1,120 matches
-
cum altă iubire în moarte se preface. Dimpotrivă, pentru Leopardi ea constituie un scop ultim și un prag ce putea fi trecut într-o singură direcție. În vreme ce Eros și Thanatos sunt pentru romantic două entități atotputernice, personae cu care poetul dialoghează și în puterea cărora se află, sicilianul le subordonează subiectului și le acordă întâietate în universul afectelor. Pentru cei doi scriitori pierderea tinereții capătă greutatea unui moment tragic. În versurile primului îndepărtarea de copilărie declanșează agonia interioară ce preceda momentul
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
atenția publicului larg prin fervoarea civică din primele canturi, apoi prin rafinamentul clasic și tematica romantică a idilelor ce au urmat generase și continuă să genereze deopotrivă critici și epigonism, arătând că versurile acestui scriitor aveau datele necesare pentru a dialogă cu orientările literare noi din peninsulă italica și nu puține au fost cele din perioadele amintite, de la simbolism, decadentism și crepuscularism, la futurism și la noile modulații ale poeziei ermetice. Fiecare a proiectat asupra versurilor romantice o lumină diferită, modificând
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
de inocentă și tinerețe: în Dragoste și moarte, moartea este numită bellissima fanciulla copilă-ncântătoare, iar dragostea, îl fanciullo amore preatânăra iubire (v. 10, v. 13). În versurile lui Leopardi, Eros și Thanatos sunt două entități atotputernice, cu care autorul dialoghează și în puterea cărora se află. Deși le-a acordat întâietate în sfera afectelor, autorul ermetic a înțeles să le subordoneze eului liric. Uneori desacralizarea morții duce la multiplicarea imaginii ei și la folosirea metonimica a termenului cu înțelesul de
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
atracție pe care poezia romantică a exercitat-o asupra creatorului sicilian. Acesta a preluat ecouri, imagini, motive, lexeme leopardiene nu ca atare, ci înțelegând să le modifice, să le fragmenteze, să le contrazică și să le distorsioneze. Manieră de a dialogă cu rimele antemergătorului, de pe o poziție deopotrivă apreciativa și antagonica demonstrează, de fapt, intenția lui de a se elibera de un ascendent onorant, dar prea îndatoritor. Considerăm că poziția oscilanta a lui Quasimodo față de Leopardi se înscrie în tipologiile comportamentale
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
exemplu în Forme de arbori chinuite, în Imn Patriarhilor autorul romantic îl plasează la final de stih și îl reliefează prin separarea de regentul sau. În versurile recanatezului durerea, constantă a existenței umane, este alimentată de imposibilitatea omului de a dialogă cu natura, adică de limitele sale intelective și de muțenia celei din urmă. În unele poezii quasimodiene (Apăstătută) tăcerea este generată de întreruperea comunicării dintre eul poetic și natura. Desprinderea ființei din matricea protectoare afectează, la Leopardi, întreaga umanitate, în timp ce
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
de acesta. Replierea în sânul naturii ia astfel formă reîntoarcerii la glie (deschid brazda / ce e a mea și-n ea mă-ntind) sau a fitomorfozei. Printre constantele condiției umane similare la poeții noștri am regăsit durerea, incapacitatea de a dialogă cu natura și singurătatea structurală a individului. Sicilianul a transpus în propriile versuri aceste coordonate imuabile și le-a plasat sub semnul unui subiectivism și al unei autoreflexivități tipice epocii sale, dar și sub semnul condiției leopardiene a suferinței atotstăpânitoare
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
recunoașterea limitelor proprietății, drepturile proprietarului și îndatoririle non-proprie tarului. În schimb, scriitorul se plimbă (fără ghilimele, în textul revistei ceea ce ar confirma spațializarea generată de intertextualitate) în toate zonele literaturii cu o dezinvoltură nepermisă criticului: el nu declară nimic, poate dialoga cu alți scriitori fără să-i numească, se folosește de bunurile altora de parcă ar fi ale sale. Raportul dintre autorul intertextualizat în pagina de literatură și scriitor este unul partenerial, în timp ce respectarea "legilor proprietății", de la care criticul nu se abate
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
general, e un monolog, care are eventual ecou în conștiința publicului, dar nu primește replici propriu-zise. Ce se întâmplă, însă, când poetul cade în lume și acordă un interviu? Intrerupt din rostirea în transă a discursului său și invitat să dialogheze, el riscă să-și piardă starea de grație și să dezamăgească"109. Referindu-se, în special, la perioada cenzurii, același critic literar redă, mărturii ale înseși Anei Blandiana, cu privire la manifestarea relației autor-cititor-popor: "Legătura dintre scriitor și poporul său nu este
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
