Petru. Bineînțeles, contrar viziunii idealizante și idilice a originalului, acum câștigul de cauză îl are Aghiuță, acest personaj privilegiat care, cum se va vedea, face una din cele mai spectaculoase cariere în proza fantastică a lui
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
socializare dincolo de o anumită etapă din dezvoltarea sistemului internațional. Mai mult, atât metafora alinierii, cât și cea a socializării sugerează un efect de revărsare, în care schimbarea generează un ciclu al progresului, care se auto-impune. Astfel apare o "buclă cauzală dialectică", în care retroacțiunea produsă de sistemul internațional crește șansele răspândirii normelor liberale (Huntley, 1996, p. 59). În baza argumentului său, potrivit căruia liberalismul oferă predicții distincte referitoare la politica mondială, autorul sugerează că sfârșitul Războiului Rece reprezintă o oportunitate istorică
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
și nu ca o condiție istorică statică. Efectele de maturizare reflectă o creștere a presiunilor de socializare și un impuls sporit în interiorul sistemului internațional, și sunt asociate cu o perioadă de învățare accelerată și schimbare culturală. Efectele epocale permit inversări dialectice și perioade de progres istoric încetinit, care sunt cauzate de învățarea eșuată și de reacții împotriva tendințelor macro-istorice generale. În mod interesant, conceptul de reflexivitate face loc posibilității ca efectele de maturizare și cele epocale să funcționeze în tandem, chiar
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
poartă și o revelează și este subiectivată în efortul de (re)descoperire a sensului acestor urme. În plus, în orice națiune, ea ocupă un loc excepțional deoarece semnificația sa se formează prin întâlnirile dintre obiectiv și subiectiv. Cultura structurează raportul dialectic între obiectul care obiectivizează și subiectul care subiectivizează. Ea propune o depășire a acestuia și, pe lângă activitatea specializată din cercetările științifice și utilizările ei tehnologice, aspectul creator se afirmă ca nucleu fondator al vieții sociale. Istoricii artei și ai culturii
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
personală, apoi prin obsesia de a defini un profil spiritual național - cu aceste două fenomene distincte. Mai mult; ea răspundea unei duble nevoi, obiectiv apărute: nevoii de a redobândi originaritatea gândirii, după ani de monotonie mentală aduși de un materialism dialectic și istoric coborât la rang de manual și de instrument catehic; nevoii de autodefinire, de redobândire a unei conștiințe naționale. De aici succesul și influența pe care, începînd cu anul 1968, l-a avut în România opera lui Noica asupra
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]