773 matches
-
încadrare stilistică altfel organizată decât celelalte fragmente. Cu toate că aparține aceluiași autor, microfragmentul visului stabilește în limbajul stilistic al autorului un sistem de norme separat. În acest sistem de norme este vorba de o schimbare sintactică într-o formă de discurs dialogic, de care macrotextul nu este conștient, tot așa microfragmentul literar, ce conține visul posedă un element polemic intern, un dialogism ce modifică printr-o comunicare stilistică relația dintre microtext și întregul acestuia. În acest fel, genul de discurs al microfragmentului
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
nu privește numai prin Irina, așa cum remarca Al. Călinescu, ci privește prin toți Ceilalți. Eul își impune abominabila sa dominație asupra Tu-ului, nu mai crește la umbra acestuia, ci îi transmite acestuia spaima de abis. Tu-ul ca nivel dialogic al textului este transformat într-un simplu pol retoric, într-o entitate superfluă. 6. Tehnica scrisului. Antilirism, anticalofilie, sărăcia epicului Anton Holban putea figura la fel de bine ca membru al tribului Marcel, cât și ca membru al tribului André așa cum considera
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
bețișor de abanos și cu fundulețul de mătase la capăt!” Iulian Băicuș a asociat în studiul său Dublul Narcis acest face-à main cu ochelarii care apar în textul lui Proust. Dincolo de efectul involuntar comic pasajul pune în evidență absența tratamentului dialogic al personajului și neîntrerupta manipulare de către narator a personajului. Un personaj reprezentativ pentru această abordare a naratorului romanelor la persoana întâi este orbul din restaurant: „În mâini își strânsese toată sensibilitatea. Le plimba cu repeziciune și finețe pe obiectele
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
specifice visului și importanța acestora în potențarea obsesiilor eroului. Termenul “dialogism” îi aparține lui Bahtin și apare ca un răspuns la metodele pozitiviste de tip structuralist. Microfragmentul literar ce conține visul stabilește o schimbare sintactică într-o formă de discurs dialogic și conține un element polemic intern, un dialogism ce modifică printr-o comunicare stilistică relația dintre microtext și întregul acestuia. Opusă artificialității excesive, autenticitatea se manifestă la nivelul scriiturii, ca reacție anticalofică, naratorul renunțând la orice ornamente agreabile. Autorul mărturisește
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
Structurile periodice explicative în DACĂ... (ACEASTA) E PENTRU CĂ / 286 5.2. Structuri periodice retroactive / 288 5.3. Structura secvenței / 292 5.3. Sfîrșitul unui discurs politic de Giscard d'Estaing / 294 6. De la perechi de acte de discurs la secvența dialogică / 298 Capitolul 6.Textul ca unitate compozițională și configurațională / 307 1. Planurile de texte / 309 1.1. Planuri fixe / 310 1.2. Planuri ocazionale / 316 2. Structurarea secvențială / 322 2.1. Combinațiile de secvențe / 323 2.2. De la dominantă la
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
texte concrete. Pe de altă parte, lucrările lui Jean-Michel Adam se înscriu, în egală măsură, în direcția de tip cognitivist care propune modele de analiză modulară și, de aceea, se consideră îndreptățită identificarea secvențelor prototipice narative, descriptive, argumentative, explicative și dialogice (instructive, procedurale etc.), constituite pe baza unor reguli compoziționale de tip secvențial, demers destul de dificil datorită constatării faptului că într-o tipologie textuală globală este aproape imposibil de aplicat o grilă unică secvențelor textuale eterogene; totuși se poate aprecia că
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
o dominantă textuală supraordonată la care tind secvențele microtextuale inclusive adiționate sau inserate ierarhic, macrotextul fiind diagnosticat în ansamblu ca narativ ori descriptiv. Practica interpretativă demonstrează însă mai degrabă o eterogenitate sau o cvasieterogenitate a textelor, întrucît secvențele descriptive și dialogice se transformă uneori în soluții de continuitate în textele narative, astfel încît este admisibilă ideea că toate speciile, genurile și subgenurile sînt clase empirice, stabilite prin observarea datului istoric sau prin extrapolare, pornind de la acest dat, iar departajările lor decurg
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
enunț, căci poziția și funcția sa s-au schimbat în întregul enunțului" (984: 317). "Întregul enunțului" este definit, pe de o parte, ca o legătură a unui enunț cu alte enunțuri (cotextul) și, pe de altă parte, ca un context dialogic (cadrul interacțiunii sociale). Pentru Bahtin, metalingvistika este studiul comunicării dialogice și al limbii în curs de utilizare, ca un fenomen concret și viu. El definește propoziția ca pe un "element semnificant al enunțului în întregul său și care-și dobîndește
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