nu, aceștia din urmă pot figura, în liste canonice sau în canoane curriculare, ei vor figura fără îndoială în istoria literaturii române sau în antologii cu diferite utilități, dar nu sunt autorii majori ai unei tradiții literare mature și putând dialoga cu alte mari figuri ale canonului universal; deci nu sunt insurmontabili, obsesivi sau universali". 18 George Călinescu, Istoria literaturii române de la origini până în prezent, București, Editura Fundației Regale pentru Literatură și Artă, 1941. 19 Vezi Gabriela Glăvan, op. cit., p. 31
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
și de stil ficțional, contribuind la formarea gustului estetic. Iar cei formați de noi îi vor forma pe alții, în același sens. Ideal pierdut în noaptea... cum spunea poetul. Dar, că tot am realizat ceva, avem dovada în faptul că dialogăm lejer, iar dv. sunteți astăzi, nu la umbra profesorilor, ci alături de ei sau chiar mai mult. Știți formula: "Vai de profesorul care nu e întrecut de elevii lui". Cât despre viitorul literaturii și al cărții, în general, nu promite să
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
în medievalitatea românească, în spiritul temei cu variațiuni din muzică, variațiuni care adaugă cu fiecare nouă lectură alte și alte căi interpretative ale unor opere ce se deschid mereu diferit cititorului atent. Literatura stă sub semnul heteronomiei, psihologia, sociologia, imagologia dialogând în aceste cărți despre epoci de altădată, când nu scrisul frumos, ci scrisul util, "furat" uneori de intenții expresive definea cultura română. Analiza operei devine un portret complex al spiritului creator, un portret arcimboldian, din mii și mii de semne
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
către platoul unde se află azi. N-a fost să fie, dar mi-a rămas plăcerea lecturii scrierilor Domniei Sale, testimonii ale unui spirit comprehensiv, deschis spre toate azimuturile, căutător sagace de comori spirituale. Și mai ales am fost încântat să dialogăm din când în când, fericindu-mă de o minte fremătătoare și întâlnindu-mă cu o ființă ce știa să se contopească cu realitatea în ceea ce are aceasta semnificativ. Nimic din ceea ce-o înconjoară nu-i este străin Elvirei Sorohan
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
său, un evreu născut la Alger, practicînd deci o franceză în care răsună ecouri de ebraică, ladino, spaniolă, arabă, și care este totuși autorul unei adevărate Legi a limbii, potrivit căreia " Nu poți vorbi decît într-o singură limbă". (1996) Dialogînd cu "monolingvismul celuilalt", Derrida afirmă că locuiește și se lasă locuit de o singură limbă, franceza, care nu este însă întru totul idiomul din Hexagon și care, în plus, nu reprezintă o alegere sau o moștenire, ci un imperativ colonial
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
sugerez prin intermediul acestor titluri alese la întâmplare este că, citind cartea lui Cătălin Ghiță, "ți se pornește mintea". Subiect excelent, demonstrații fine, extensive, racorduri comparatistice foarte bine lucrate: avem în față o sinteză autohtonă de pionierat, cu care se poate dialoga, care incită, farmecă și sunt convins invită la ...imitații, ceea ce nu face decât să-i sublinieze de pe acum vivacitatea, fervoarea catalitică și unicitatea. După două cărți foarte bune de critică literară, după un studiu doct dedicat lui Blake și un
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Ca să răspund la întrebare, sunt un bun ascultător. Având încredere în ei, ascult foarte atent ceea ce îmi propun, se naște astfel un dialog și luăm împreună deciziile necesare. Nu sunt dictatorul care ordonă cameramanului să facă așa și așa, ci dialogăm. Uneori mă înfurii la montaj, că nu am fost mai isteț sau că nu am fost mai șiret decât cameramanul, că îmi lipsesc anumite imagini, dar e o lecție pentru data viitoare. Cum stabiliți durata filmelor, de ce 90 de minute
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
și estului europene, Siberiei, Americii și într-un anumit sens Japoniei, unde se intersectează Extremul Orient și Extremul Occident. Europa, rămînînd fidelă ei înseși, înglobează în sine polaritatea orientală și polaritatea occidentală, determinînd astfel Vestul și Estul să interfereze, să dialogheze, să se cultive reciproc. Ce rămîne? O altă dificultate legată de definire: pe cînd stăpînea Lumea, Europa s-a împrăștiat în lume. În vreme ce europeniza lumea, a mondializat europenismul. Iată motivul pentru care ceea ce este specific european nu mai este exclusiv
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
parte a vieții tale care îi este străină. Nu se poate trăi fără afectivitate, fără valori sau mituri. Raționalitatea nu ne cere nicidecum să exorcizăm partea afectivă, mitologică, religioasă din noi înșine, ci ne cere să o înțelegem și să dialogăm cu ea. Spiritul rațional a fost și este universal. Grecia a creat discursul rațional. Europa a produs rațiunea dialogică, deopotrivă critică, constructivă și mitologică. În cuvîntul rațiune se regăsește partea cea mai bună și partea cea mai rea a culturii
