1,367 matches
-
și viziunea Vaticanului privind reglementarea situației Bisericii Catolice: „ca un prim pas în reglementarea situației va trebui refăcută ierarhia bisericească cu cele 6 dieceze (București, Iași, Alba Iulia, Satu Mare, Timișoara și Oradea). Sarcina principală a organelor de conducere din aceste dieceze va fi întocmirea statutului de funcționare a Bisericii Romano-Catolice din România pentru a fi prezentat statului român pentru aprobare. Pentru întocmirea statutului poate fi consultat și Vaticanul. Referitor la situația prezentă a Bisericii Romano-Catolice, Poggi a spus că, în fapt
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
întocmirea statutului de funcționare a Bisericii Romano-Catolice din România pentru a fi prezentat statului român pentru aprobare. Pentru întocmirea statutului poate fi consultat și Vaticanul. Referitor la situația prezentă a Bisericii Romano-Catolice, Poggi a spus că, în fapt, cele șase dieceze există, fiind nevoie numai de legalizarea lor, lucru care ușurează desfășurarea tratativelor. Pentru susținerea celor de mai sus, Poggi a arătat că în evidențele Vaticanului din 1975 figurează că în România există-funcționează Conferința Episcopală Catolică, în fruntea căreia se află
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
în fața acestor afirmații, Sipos Francisc s-a raliat punctului de vedere agreat de puterea politică, precizând că „nu există așa ceva, din cauza atitudinii refractare a lui Márton Áron care, fiind episcop, nu a acceptat să se consulte cu ceilalți șefi ai diecezelor, spunând că aceștia nu sunt sfinți, adică nu au jurisdicție din partea Vaticanului. Sipos a precizat că atât el, cât și ceilalți șefi de dieceze au recunoaștere (numire în funcție) din partea Vaticanului și se simt jigniți din cauza acestor desconsiderări din partea lui
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
lui Márton Áron care, fiind episcop, nu a acceptat să se consulte cu ceilalți șefi ai diecezelor, spunând că aceștia nu sunt sfinți, adică nu au jurisdicție din partea Vaticanului. Sipos a precizat că atât el, cât și ceilalți șefi de dieceze au recunoaștere (numire în funcție) din partea Vaticanului și se simt jigniți din cauza acestor desconsiderări din partea lui Márton Áron”. Nici în următorii ani negocierile nu au înregistrat progrese notabile, iar incertitudinea la conducerea unor dieceze risca să se prelungească (în martie
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
el, cât și ceilalți șefi de dieceze au recunoaștere (numire în funcție) din partea Vaticanului și se simt jigniți din cauza acestor desconsiderări din partea lui Márton Áron”. Nici în următorii ani negocierile nu au înregistrat progrese notabile, iar incertitudinea la conducerea unor dieceze risca să se prelungească (în martie 1977 a decedat episcopul Petru Pleșca). Abia după un an, între guvern și Vatican a intervenit un compromis pentru dieceza de Iași, fără a se desemna un alt episcop. „Numirea mea ca administrator apostolic
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
în următorii ani negocierile nu au înregistrat progrese notabile, iar incertitudinea la conducerea unor dieceze risca să se prelungească (în martie 1977 a decedat episcopul Petru Pleșca). Abia după un an, între guvern și Vatican a intervenit un compromis pentru dieceza de Iași, fără a se desemna un alt episcop. „Numirea mea ca administrator apostolic în anul 1978 - își amintește monseniorul Petru Gherghel -, cu încuviințarea tacită a guvernului, a fost un fel de ușurare, un pas înainte spre o reglementare a
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
de legea marțială proclamată în 1981) și i-a îndemnat să lupte contra demoralizării. în toamna anului 1983, ca urmare a unor timide progrese în negocierile bilaterale, Ioan Paul al II-lea i-a consacrat episcopi pe Sebastian Krauter, pentru dieceza de Timișoara, și pe Stefan Daszkal, pentru dieceza de Oradea. Totuși, cei doi ierarhi nu aveau jurisdicție propriu-zisă asupra diecezelor. După moartea lui Francisc Augustin, mons. Ioan Robu a fost consacrat episcop, la 8 decembrie 1984, la Roma, în Capella
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
a îndemnat să lupte contra demoralizării. în toamna anului 1983, ca urmare a unor timide progrese în negocierile bilaterale, Ioan Paul al II-lea i-a consacrat episcopi pe Sebastian Krauter, pentru dieceza de Timișoara, și pe Stefan Daszkal, pentru dieceza de Oradea. Totuși, cei doi ierarhi nu aveau jurisdicție propriu-zisă asupra diecezelor. După moartea lui Francisc Augustin, mons. Ioan Robu a fost consacrat episcop, la 8 decembrie 1984, la Roma, în Capella Paolina din Vatican. în continuare, politica externă pontificală
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