întregul enunțului" (984: 317). "Întregul enunțului" este definit, pe de o parte, ca o legătură a unui enunț cu alte enunțuri (cotextul) și, pe de altă parte, ca un context dialogic (cadrul interacțiunii sociale). Pentru Bahtin, metalingvistika este studiul comunicării dialogice și al limbii în curs de utilizare, ca un fenomen concret și viu. El definește propoziția ca pe un "element semnificant al enunțului în întregul său și care-și dobîndește sensul definitiv numai în întregul său". Ipoteza lui teoretică importantă
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
o evaluare a pertinenței contextuale. 3.2. O pragmatică textuală? Propoziția și combinațiile de propoziții în fraza complexă constituie unitatea maximală a analizei lingvistice clasice. Pragmatica transfrastică reduce de asemenea textualitatea la "înlănțuiri de două enunțuri și de două replici dialogice" (Stati 1990: 12). Este limita pragmaticii lui O. Ducrot și a "pragmaticii discursului" de J. Mœschler și A. Reboul (1998). Aceștia din urmă afirmă că "Discursul (sau tipurile de discurs) nu sînt altceva decît suite de enunțuri" (1995: 235). Consecința
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
narativă sau argumentativă nu poate fi decît gradat, și nu absolut. Teoria secvențelor a fost elaborată ca o reacție la tipologia prea generală a textelor (Werlich 1975). Cînd fac distincția dintre formele elementare de textualizare numite narative, argumentative, explicative sau dialogice, propozițiile mele se înscriu în prelungirea lingvistică a teoriei psiho-cognitive a schemelor care își are originea în lucrările lui Barlett (1932) și care a fost dezvoltată mai ales de Kintsch și Van Dijk (vezi și Fayol 1985 și 1997, și
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
proces interpretativ de construire a sensului. Acest proces, ghidat de segmentare și de mărci lingvistice foarte diverse, este supus alegerilor și deciziilor de structurare centrate pe identificarea unui nod și a unui deznodămînt. Înscrierea unei secvențe narative într-un cotext dialogic (oral, teatral sau a unei narațiuni încastrate într-o alta) se traduce prin adăugarea, la uvertură, a unei Intrări-prefață sau a unui simplu Rezumat-Pn0 și, la finele narațiunii, a unei Evaluări finale-PnΩ care ia forma Moralei în fabule sau se
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
pe care T. A. Van Dijk (1980: 119) a fost primul care l-a integrat în modelul său de suprastructură a textului argumentativ, putem propune o schemă simplificată de bază: Schema 19 Această schemă trebuie completată în lumina unui principiu dialogic care ne permite să ținem cont de posibile restricții: Un discurs argumentativ [...] se situează întotdeauna în raport cu un contra-discurs efectiv sau virtual. Argumentația este astfel inseparabilă de polemică. A apăra o teză sau o concluzie se reduce întotdeauna la a apăra
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
arg 2) pot fi subînțelese. Această schemă comportă de fapt două nivele: - Justificativ (P. arg 1 + P. arg 2 + P. arg 3): la acest nivel, luarea în considerație a interlocutorului este slabă. Strategia argumentativă este dominată de aportul de cunoștințe. - Dialogic sau contra-argumentativ (P. arg 0 și P. arg 4): la acest nivel, argumentația este negociată cu un contra-argumentator (auditor) real sau potențial. Strategia argumentativă vizează o transformare a cunoștințelor. 4.2. Lectura unui peritext argumentativ jurnalistic (2) Fragmentul peritextual complet
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
dreapta lui (75a) se oprește odată cu (75d). Așadar bucla se închide în mod exemplar în această secvență explicativă completă. În centrul acestei secvențe, povestirea autobiografică, care ocupă locul lui P.expl. 2, poate fi ea însăși descompusă ca o secvență explicativă dialogică. Copiii recunosc autoritatea și competența explicativă a soldaților. Întrebarea legitimă pe care le-o adresează ține de decalajul între așteptări și un rezultat dezastruos. Alegerea verbului "a înțelege" tematizează bine nevoia de explicație și transformă întrebarea formulată cu DE CE [p
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
S. Fisher et J. Jayez (ed.), Le Discours. Représentations et interprétations, Presses universitaires de Nancy, 1990:71-109. - Gail JEFFERSON: "Side sequences", în D. Sudnow (ed.), Studies Social Interaction, New York, 1972: 294-238. 6. De la perechi de acte de discurs la secvența dialogică Diferențele dintre condițiile enunțiative orale reale și condițiile enunțiative scrise explică distanța mare care există între o conversație orală și un dialog teatral, cinematografic, romanesc sau de bandă desenată. Mimarea conversției orale sfîrșește în forme dialogale scrise pe care nu
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
restabilește sau se modifică la fiecare luare de cuvînt, care constituie de fiecare dată ținta principală a replicii următoare. În mod normal, vorbirea se înrudește mai puțin cu jocul de ping-pong." (1987: p. 42). Este la fel de adevărat și pentru genul dialogic al presei scrise, precum interviul. Normalizarea scripturală a enunțurilor ajunge la o formă de text dialogic pe care nimănui nu i-ar trece prin minte s-o confunde cu oralul autentic. Mă voi mulțumi aici cu definiția interacționistă a textului
