14,718 matches
-
Nicolae Dărăscu, uneori aduce și cu Marius Bunescu, cu Lucian Grigorescu sau cu Eustațiu Stoenescu, dar este o altă pictură, reflectând individualitatea unui artist al cărui nume nu îl întâlnim, din păcate, în istoriile de artă. Intr-un recent apărut dicționar al artiștilor români dintre 1890 - 1945, alcătuit de Mircea Deac, figurează ca participant la Saloanele Oficiale din perioada interbelică, dar nu beneficiază de o fișă biografică. Majoritatea covârșitoare a tablourilor sale se află în colecții particulare și poate că acest
Despre pictorul Aurel Vasilescu by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/12916_a_14241]
-
lui Ioan Stanomir. Atent supravegheat, demersul lui memorialistic este declanșat, ca într-un roman postmodern, de câteva citate în perfecta limbă de lemn a textelor ideologice din epocă. Inserțiile din tratatele de socialism științific sunt așezate în contrast, după principiul dicționarului, cu realitățile crunte ale perioadei izbutind de-a dreptul efecte suprarealiste. Reflexiv și îreceî, Ioan Stanomir rememorează comunismul apelând la colaj și încercând, astfel, să surprindă câteva linii definitorii pentru identitatea juridică a unui întreg sistem: codul eticii și echității
Cutia neagră a comunismului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12887_a_14212]
-
ce ne facem?» Zicem «Fă Matrio!» sau «Mă Patrio!»? Clamăm «Jos sau John Iliescu»? Silabisim «Ceaușescu» sau «Su-cez-ce-cul»? Iar în-gio-si-rea cum să ne-o măsurăm? Cu ori fără Dan Giosu als Dichter und Erniedriger?". S-ar putea alcătui un cuprinzător dicționar Luca Pițu, cu reflexe goliardice, cronicărești, rabelaisiene, swiftiene, joyceene, argheziene, în bonomia sa nehotărnicită, care numește cu nădejdea de-a crea și care creează cu nădejdea de-a numi, într-o circularitate a ficțiunii și a realului ce dă preț
"Ospețe pentru dzicãturi" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12906_a_14231]
-
i-ar plăcea să se știe prețuit de aceștia. De fapt această Istorie a literaturii sîrbe rezoneanză cu toată proza sa care pare a fi străbătută de o "poetică itinerantă". Și în cel de-al patrulea roman al său, (după Dicționarul khazar, 1984, Peisaj pictat în ceai, 1988 și Partea lăuntrică a vîntului, 1991 - traduse și la noi) - Ultima iubire la }arigrad. îndreptar de ghicit (din care publicăm un fragment în aceste pagini) apar extrem de multe referințe la locuri, seminții, popoare
Milorad Paviș - Îndreptar de ghicit by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12862_a_14187]
-
1999-2001 (și care i-a diminuat rezistența la boală a regretatului Zigu Ornea, director al Editurii Minerva în ultimul deceniu al secolului trecut, decedat în noiembrie 2001). Sperăm că în anul și în anii viitori - după terminarea lucrărilor la marele Dicționar al scriitorilor români, colective tinere din cadrul Institutului de Istorie și Teorie Literară să fie angrenate în realizarea unor ediții critice din operele scriitorilor clasici români, în condițiile în care vechii editori, cei mai mulți în vârstă, se apropie de capătul unor cariere
Interviu cu Tiberiu Avramescu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12922_a_14247]
-
Nu se putea ca AXIOMA ploieșteană (nr. 3) să nu ne aducă aminte de o nouă aniversare: 130 de ani de la nașterea lui Robert Frost. Se pare că revista dlui Ieronim Tătaru are un contract cu Larousse ori cu alt dicționar de opere și autori. Pe coperta revistei, și alte aniversări: 160 de ani de la nașterea lui Paul Verlaine (30 martie 1844), 165 de la nașterea lui M. P. Mussorgski (21 martie 1839) și 160 de la nașterea lui Rimski-Korsakov (18 martie 1844). Un
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12943_a_14268]
-
