1,033 matches
-
Savanții și măgarii la mijloc!".) Am vizitat Muzeul Holocaustului, impresionant prin tragismul și măreția sa, unde mi-am permis câteva considerații cu privire la cifrele prezentate, de evrei asasinați în România, majoritatea acestora provenind din evrei din Transilvania de nord-vest, aflată după Dictatul de la Viena sub ocupația horthistă. Am vizitat apoi locurile sfinte, reculegându-ne la Sfântul Mormânt și la Zidul Plângerii, unde, conform tradiției, am scris și eu pe o hârtiuță o rugăminte către Cel de Sus și am introdus-o într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
mănuși. Mi-am adus aminte de o savuroasă schiță a unui autor național, "Vine doamna și domnul general", cu pregătirile, emoțiile și panica declanșată într-un orășel de provincie la vestea sosirii perechii "de la centru". Dar nici acolo nu erau dictate asemenea "dispoziții". Nu contest măsurile ce se impun la atare vizite, dar de aici și până la "Ambasada sunt eu!", fără bucuria tuturor românilor, diplomați, corp administrativ, soții, copii, de a-l saluta pe președintele lor (cunoscut drept un sincer admirator
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
cura joasă de a schimba registrul, de la comedie, la drama cu note expresioniste, pentru că nu despre o dramă natu- ralistă este vorba în Năpasta, ci despre un joc psihologic complex, și o marcare a unor voințe care au ceva din dictatul insurmontabil al tragediei și din visceralitatea unor trăiri la limită care fac trimitere la un psihism abisal. Pe bună dreptate, contextul țărănesc a părut impropriu dacă nu chiar bizar acestor uriașe degajări psihice, iar tipul acesta de conflict tragic încadrat
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
într-o actualizare diferită, nuanțată, redimensionată în plan contextual, îi conferă unicitate. Aceeași metodă didactică poate cunoaște, astfel, valorificări diferite prin prisma locului pe care un anumit procedeu îl ocupă în structura sa sau prin îmbinările particulare de procedee didactice ,,dictate" de anumite caracteristici ale situației de comunicare didactică. De asemenea, procedeul poate deveni metodă didactică, după cum aceasta poate căpăta valoare de procedeu în cadrul altei metode didactice, important fiind, de altfel, nu statutul, ci valoarea funcțională 148 a fiecăruia dintre aceste
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
anumite pasaje ,,dictate" de către copii), în cadrul unui proiect: Cartea anotimpurilor (cu informații, curiozități acumulate de copii despre anotimpuri), Grupa jucăușilor (cu jocurile preferate ale copiilor, inclusiv cu exemple de texte din folclorul copiilor), Poveștile piticilor (cu povești create de copii, dictate cadrului didactic sau părinților, bunicilor, eventual înregistrate și ulterior ,,transcrise", cu imagini realizate de copii), Explicăm cuvinte (minidicționar realizat de copii cu imagini care să-i ajute pe colegii lor mai mici să înțeleagă mai ușor anumite cuvinte/expresii din
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
în Ridichea uriașă un personaj din desenele animate preferate! Ce se întâmplă? • Dacă în Ursul păcălit de vulpe ar fi anotimpul de vară, ce s-ar întâmpla? etc. tip eseu structurat cu realizarea unui text (oral, în ciclul preșcolar, respectiv dictat educatoarei/educatorului) pe baza unei structuri date (plan); structura poate fi concretizată, la acest nivel, într-o succesiune de imagini (pe baza cărora se reconstituie firul basmului Punguța cu doi bani), într-un șir de cuvinte-cheie (cu rol în realizarea
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
Puterea, politica și patriarhatul" Tradițional, conceptul de puterexe "„putere" în sens politic viza relațiile neutre, cele din afara familiei și intimității. Imaginea standard a relațiilor personale dintre bărbați și femei era configurată mai ales în sfera emoționalului. Sunt relații aflate sub dictatul sentimentelor, iar această sferă relațională nu are nimic politic. Din acest motiv, feminismul reformist a avut în centrul său, cu precădere, relațiile din sfera publicăxe "„sferapublică" și mai puțin reformarea relațiilor din sfera privatăxe "„sferaprivată"3. Cu alte cuvinte, cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
de politică internațională mărturisit, un mijloc de a păcăli, prescris de toate doctrinele lor. După anexarea Basarabiei și a Bucovinei de nord de către Uniunea Sovietică, celălalt colos se pune în acțiune. De acord cu Italia, Germania hitleristă obliga România, prin dictatul de la Viena, să cedeze Ungariei nordul Transilvaniei, cu orașele Cluj și Oradea. Guvernul român a fost constrîns să semneze acest "rușinos dictat" la 30 august 1940, iar la 7 septembrie să cedeze Bulgariei cadrilaterul dobrogean. La 21 iunie 1941, a
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