a unor timide progrese în negocierile bilaterale, Ioan Paul al II-lea i-a consacrat episcopi pe Sebastian Krauter, pentru dieceza de Timișoara, și pe Stefan Daszkal, pentru dieceza de Oradea. Totuși, cei doi ierarhi nu aveau jurisdicție propriu-zisă asupra diecezelor. După moartea lui Francisc Augustin, mons. Ioan Robu a fost consacrat episcop, la 8 decembrie 1984, la Roma, în Capella Paolina din Vatican. în continuare, politica externă pontificală era monitorizată nu numai de Departamentul Cultelor sau de MAE, ci și
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
vagi"), locul de origine este chiar locul unde s-a născut; dacă este vorba de un copil expus, locul unde a fost găsit. Can. 102 - § 1. Domiciliul se dobândește prin șederea în teritoriul unei parohii, sau cel puțin al unei dieceze, cu intenția de a rămâne acolo permanent dacă nimic nu îndepărtează persoana din acel loc, sau prin șederea efectivă timp de cinci ani. § 2. Cvasidomiciliul se dobândește prin șederea în teritoriul unei parohii, sau cel puțin al unei dieceze, cu
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
unei dieceze, cu intenția de a rămâne acolo permanent dacă nimic nu îndepărtează persoana din acel loc, sau prin șederea efectivă timp de cinci ani. § 2. Cvasidomiciliul se dobândește prin șederea în teritoriul unei parohii, sau cel puțin al unei dieceze, cu intenția de a rămâne acolo timp de trei luni dacă nimic nu îndepărtează persoana din acel loc, sau prin șederea efectivă timp de trei luni. § 3. Domiciliul sau cvasidomiciliul în teritoriul unei parohii se numește parohial; în teritoriul unei
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
cu intenția de a rămâne acolo timp de trei luni dacă nimic nu îndepărtează persoana din acel loc, sau prin șederea efectivă timp de trei luni. § 3. Domiciliul sau cvasidomiciliul în teritoriul unei parohii se numește parohial; în teritoriul unei dieceze, chiar dacă nu într-o parohie, se numește diecezan. Can. 103 - Membrii institutelor călugărești și ai societăților de viață apostolică dobândesc domiciliul în locul unde se află casa de care aparțin; cvasidomiciliul, în casa în care, potrivit can. 102, § 2, locuiesc. Can.
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
cazul când, din motive grave, Episcopul diecezan a stabilit altfel; 2° bărbații mai în vârstă, atât cei celibatari, cât și cei căsătoriți, după un program trienal stabilit de Conferința Episcopilor. Can. 237 - § 1. Când este posibil și oportun, în fiecare dieceză să existe un seminar mare; în caz contrar, tinerii care se pregătesc pentru slujirile sacre să fie încredințați unui alt seminar sau să fie înființat un seminar interdiecezan. § 2. Seminarul interdiecezan să nu fie înființat fără a se fi obținut
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
să se îngrijească de organizarea și menținerea seminarului, de întreținerea seminariștilor și de salarizarea profesorilor, precum și de celelalte trebuințe ale seminarului. Can. 264 - § 1. Ca să facă față nevoilor seminarului, pe lângă oferta prevăzută de can. 1266, Episcopul poate să impună în dieceză și o taxă. § 2. Sunt supuse la taxa pentru seminar toate persoanele juridice ecleziastice, chiar și cele private, care își au sediul în dieceză, cu excepția acelora care trăiesc numai din pomeni sau a acelora care dețin în funcțiune un colegiu
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
Ca să facă față nevoilor seminarului, pe lângă oferta prevăzută de can. 1266, Episcopul poate să impună în dieceză și o taxă. § 2. Sunt supuse la taxa pentru seminar toate persoanele juridice ecleziastice, chiar și cele private, care își au sediul în dieceză, cu excepția acelora care trăiesc numai din pomeni sau a acelora care dețin în funcțiune un colegiu de studenți sau de docenți care are ca scop promovarea binelui comun în Biserică. Această taxă trebuie să fie generală, proporțională cu veniturile persoanei
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
decentă și de îndeplinirea tuturor obligațiilor stării proprii, să binevoiască a le folosi pentru binele Bisericii și pentru faptele de caritate. Can. 283 - § 1. Chiar dacă nu au un oficiu care să-i oblige la reședință, clericii să nu plece din dieceză pentru un timp mai îndelungat, care trebuie stabilit de dreptul particular, fără permisiunea cel puțin presupusă a Ordinariului propriu. § 2. Ei au dreptul să beneficieze anual de o perioadă necesară și suficientă de concediu, stabilită de dreptul universal sau de
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
dreptului și statutelor; de asemenea, ele sunt sub conducerea aceleași autorități, în conformitate cu canoanele care urmează. § 2. Sunt sub supravegherea Scaunului Apostolic asociațiile de orice fel; sunt sub supravegherea Ordinariului locului asociațiile diecezane și toate acelea care își desfășoară activitatea în dieceză. Can. 306 - Ca cineva să beneficieze de drepturile și privilegiile unei asociații, de indulgențele și celelalte favoruri spirituale acordate ei, este necesar și suficient să fie înscris în mod valid în ea și să nu fie exclus în mod legitim