participanți, solidaritate de grup, mîncare, băutură, muzică, irelevanța ocaziei: „reuniune, întîlnire între prieteni, rude etc. (de obicei însoțită de masă mare, de muzică etc.), organizată cu prilejul unei sărbători ori sărbătoriri ori pentru distracție; chef, petrecanie”. Ultimul sinonim oferit de dicționar - petrecanie - nu e, desigur, folosit în mod curent cu acest sens; că revenirea la un uz arhaic și regional se poate totuși produce am putut constata acum cîțiva ani, într-o anchetă de televiziune glumeață, în care subiecții intervievați se
Lexicul petrecerii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12954_a_14279]
-
Matei Călinescu. Prima lectură a cărții e una vizuală: secvențe în principiu scurte, de cîteva rînduri sau paragrafe, rar întinse pe două pagini, separate de un spațiu alb. Cuvintele de început ale fiecărei secvențe sînt redate, întocmai ca într-un dicționar, cu aldine. O structură accentuat secvențială care neagă orice încercare de lectură lineară, deși, paradoxal, înăuntrul textului, există un debil fir detectivistic. Cititorul, chiar și cel „specialist“, va încerca - demers inevitabil eșuat - să compună, să recompună, povestea/poveștile Antoniei, un
Chipurile lecturii by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12948_a_14273]
-
ediție critică, însoțită de comentarii și de câteva note ajutătoare (ar fi fost necesare chiar mai multe). Un preambul de Constantin Amăriuței, un interviu cu Virgil Ierunca, glosele lui Nicolae Florescu despre contextul politic și publicistic al epocii, fișa de dicționar a revistei alcătuită de Mihaela Constantinescu-Podocea oferă informațiile necesare pentru a înțelege importanța acestei publicații excepționale, capabilă să transgreseze conjuncturile și să intre în orizontul de lectură al unui cititor din altă epocă și din alt spațiu cultural. Editorii au
Rezistența prin cultură, în exil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12981_a_14306]
-
române. Lista lor e prea lungă și ar lua mult spațiu dacă le-am înșira aici. A fost unul din apropiații Profesorului Mircea Zaciu, alături de Marian Papahagi. La îndemnul Profesorului au început prin anii ’80 o operă de proporții hașdeiene, Dicționarul scriitorilor români. În anii dictaturii au reușit să publice numai un compendiu al acestuia, un mic dicționar, operă pregătitoare pentru marele dicționar al scriitorilor români, din care apar primele volume abia după 1990. Din păcate Mircea Zaciu și Marian Papahagi
Întâlnirea cu sine by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/13001_a_14326]
-
fost unul din apropiații Profesorului Mircea Zaciu, alături de Marian Papahagi. La îndemnul Profesorului au început prin anii ’80 o operă de proporții hașdeiene, Dicționarul scriitorilor români. În anii dictaturii au reușit să publice numai un compendiu al acestuia, un mic dicționar, operă pregătitoare pentru marele dicționar al scriitorilor români, din care apar primele volume abia după 1990. Din păcate Mircea Zaciu și Marian Papahagi au trecut la cele veșnice înainte de a-și vedea finalizat proiectatul dicționar, așa că opera colectivă a fost
Întâlnirea cu sine by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/13001_a_14326]
-
Mircea Zaciu, alături de Marian Papahagi. La îndemnul Profesorului au început prin anii ’80 o operă de proporții hașdeiene, Dicționarul scriitorilor români. În anii dictaturii au reușit să publice numai un compendiu al acestuia, un mic dicționar, operă pregătitoare pentru marele dicționar al scriitorilor români, din care apar primele volume abia după 1990. Din păcate Mircea Zaciu și Marian Papahagi au trecut la cele veșnice înainte de a-și vedea finalizat proiectatul dicționar, așa că opera colectivă a fost coordonată în continuare de Aurel
Întâlnirea cu sine by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/13001_a_14326]
-
compendiu al acestuia, un mic dicționar, operă pregătitoare pentru marele dicționar al scriitorilor români, din care apar primele volume abia după 1990. Din păcate Mircea Zaciu și Marian Papahagi au trecut la cele veșnice înainte de a-și vedea finalizat proiectatul dicționar, așa că opera colectivă a fost coordonată în continuare de Aurel Sasu, ultimul mohican al acestei temerare intreprinderi. Pentru cine cunoaște activitatea literară (cu dominantă istorico-literară) a lui Aurel Sasu, această carte ar putea fi o surpriză. Pentru înțelegerea ei, adaug
