1,336 matches
-
române în războiul antisovietic, guvernul a organizat referendumurile de la 2-5 martie și de la 9 octombrie 1941. Pe de altă parte, prin cele două plebiscite, generalul Ion Antonescu încerca să escamoteze caracterul totalitar al regimului pe care îl patrona și modul dictatorial în care exercita puterea. De asemenea, convocarea în două rânduri a Adunării obștești plebiscitare a națiunii române trebuia să dea poporului iluzia că era consultat asupra politicii promovate și că acțiunilor Conducătorului statului reprezintă o emanație a voinței lui. În
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
sovietice. De asemenea, organismele române erau forțate să predea toate documentele arhivate referitoare la starea de spirit în armată, în țară, a diverselor categorii sociale, la minorități și a manifestărilor de orice natură. Astfel că, după 6 martie 1945, ingerințele dictatoriale cu metode tipic staliniste, de control „la sânge”, aproape se instituționalizaseră asupra societății românești, implicit și asupra organismelor informative. 2. Datorită „asistenței” sovietice, se vor produce schimbări în structurile informative românești, în metamorfoza acțiunilor și cu mari modificări de personal
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
anarhic-sindicalistă sau creștină, păstrează o atitudine rezervată față de partide. Organizarea democrat-socialistă, lipsită de prețiosul concurs al sindicatelor, are de suferit chiar și acum. În plus, dezvoltarea lor a fost de multe ori frînată, în plin avînt, de o lungă perioadă dictatorială: al doilea Imperiu, înăbușirea Comunei, dictatura lui Franco din Spania, a lui Salazar în Portugalia, fascismul în Italia. Sînt două trăsături care marchează organizarea democrat-socialistă și care au rezistat social-democratizării dorite la începutul secolul al XX-lea de Internaționala a
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
ambiguu, deoarece cuvântul "ingerință" sugerează o intruziune, o acțiune nepotrivită, nefondată de drept). Obligația se impune atunci când o populație este îndelung oprimată și amenințată în existența sa (cum se întâmplă în cazul epurărilor etnice sau al genocidelor) de către o putere dictatorială. În stadiul actual, inițiativa unei intervenții militare trebuie să fie aprobată de comunitatea internațională (ONU). Astfel, valoarea nu duce la o acțiune efectivă decât dacă interesele și raporturile de forțe o autorizează. Postmodernitatea În analiza noastră asupra evoluției valorilor începând
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
au fost întrerupte. Grațierea nu aduce și uitarea și nu modifică importanța prejudiciilor aduse, dar absolvă: prin grațiere, criminalul nu mai trebuie să suporte consecințele faptei sale. Situația este și mai spinoasă în cazul schimbărilor de regimuri politice. Un sistem dictatorial, chiar totalitar, care a practicat violența, opresiunea, persecuția, cedează locul democrației sau se democratizează, așa cum a fost cazul în țările socialiste ale Europei centrale și de Est, în Uniunea Sovietică, America latină, Spania, Portugalia... Dilema este: trebuie să epurăm (deci să
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
putere de decizie. Aceștia nu acționează într-un vid politic, ci în cadrul dezbaterilor politice, influențate de presiunile sociale și de factorii internaționali. În democrațiile pluraliste, părțile interesate influențează politica externă prin grupuri de interese și partide politice, pe când în regimurile dictatoriale aceste influențe sunt mult mai puțin evidente 88. Grupurile de interese și opinia publică își exercită influența inclusiv prin intermediul legislativului. Unele democrații au sisteme prezidențiale (ex. Statele Unite), în care corpurile legislative joacă un rol direct în formarea politicii externe prin
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
la iveală că de fapt doar atât a semănat, doar idei subversive. In dezinformarea în care ne ținea comunismul, posturile de radio subversive le ascultam cu toții, în speranța că ele ne-ar fi putut ajuta să supraviețuim într- un sistem dictatorial, bazat pe frică și supunere față de organele de partid și de ordine . Ce s-a realizat însă în acei ani, stă la baza a ceea ce consumăm acum . Nici o națiune nu se poate ridica fără sacrifici,i sau așa cum ne-a
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
mort prematur. Dar nu de asta cârnește din nas Kelemen Hunor. Dacă i-ar fi venit la socoteală fiți siguri că ar fi fost de acord chiar și cu șase regiuni. Vă amintiți cum Borbely Csaba, micul satrap care conduce dictatorial județul Harghita, ignorându-i cu desăvârșire pe românii harghiteni, și-a exprimat părerea că, cei din PDL „își vor recunoaște greșeala și în câteva zile își vor retrage propunerea cu cele 8 județe”! Adică, până la urmă, ce greșeală au săvârșit
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