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
obligații pot să le exercite printr-un mandatar sau procurant. Can. 311 - Membrii institutelor de viață consacrată, care conduc sau asistă asociații unite în vreun fel cu institutul lor, să aibă grijă ca ele să sprijine activitățile apostolice existente în dieceză, colaborând, sub direcțiunea Ordinariului locului, mai ales cu asociațiile care sunt organizate pentru a exercita apostolat în dieceză. Capitolul II Asociațiile publice ale credincioșilor Can. 312 - § 1. Autoritatea competentă pentru a înființa asociații publice este: 1° Sfântul Scaun pentru asociațiile
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
conduc sau asistă asociații unite în vreun fel cu institutul lor, să aibă grijă ca ele să sprijine activitățile apostolice existente în dieceză, colaborând, sub direcțiunea Ordinariului locului, mai ales cu asociațiile care sunt organizate pentru a exercita apostolat în dieceză. Capitolul II Asociațiile publice ale credincioșilor Can. 312 - § 1. Autoritatea competentă pentru a înființa asociații publice este: 1° Sfântul Scaun pentru asociațiile universale și internaționale; 2° Conferința Episcopilor, în propriul teritoriu, pentru asociațiile naționale, adică acelea care, în virtutea înființării însăși
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
în întreaga țară; 3° Episcopul diecezan, în teritoriul său, pentru asociațiile diecezane, nu însă Administratorul diecezan; fac totuși excepție acele asociații al căror drept de a fi înființate este rezervat altora prin privilegiu apostolic. § 2. Pentru înființarea validă într-o dieceză a unei asociații sau a unei secții a asociației, chiar când înființarea se face în virtutea unui privilegiu apostolic, este necesar consimțământul Episcopului diecezan, dat în scris; totuși, consimțământul Episcopului diecezan dat pentru înființarea unei case a unui institut călugăresc valorează
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
a credincioșilor își desemnează în mod liber președintele și funcționarii, conform normelor statutelor. § 2. Dacă o asociație privată a credincioșilor dorește un consilier spiritual, poate să-l aleagă în mod liber din rândul preoților care exercită legitim slujirea preoțească în dieceză; cine este ales, are totuși nevoie de confirmare din partea Ordinariului locului. Can. 325 - § 1. Asociația privată a credincioșilor își administrează în mod liber bunurile pe care le posedă, conform dispozițiilor statutelor, rămânând inviolabil dreptul autorității ecleziastice competente de a veghea
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
din ordinul prezbiteral și diaconal i se încredințează de către Pontiful Roman un titlu sau, respectiv, o diaconie în Roma. § 3. Patriarhii orientali care fac parte din Colegiul Cardinalilor au ca titlu scaunul lor patriarhal. § 4. Cardinalul Decan are ca titlu dieceza de Ostia, împreună cu o altă Biserică, al cărei titular era deja. § 5. Prin opțiune făcută în Consistoriu și aprobată de Suveranul Pontif, respectându-se prioritatea de consacrare și de promovare, Cardinalii din ordinul prezbiteral pot să treacă la un alt
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
Can. 356 - Cardinalii sunt obligați să colaboreze din toată inima cu Pontiful Roman. Prin urmare, Cardinalii care îndeplinesc un oficiu în Curia romană și nu sunt Episcopi diecezani sunt obligați să aibă reședința în Roma; Cardinalii care au grija unei dieceze în calitate de Episcopi diecezani să se deplaseze la Roma ori de câte ori sunt convocați de Pontiful Roman. Can. 357 - § 1. Cardinalii cărora le-a fost desemnată ca titlu o Biserică din împrejurimile Romei sau o Biserică din Roma, după ce au luat-o în
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
convocați de Pontiful Roman. Can. 357 - § 1. Cardinalii cărora le-a fost desemnată ca titlu o Biserică din împrejurimile Romei sau o Biserică din Roma, după ce au luat-o în posesie, să promoveze prin sfatul și ocrotirea lor binele acestor dieceze și biserici, neavând totuși nici o putere de conducere asupra acestora, și sub nici un motiv să nu se amestece în chestiunile privind administrarea bunurilor, disciplina sau slujirea bisericilor. § 2. Cardinalii care se află în afara Romei și în afara diecezei proprii sunt exempți
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
lor binele acestor dieceze și biserici, neavând totuși nici o putere de conducere asupra acestora, și sub nici un motiv să nu se amestece în chestiunile privind administrarea bunurilor, disciplina sau slujirea bisericilor. § 2. Cardinalii care se află în afara Romei și în afara diecezei proprii sunt exempți, cu privire la cele ce țin de persoana lor, de puterea de conducere a Episcopului diecezei în care se află. Can. 358 - Cardinalul, căruia Pontiful Roman îi încredințează funcția de a-l reprezenta la o celebrare solemnă sau la
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]