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
parodică este și mai evidentă în Ivan Turbincă, unde tentativa lui Creangă de a aduce pe pământ și de a micșora tot ceea ce este transcendent atinge punctul culminant. Sfântul Petre și Dumnezeu înșiși sunt coborâți în planul realității imediate. Ei dialoghează în același stil colorat și se comportă într-un mod tipic eroilor lui Creangă: „ Doamne, zise atunci sfântul Petre, spăriet - ori hai să ne grăbim, ori să ne dăm într-o parte, nu cumva ostașul acela să aibă harțag și
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
din simplul motiv că și aceștia aparțin societății civile. Este îndoielnic că răspîndirea discuțiilor despre societatea civilă va rămîne doar la nivel de discuție. Simbolul "societății civile" posedă propria sa forță cauzală, în dublul sens al verbului francez causer: a dialoga cu ajutorul semnificanților simbolici și a precipita un efect. Dar despre ce efect este vorba? Există, de fapt, mai multe efecte diferite văzute de cei care vorbesc cu căldură despre societatea civilă, incluzînd accentul pe necesitatea de a reduce violența în
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
corectă a limbii. Dar studiul comunicării a mers dincolo de acest lucru și a inclus folosirea "potrivită" atât a limbii cât și a altor forme de comunicare. Le studiem pe acestea ca să fim în măsură să înțelegem oamenii și să putem dialoga eficient cu ei. Arta de a comunica nu este un proces natural ori o abilitate cu care venim pe lume. Noi învățăm să comunicăm. De aceea trebuie să studiem ce învățăm ca apoi să putem folosi cunoștințele dobândite cu eficiență
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
și că există aproape întotdeauna o altă alternativă. Pentru managerul sau liderul unei organizații, un mijloc important pentru a descoperi valoarea diferențelor dintre concepțiile, comportamentele și simțămintele oamenilor pe care îi conduce o reprezintă consilierea lor. Consilierea membrilor organizației A dialoga cu subalternii, a-i sfătui și îndruma, deci a-i consilia, reprezintă sau, ar trebui să reprezinte, o responsabilitate permanentă a oricărui manager sau lider de organizație. Consilierea are ca obiectiv major corectarea și perfecționarea activității celui consiliat și, uneori
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
unei probleme. Sunt multe încrucișări de replici care trec unele pe lângă altele fără să se întâlnească și să se influențeze reciproc semănând cu contrapunerea a două monologuri. Există cel puțin două explicații: prima, are în vedere oamenii care nu pot dialoga din principiu pentru că nu sunt în stare să asculte, nu-și pot urmări decât fluxul interior al gândirii fără să-l coreleze cu al celuilalt. Pentru aceștia, replica partenerului este numai o pauză, o întrerupere, adeseori enervantă în propriul demers
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
problemelor grevei. Al treilea cluster adună categoriile de conținut ce vizează problemele care trebuie rezolvate de sistemul de învățământ românesc în vederea integrării în Uniunea Europeană. Al patrulea și ultimul cluster are numai doi itemi. El este format din cei chemați să dialogheze cu greviști și să încerce să soluționeze cererile lor. Este vorba de Gheorghe POGEA vicepremierul desemnat să negocieze cu liderii sindicali și Sebastian VLĂDESCU ministrul responsabil cu găsirea resurselor financiare necesare soluționării revendicărilor de ordin financiar. Figura 8.1 - Dendrograma
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
și punctul de vedere al altor persoane. COMPORTAMENT MOTOR: Exersează mișcarea fină a mușchilor; Dezvoltă coordonarea oculo motorie; Se orientează în spațiu și timp; Negociază și reglează nevoia fizică de spațiu; COMPORTAMENT VERBAL: Vorbesc exprimă liber gânduri, sentimente și emoții, dialoghează, pun întrebări; Își îmbogățesc vocabularul; Spun și ascultă povești, poezii; Exersează și își autoreglează procesele de memorare si reproducere a unui conținut concret sau verbal: imagini, cuvinte, mișcări; Jucându-te cu copilul devii prietenul lui, îi capeți încrederea și îți
Jocul de rol, Universul copiilor by Mirela Bondrea, Lică Prisecaru () [Corola-publishinghouse/Science/1296_a_2069]
-
egală măsură, calitatea și eficiența activităților didactice, dar și autoritatea în fața elevilor și calitatea dialogului cu aceștia; * competența de a dezvolta bune relații cu „beneficiarii” :elevi, părinți, comunitate. Cota unui profesor, fixată de aceștia este adesea în funcție de priceperea de a dialoga cu clasa, de a utiliza corespunzător autonomia și libertatea grupului de elevi (A. Neculau, Ș. Boncu, 1999, p. 256). În concluzie, se poate spune că, deși structura setului de competențe didactice diferă de la un autor la altul, totuși diferența este
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]