temeritate, voință dominatoare, adesea imprudentă și iubire de patrie. Generalul Antonescu, fiind un om de formație militară, nu avea nici o experiență politică, pentru că nu simțea nici o afinitate. Într-adevăr, cu prilejul întrevederii cu Hitler, la începutul lunii octombrie 1940, criticase dictatul de la Viena. Iar la Roma, după întrevederea avută cu Mussolini, în ziua de 24 octombrie, la fel se arătase indignat de acest dictat. Prin urmare, generalul Antonescu condamnase dictatul de la Viena și socotise, cu drept cuvînt, ca dușmănoasă politica Germaniei
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
nu simțea nici o afinitate. Într-adevăr, cu prilejul întrevederii cu Hitler, la începutul lunii octombrie 1940, criticase dictatul de la Viena. Iar la Roma, după întrevederea avută cu Mussolini, în ziua de 24 octombrie, la fel se arătase indignat de acest dictat. Prin urmare, generalul Antonescu condamnase dictatul de la Viena și socotise, cu drept cuvînt, ca dușmănoasă politica Germaniei și Italiei față de România. Dictatul de la Viena, cît și răpirea Basarabiei de către Rusia, din aceeași vară, erau doar hotărîte prin faimosul pact de
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
cu prilejul întrevederii cu Hitler, la începutul lunii octombrie 1940, criticase dictatul de la Viena. Iar la Roma, după întrevederea avută cu Mussolini, în ziua de 24 octombrie, la fel se arătase indignat de acest dictat. Prin urmare, generalul Antonescu condamnase dictatul de la Viena și socotise, cu drept cuvînt, ca dușmănoasă politica Germaniei și Italiei față de România. Dictatul de la Viena, cît și răpirea Basarabiei de către Rusia, din aceeași vară, erau doar hotărîte prin faimosul pact de neagresiune Ribbentrop-Molotov, semnat la Moscova, la
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
Roma, după întrevederea avută cu Mussolini, în ziua de 24 octombrie, la fel se arătase indignat de acest dictat. Prin urmare, generalul Antonescu condamnase dictatul de la Viena și socotise, cu drept cuvînt, ca dușmănoasă politica Germaniei și Italiei față de România. Dictatul de la Viena, cît și răpirea Basarabiei de către Rusia, din aceeași vară, erau doar hotărîte prin faimosul pact de neagresiune Ribbentrop-Molotov, semnat la Moscova, la 23 august 1939. Cum se mai putea justifica, așadar, intrarea României în război alături de puterile axei
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
victoria armelor. Să presupunem, totuși, că mareșalul Antonescu știa, sigur, că nemții vor învinge. Ce putea să aducă pentru România victoria Germaniei? Redobîndirea Basarabiei, probabil. Dar, se pierdea, în mod definitiv, Transilvania, partea dată de Germania și Italia, ungurilor, prin dictatul de la Viena. Era această politică bună, cuminte? Neutralitatea, însă, salva de la moarte miile de tineri soldați români, căzuți pe imensitatea stepei rusești, într-un război care s-a terminat printr-o jalnică înfrîngere și scutea țara de rușinea de a
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
acest an au Început concentrările militare și Mama a rămas o perioadă destul de lungă cu toate greutățile familiei. Am ajutat-o cât am putut, dar situația familiei nu era ușoară. Continuarea studiilor mele era sub semnul Întrebării. A apărut Însă Dictatul de la Viena, care a determinat refugiul masiv al populației românești din nordul Ardealului În partea rămasă liberă. În Sibiu s-a refugiat Universitatea din Cluj și liceul "Gh.Lazăr" a fost atașat Universității și transformat În seminar pedagogic. Corpul didactic
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
și integritatea teritorială a României. Dar potrivit tratatului Ribbentrop-Molotov (23 august 1939), Germania hitleristă și Rusia stalinistă și-au împărțit sferele de influență în Europa de Est. Cotropirea Basarabiei și a Bucovinei de Nord (iunie 1940), precum și a Ardealului de nord prin Dictatul de la Viena (29/30 august 1940), au stârnit un val de proteste în întreaga țară. În ziua de 1 septembrie 1940, declarată zi de doliu național, un număr mare de femei din București, Cluj, Brașov, Sibiu, Timișoara, Constanța, Bacău, Iași
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
în întreaga țară. În ziua de 1 septembrie 1940, declarată zi de doliu național, un număr mare de femei din București, Cluj, Brașov, Sibiu, Timișoara, Constanța, Bacău, Iași, Arad și din alte orașe, se aflau printre miile de manifestanți împotriva „dictatului imperialist”, pentru apărarea independenței naționale și a libertăților cetățenești 1. Într-o atmosferă politică tensionată, când România părea că va fi zdrobită între Germania și Rusia sovietică, regimul carlist compromis a fost înlocuit cu regimul dictatorial al lui Ion Antonescu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
Pe drumul disoluției O altă consecință, extrem de importantă a actului de la 23 august a constituit-o faptul că România și-a întors armele contra Germaniei hitleriste. Prin armistițiul încheiat cu Națiunile Unite la 12 septembrie 1944 (Moscova), a fost anulat Dictatul de la Viena, dar granițele de la răsărit au rămas cele stabilite pe 28 iunie 1940. S-a impus plata unor grele despăgubiri de război. Cu toate că aplicarea prevederilor armistițiului urma să fie încredințată Comisiei Aliate de Control, în realitate Înaltul Comandament Sovietic