păstrează calitatea de membri pentru o perioadă mare de timp și care transmit valorile și credințele religioase generațiilor următoare. Aceste tipuri de comunități se dovedesc a fi extrem de reziliente în timpul perioadelor istorice marcate de conflicte sau regimuri politice de tip dictatorial. Pentru membrii comunităților religioase, acestea au reprezentat surse de echilibru și refugiu emoțional, spiritual și chiar fizic în perioade de incertitudine sau oprimare. * Tăria relațiilor interpersonale. Comunitățile religioase prezintă "o coeziune de tip familial și paternalist: membrii se consideră frați
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
de alta, consumându-și în afara operei energia politică. Aproape nu contează dacă unii sunt considerați simpatizanți ai puterii iar alții, ai opoziției"41. Monica Lovinescu împarte scriitorii în funcție de reproș: oportunismul, cultul personalității, nestatornicia crezului politic, servitutea și ușurința acceptării regimului dictatorial. Înțelege presiunea cu care se confruntă intelectualitatea marginalizată și aservită, dar nu poate ignora intermitența curajului, înlocuirea criteriului estetic cu cel social, atracția față de beneficiile materiale și ștergerea hotarelor între generații: Nu mai revin asupra formulei care mi se părea
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
a lungul stalinismului nu corespunde dorinței de a redeschide răni ce altfel s-ar cicatriza singure, ci e unica metodă de a trece cu adevărat pragul dacă nu spre un tip de societate liberă, cel puțin spre una de tip dictatorial"377. Numai că cenzura nu permite ieșirea din tiparele oficiale. Sau dacă o permite, o face numai pentru a putea folosi informațiile drept probe împotriva autorului sau a persoanelor despre care amintește. Din acest motiv, trebuie să existe o oarecare
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
când gradul de autoritate a liderului este mic, iar in schimb, aria de libertate a subordonaților este mare, avem de-a face cu practicarea stilului de conducere democrat. Cele șapte comportamente ale conducătorului sugerează existența a patru stiluri de conducere : dictatorial (comportamental 1); negociator (comportamentul 2); consultativ (comportamentele 3, 4, 5); cooperator sau implicativ (comportamentele 6, 7). Conducătorii pot opta pentru unul sau altul dintre aceste stiluri de conducere, opțiunea lor fiind influențată de o serie de forțe care țin de
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
când gradul de autoritate a liderului este mic, iar in schimb, aria de libertate a subordonaților este mare, avem de-a face cu practicarea stilului de conducere democrat. Cele șapte comportamente ale conducătorului sugerează existența a patru stiluri de conducere : dictatorial (comportamental 1); negociator (comportamentul 2); consultativ (comportamentele 3, 4, 5); cooperator sau implicativ (comportamentele 6, 7). Conducătorii pot opta pentru unul sau altul dintre aceste stiluri de conducere, opțiunea lor fiind influențată de o serie de forțe care țin de
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
ignoranța publicului" afirmă în mod tranșant Basil Munteanu.29 În acest sens, realitatea însăși, prin complexitatea sa care alunecă spre incredibil, devine inaptă pentru o transpunere artistică în liniile unui clasicism care, în acest punct, devine dogmatic și mult prea dictatorial. Afirmația este valabilă și pentru celelalte puncte ale criticii care vizau încălcarea regulii celor trei unități, impuritatea încadrării, Corneille, numindu-și piesa o tragi-comedie, precum și încărcarea acesteia cu prea multe episoade inutile. "...Academia trebuia să-și demonstreze rolul său de
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
sterilității dogmatice. Parțial justificată deoarece, într-adevăr, după cum s-a observat din concluziile privitoare la disputa din jurul Cid-ului, clasicismul a avut numeroase tendințe de alunecare înspre un absolutism academic, în sensul impunerii artificiale a unor reguli. Dar, dincolo de această dimensiune dictatorială, instaurarea unui set de principii artistice nu a presupus niciodată anularea creativității sau ignorarea talentului. O demonstrează de altfel scriitorii clasici, care, deși se supun aceluiași cod, reușesc într-o manieră superioară să îl valorifice, particularizându-l în funcție de personalitatea artistică
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
care poate fi definit drept "concis, limpede, urban-ironic, vădind o perfectă stăpânire a obiectului și o exemplară aplicație în conducerea analizei"284 după cum sugera Ștefan Stoenescu, evidențiind totodată faptul că aceste calități au contribuit, la rândul lor, la impunerea aproape dictatorială a lui Eliot și a principiilor sale. În ceea ce privește ideile exprimate în articolul analizat, se face precizarea că integrarea unui proces critic în evoluția actului creator nu presupune însă echivalarea celor două, diferența principală rămânând în faptul că opera de artă
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
anului 1944: "popoarele s-au trezit dintr-o lungă toropeală. Ele au luat o atitudine nouă, interogativă, critică, neîncrezătoare față de Stat și de guverne. Instruite de o experiență amară, ele se opun cu și mai multă vehemență monopolurilor unei puteri dictatoriale, necontrolabile și intangibile, reclamînd un sistem de guvernare care să fie mai compatibil cu demnitatea și libertatea cetățenilor". La 24 decembrie 1945, adresîndu-se Sfîntului colegiu, el califica totalitarismul ca pe un "bacil periculos care contaminează comunitatea națiunilor" și făcea apel