Întâlnirea cu sine by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/13001_a_14326]
-
se laudă cu un creștinism chiar al etnogenezei sale; într-o călătorie cu trenul paginile par o schiță caragialescă) observă obedienta lingușire a unor români față de străini, față de tot ce înseamnă occident; la un simpozion din New York - unde se prezenta Dicționarul Scriitorilor Români, Aurora Cornu, acum stabilită de mulți ani în Occident, disprețuiește în limbaj violent literatura României de după al doilea Război Mondial, uitându-și propriile-i scrieri realist-socialiste; tragedia poporului american din 11 septembrie 2001 este evocată prin reproducerea unui
Întâlnirea cu sine by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/13001_a_14326]
-
vedere faptul că, în ciuda exemplarității necontestate a acestor volume, textele despre Proverbele... lui Zanne se pot număra pe degete. Cu excepția celor două capitole sintetice, al lui Ovidiu Bîrlea, din Istoria folcloristicii (citat mai sus), respectiv al lui Iordan Datcu din Dicționarul etnologilor români (vol. II, București, Saeculum I.O., 1998, p. 293 - 294), doar câteva recenzii de întâmpinare a colecției fac referiri directe la această carte și la autorul ei. Este vorba, desigur, despre o realitate neliniștitoare, contrabalansată doar de utilizarea
Un proiect național by Otilia He () [Corola-journal/Journalistic/13006_a_14331]
-
presupune o pregătire de specialitate foarte riguroasă. În acest sens, mai ales Notele care însoțesc textul dovedesc că dl. Dragoș Mîr șanu s-a străduit să facă față onorabil unei asemenea provocări apelând la diferite instrumente de lucru (enciclopedii și dicționare de civilizație antică), sinteze (de exemplu, The Cambridge Ancient History), monografii și studii de specialitate, printre care se regăsesc cele semnate de nume binecunoscute ale istoriografiei contemporane a Antichității târzii - T. D. Barnes, A. H. M. Jones, J. Fontaine, J. Vogt
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
mai multe sisteme de trimiteri - unul anglo-saxon mutilat (apar doar numele și paginile) și altul clasic, tot mutilat, pentru că în Studiul introductiv și în Note, la majoritatea articolelor din periodice și din volume colective paginile lipsesc, vocile din encliclopedii și dicționare sunt citate anapoda (înainte sau după indicarea volumului) și nu sunt complete (pentru Enciclopedia civilizației romane, uneori apare vocea, alteori - nu; pentru The Oxford Dictionary of the Christian Church, nu figurează deloc; pentru Der Neue Pauly, nu se indică niciodată
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
reușește de mulți ani să-și atragă studenții și să facă interesantă, amuzantă, chiar pasionantă o materie care poate la fel de bine să înspăimânte prin dificultate, prin mulțimea cunoștințelor necesare (de istoria limbii țin și contribuția sa la stabilirea etimologiilor pentru Dicționarul academic sau - în notă publicistică - explicațiile din Istoria cuvintelor, Coresi, 1991). Fundamentale rămîn și cercetările și sintezele sale gramaticale, în special de morfologie a verbului; reflectate și în aplicații didactice (în Sinteze de limba română, în alte lucrări didactice de
Cu bucurie, la aniversare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13042_a_14367]
-
fitze cu caru’!” (fanclub.ro); “un prostănac plin de fițe” (ele.ro); “de toane și de fițe eu m-am săturat” (vers.go.ro) etc. Cuvîntul fiță nu are o etimologie certă: în DEX e lăsat fără explicație, în vreme ce alte dicționare îl pun în legătură cu fîță (“plevușcă”) și a (se) fîțîi, la rîndul lui provenit din cuvîntul imitativ fîț. Oricum, zona specifică de uz pare a fi cea familiar-argotică, în care se petrec de altfel și inovațiile actuale. Prima dintre aceste inovații