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
a replicii următoare. În mod normal, vorbirea se înrudește mai puțin cu jocul de ping-pong." (1987: p. 42). Este la fel de adevărat și pentru genul dialogic al presei scrise, precum interviul. Normalizarea scripturală a enunțurilor ajunge la o formă de text dialogic pe care nimănui nu i-ar trece prin minte s-o confunde cu oralul autentic. Mă voi mulțumi aici cu definiția interacționistă a textului dialogic-conversațional pe care o propune Goffman: Enunțările nu stau în paragrafe, ci în rînduri la cuvînt
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
face cu un schimb; schimburile se combină pentru a forma secvențele, care se combină pentru a forma interacțiunile, unități maximale de analiză." (1996: 36) Acest pasaj în discurs direct din Cenușăreasa de Perrault prezintă o structură canonică de tranzacție secvență dialogică elementară care înlănțuie trei replici ale personajelor (A și B) și care alternează pentru a forma un schimb complet: întrebarea lui A (Q), răspunsul lui B (R), apoi evaluarea (Eval) răspunsului de către cel care pune întrebarea (A), care închide astfel
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
acestui interlocutor (Mă întrebați de ce sînt așa de frumoasă? De ce portocalele sîngerii sînt ideale pentru snack-uri?), fie o întrebare pe care locutorul și-o pune sie însuși (mă întreb de ce p?). În ambele cazuri, textul nu este dialogal, ci dialogic. Din punctul de vedere al actului de discurs, analiza lui Bally pare corectă: întrebarea retorică are ca scop să îndeplinească un act de aserțiune: să afirme aici, în mod intensiv, extraordinara frumusețe a lui "eu" și proprietatea ideală a portocalelor
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
în același timp, dificultatea de a concepe identitatea în non-identitate. Astfel, pentru a concepe modul în care unitatea europeană se localizează în dezunire și eterogenitate, trebuie folosite două principii de inteligibilitate susceptibile să elucideze fenomenele complexe ale acestei ordini: principiul dialogic și principiul de recursie. Principiul dialogic presupune că două sau mai multe "logici" diferite sunt legate într-o unitate, în mod complex (complementar, concurent și antagonist), fără ca dualitatea să se piardă în unitate. "Ceea ce dă unitate culturii europene nu este
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
concepe identitatea în non-identitate. Astfel, pentru a concepe modul în care unitatea europeană se localizează în dezunire și eterogenitate, trebuie folosite două principii de inteligibilitate susceptibile să elucideze fenomenele complexe ale acestei ordini: principiul dialogic și principiul de recursie. Principiul dialogic presupune că două sau mai multe "logici" diferite sunt legate într-o unitate, în mod complex (complementar, concurent și antagonist), fără ca dualitatea să se piardă în unitate. "Ceea ce dă unitate culturii europene nu este, astfel, sinteza iudeo-creștino-greco-romană, ci jocul complementar
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
și antagonist), fără ca dualitatea să se piardă în unitate. "Ceea ce dă unitate culturii europene nu este, astfel, sinteza iudeo-creștino-greco-romană, ci jocul complementar, dar în același timp concurent și antagonist între aceste instanțe care au, fiecare în parte, o logică proprie: dialogica. Principiul de recursie înseamnă că procesele generatoare sau regeneratoare trebuie concepute ca niște bucle productive neîntrerupte, unde fiecare moment, componentă sau instanță a procesului este deopotrivă produs și producător al celorlalte momente, componente sau instanțe. Astfel, începând din secolul al
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
unui vârtej aerian sau acvatic, este determinat de întâlnirea unor fluxuri antagonice în aparență, ce devin însă complementare pentru a constitui o formă de auto-organizare și o unitate activă."66 "În și prin Renaștere cultura europeană apare ca o fierbere dialogică permanentă, suscitând o efervescență de idei, teorii, aspirații, visuri, forme ce se vor asocia ca într-un vârtej. Acest "vârtej" cultural se naște în condițiile în care se formează în paralel vârtejul politic-social-economic ce antrenează și creează, în același timp
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
un vârtej. Acest "vârtej" cultural se naște în condițiile în care se formează în paralel vârtejul politic-social-economic ce antrenează și creează, în același timp, Europa. Vârtejul cultural este distinct de vârtejul istoric, deși interferează în permanență cu acesta." 67. O dialogică există în toate culturile, dar această dialogică, în majoritatea culturilor, a putut fi mai mult sau mai puțin închisă într-un cerc de dogme și interdicții, iar procesul său a putut fi mai mult sau mai puțin încetinit, frânat sau
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]