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
comuna Gornești, județul Mureș, la 5 februarie 1918, a fost ultimul dintre cei 16 copii ai părinților săi. A absolvit gimnaziul la Târgu Mureș, s-a angajat la fabrica de cherestea 'Lomaș' pentru a putea face Liceul Industrial, iar după Dictatul de la Viena din august 1940, s-a refugiat la Brașov, unde s-a încorporat voluntar în Regimentul 41 Artilerie. A luptat în cel de-al doilea război mondial atât pe frontul de est, fiind primul ostaș român care a trecut
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
la Mediaș, în mai 1773. Ilustrația fotografică, de foarte bună calitate, sporește atractivitatea cărții. Prima antologie de poeme întocmită de T., Ne cheamă Ardealul, publicată în 1944, cu subtitlul Cântarea pătimirii noastre, este, după cum remarca Dumitru Micu, „o replică la Dictatul de la Viena și implicit o prevestire a răsturnărilor menite să readucă sfâșiata regiune de nord a Transilvaniei în patrie”. Sunt alese texte ale unor poeți, nu numai ardeleni, diferiți ca dicție și structură lirică, aparținători în special generației lui T.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290208_a_291537]
-
își propune să acorde atenție problemelor privind metodele de cercetare și să urmărească în mod critic mișcarea științifică de specialitate, editarea ei reprezentând o dovadă că Universitatea clujeană are puterea de a supraviețui și de a-și continua activitatea după Dictatul de la Viena din 1940, când a fost silită să se refugieze la Sibiu. În Prefața volumului din 1944, ultimul apărut „în exil”, se anunță încheierea primului ciclu al anuarului și intenția de a continua apariția lui la Cluj, păstrând același
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289997_a_291326]
-
lui Hitler, ne-au adus recunoștința aliaților noștri cehoslovaci, marcată la vremea respectivă de acordarea numelui de "Piața Regele Carol al României" locului din fața gării pragheze. Se cunoaște rolul jucat de Mussolini, în 1940, la dezmembrarea României în favoarea Ungariei, în timpul dictatului de la Viena. Își revizuise frumoasa declarație de prietenie din 1928: Nici un deget de pămînt românesc pentru Ungaria... Astfel se putea constata valoarea negativă a acestui tratat italo-român imaginat de Averescu. Cred că guvernul fascist nu mai nutrea iluzii în această
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
ridicării monumentului lui Spiru. C. Haret, fost ministru al Cultelor și Artelor 13. În condițiile social-politice ale deceniului al cincilea, în țară se desfășurau evenimentele poate, cele mai dramatice din istoria românească contemporană. Cel mai zguduitor dintre acestea a fost Dictatul de la Viena, semnat la 29 august 1940. Consiliul de Coroană al României fusese nevoit să accepte așa-numitul ,,arbitraj“ al Germaniei hitleriste 8 Ioan Opriș, Alexandru Lapedatu și contemporanii săi, Editura ,,Albastră”, București, 1982, p. 85. 9 Ibidem, p. 97
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
Ștefan Pascu, op.cit., p. 78. 32 Ioan Opriș, Alexandru Lapedatu în cultura..., p. 312. 33 Ibidem, p. 313. 71 secretar al acesteia, activitatea de cercetare și conservare a monumentelor istorice. În această calitate s-a confruntat cu probleme deosebit de grave: Dictatul de la Viena rupsese o parte a Transilvaniei, și odată cu ea numeroase monumente istorice fuseseră înstrăinate; în același timp, cutremurul din noiembrie 1940 produsese daune grave zestrei noastre culturale; instalarea dictaturii antonesciene și intrarea României în război adusese restricții de ordinul
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
însoțit de mici rectificări de frontieră, iar delegația maghiară a cerut cedarea a 2/3 din teritoriul Transilvaniei 54 . Soarta țării fusese pecetluită deja. Ca urmare, la 23 august 1940 a fost luată decizia cedării Transilvaniei de Nord prin semnarea Dictatului de la Viena. De fapt, arbitrajul de la Viena a fost un dictat impus României de către Germania și Italia, în favoarea Ungariei. Față de un astfel de abuz, Alexandru Lapedatu a răspuns prin articolul intitulat O graniță imposibilă, în care sublinia cu argumente sub
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
cedarea a 2/3 din teritoriul Transilvaniei 54 . Soarta țării fusese pecetluită deja. Ca urmare, la 23 august 1940 a fost luată decizia cedării Transilvaniei de Nord prin semnarea Dictatului de la Viena. De fapt, arbitrajul de la Viena a fost un dictat impus României de către Germania și Italia, în favoarea Ungariei. Față de un astfel de abuz, Alexandru Lapedatu a răspuns prin articolul intitulat O graniță imposibilă, în care sublinia cu argumente sub raport etnic, socialeconomic și istoric, imposibilitatea menținerii graniței româno ungare. Lapedatu
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]