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
un tărîm creștin-democrat. Continuarea creștinismului social revine formațiunilor clericale, care erau puțin atașate de democrația parlamentară și adesea divizate. Sinteza între intransigență și libertate nu s-a realizat. Ba mai mult, salturile politice ce au condus la regimuri autoritare, chiar dictatoriale, sprijinindu-se pe un creștinism tradiționalist dacă nu chiar reacționar, nu au lăsat nici o șansă de dezvoltare partidelor creștin-democrate după modelul sturzian. Tentațiile autoritarismului Austria oferă un bun exemplu de atragere a catolicilor spre un sistem autoritar. Moștenirea lui von
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
care supraveghează drumul Constantinopolului. Bucureștii nu sunt tratați ca aliați, iar cabinetul de la Sankt-Petersburg suspendă corespondența diplomatică cu românii."37 Celelalte urmări se cunosc. Parlamentul României protestează zadarnic împotriva luării Basarabiei. Conservatorii l-au acuzat pe I.C. Brătianu de comportament dictatorial, dar tot ei l-au îndepărtat, cu diplomație, pe Eminescu din București, singura voce care nu se sfia să spună adevărul, în editorialele de la Timpul, privitor la culisele evenimentelor. Atunci, sub pretextul căldurii din București, l-au trimis într-o
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
a împărtășit părerea sa despre felinele casnice, găsind și câteva asemănări cu o altă ființă care trăiește în casa omului: se pisicește când are interes, își arată ghearele și zgârie dacă nu ești atent, pune stăpânire pe întreaga gospodărie, conduce dictatorial și, în unele cazuri își extinde vânătoarea de șoareci în vecini sau aiurea. I-am spus amicului meu că nu-i împărtășesc întru totul părerea despre cealaltă categorie de „feline", la care face aluzie, dar am reținut spusele sale în legătură cu
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
zile care au trecut de la întâlnirea noastră nu a putut să se concentreze și să scrie materialul, fapt pentru care a cerut să-l scrie cu ocazia întâlnirii. Candidatul a arătat că C.P. a continuat să meargă pe linia sa dictatorială, neținând seama de nimeni. [...] Având în vedere poziția candidatului i s-a pus problema să ne sprijine mai mult în cunoașterea unor aspecte, pentru ca, cunoscându-le, să putem lua măsuri de îndreptare la timp. Candidatul a fost de acord cu
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
dezvăluie lectura arhivelor din ce în ce mai accesibile, relevă această flagrantă înrudire. Puterea totalitară acționează în numele unor amenințări comune și înțelege să apere aceleași valori. În privința textelor, supravegherea nu are o culoare națională, ea este peste tot aceeași, stereotipă, inspirată de o autoritate dictatorială care ține să-și afirme poziția culturală mai degrabă prin refuzuri implicite decât prin programe explicite. Supravegherea cultivă practicile interdicției în numele unei viziuni banale, realiste și mic-burgheze. La toate acestea se adaugă o altă supraveghere, și ea prealabilă, dar de
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
la o supraveghere progresivă, exercitată în diferite stadii ale repetițiilor. Astfel, supravegherii statice, aplicate produsului finit, îi succede o intervenție și mai dăunătoare, o supraveghere dinamică, exercitată în timpul procesului punerii în scenă. Cenzurile au, toate, un element comun: în regimurile dictatoriale, de la Lisabona la Moscova, de la Santiago de Chile la București, nimic nu le deosebește. Supraveghetorii de pretutindeni fac front comun în numele acelorași refuzuri, dar mai ales în numele aceleiași misiuni. Ei acționează la comandă, deși sunt conștienți de incapacitatea lor de
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
al Marelui Arhitect, dar și a unui mit fondator. Deplasarea de la un plan de semnificație la altul pe filiera dimensiunii fondatoare a preocupărilor edilitare ale lui Ceaușescu aduce de fapt Înțelegerea deplină a fenomenului constituirii nu numai a unei personalități dictatoriale, a autorității, ci mai ales a resorturilor intime ale unui sistem totalitar, cu particularitățile lui generate de modelarea sa Într-un spațiu cultural specific. * ** I. Anul 1977 era unul cu o serie de evenimente cu un mare potențial simbolic, În afară de
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
unei asemenea acuzații În toate aceste documente destinate autorităților comuniste din România poate fi interpretată nu numai ca o simplă defulare a neputinței securiștilor de a Îndeplini ordinele de reducere la tăcere a acestei voci mult prea deranjante pentru cuplul dictatorial. În conturarea unei analize asupra diferitelor căi de reprimare a disidenților din România din anii regimului Ceaușescu, istoricul Dennis Deletant citează rapoartele Amnesty International, care aduc la cunoștința opiniei publice internaționale folosirea În acest scop a azilelor psihiatrice. Potrivit istoricului
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]