“De fițe” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13008_a_14333]
-
în timpul războiului, după 1960, colaboratorii se numesc Nichita Stănescu, Cezar Baltag, E. Simion, Valeriu Cristea, Marin Sorescu, N. Velea, Fănuș Neagu etc., care abia se nășteau cînd debutau mai vîrstnicii lor confrați. Cu o tendențiozitate oarecum suspectă, autorul singurului nostru Dicționar al presei literare, vorbește, în ediția din 1996, despre faptul că Gazeta literară promovează, și “încă din primul număr”, “ideologia comunistă”. Nu încape îndoială că, mai ales în primul deceniu de apariție, Gazeta literară este tributară acestei ideologii, ca și
50 by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13032_a_14357]
-
de gen. În 1980, Florin Manolescu a publicat celebrul său studiu Literatura S.F. (Editura Eminescu), o carte de referință absolută la noi și, practic, încă nedepășită. În 1983, Ion Hobana publică în două volume, la aceeași editură, un fel de dicționar al fenomenului comentat pe larg, după ce, la sfârșitul anilor ’60, îngrijise o antologie de studii și articole despre SF, Viitorul? Atenție! (Tineretului, 1968), precum și o primă antologie din literatura de anticipație românească. După 1990, Editura Nemira a fost vreme de
Controversatele origini ale SF-ului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13020_a_14345]
-
Viitorul? Atenție! (Tineretului, 1968), precum și o primă antologie din literatura de anticipație românească. După 1990, Editura Nemira a fost vreme de câțiva ani în top-ul editurilor de succes tocmai datorită colecțiilor de literatură SF. Astfel, au apărut mai multe dicționare dintre care este de reținut dicționarul de SF românesc coordonat de Mihai-Dan Pavelescu (Nemira, 1999), un dicționar care cuprinde și o anexă exhaustivă cu cărțile și autorii români apăruți numai după 1990. Un specialist în SF este și Mircea Opriță
Controversatele origini ale SF-ului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13020_a_14345]
-
primă antologie din literatura de anticipație românească. După 1990, Editura Nemira a fost vreme de câțiva ani în top-ul editurilor de succes tocmai datorită colecțiilor de literatură SF. Astfel, au apărut mai multe dicționare dintre care este de reținut dicționarul de SF românesc coordonat de Mihai-Dan Pavelescu (Nemira, 1999), un dicționar care cuprinde și o anexă exhaustivă cu cărțile și autorii români apăruți numai după 1990. Un specialist în SF este și Mircea Opriță, actualul director al Institutului Cultural Român
Controversatele origini ale SF-ului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13020_a_14345]
-
a fost vreme de câțiva ani în top-ul editurilor de succes tocmai datorită colecțiilor de literatură SF. Astfel, au apărut mai multe dicționare dintre care este de reținut dicționarul de SF românesc coordonat de Mihai-Dan Pavelescu (Nemira, 1999), un dicționar care cuprinde și o anexă exhaustivă cu cărțile și autorii români apăruți numai după 1990. Un specialist în SF este și Mircea Opriță, actualul director al Institutului Cultural Român de la Budapesta, care a și scris un studiu de referință intitulat
Controversatele origini ale SF-ului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13020_a_14345]
-
a reconstitui trecutul pornind de la mărturia cuvintelor produce și aberații: sînt cunoscute delirurile pseudo-etimologice ale unor amatori convinși că pot reconstitui limbi originare, limbi perfecte, magice etc. Din păcate, curiozitatea cititorului nu poate fi satisfăcută pe deplin: nu există suficiente dicționare etimologice ale limbii române, iar cele care există nu acoperă, în genere, decît o parte din lexic. Dispunem, e drept, de Dicționarul etimologic al lui Al. Ciorănescu (apărut în spaniolă între anii 1954 și 1966), tradus recent (în 2002); un
Etimologie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13065_a_14390]