10,118 matches
-
Astfel, Curtea a reținut faptul că situația obiectiv diferită în care se află diferite categorii de persoane plătite din fonduri publice justifică și chiar impune un tratament juridic diferit, precum și faptul că este dreptul exclusiv al legiuitorului să facă diferențierea corespunzătoare la stabilirea drepturilor salariale. Atribuțiile, competențele, sarcinile specifice, responsabilitățile și importanța activității desfășurate sunt diferite chiar și pentru personalul care este încadrat pe funcții similare, la diferite autorități sau instituții publice și, prin urmare, stabilirea unui tratament juridic diferențiat
DECIZIA nr. 186 din 4 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273559]
-
salarial diferențiat al procurorilor față de judecători, Curtea a statuat că opțiunea legiuitorului de a fixa, în ceea ce îi privește pe judecători, coeficienți mai mari decât cei stabiliți pentru procurori se încadrează în dreptul său exclusiv de a realiza diferențierea pe care o apreciază ca fiind corespunzătoare la hotărârea indemnizațiilor de încadrare. Astfel, Curtea a statuat că art. 16 alin. (1) din Constituție nu este și nu poate fi înțeles ca un standard care impune legiuitorului să țină seama în
DECIZIA nr. 186 din 4 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273559]
-
instituțiile de formare profesională ale M.A.I. [art. 10 alin. (2) din Legea nr. 360/2002]. ... 7. Se afirmă că atât polițiștilor încadrați direct, cât și celor care au absolvit instituțiile de învățământ ale M.A.I. li se trasează, fără niciun fel de diferențiere, obligații, sarcini și atribuții de serviciu specifice, conform legii. Polițiștii definitivați în profesie, absolvenți ai instituțiilor de învățământ pentru formarea polițiștilor, au posibilitatea de a evolua în carieră, conform categoriei sau corpului profesional din care fac parte, prin mutare, delegare
DECIZIA nr. 289 din 25 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273593]
-
specifice clare pentru a distinge între cele două categorii, respectiv între materialele second-hand și deșeurile propriu-zise, în pofida reglementărilor stricte care interzic sau restricționează importul de deșeuri periculoase sau de altă natură. Acest aspect va crea în permanență dificultăți în diferențierea transporturilor legale de deșeuri de cele ilegale și va îngreuna aplicarea legislației în materia combaterii importurilor ilegale de deșeuri. La data de 17.11.2021, COM a lansat Propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului UE privind expedierile de deșeuri
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 26 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272242]
-
trebui, mai adesea, reamintit: „arta, oricare artă (în cazul de față arta scrisului) nu se întâlnește la o cotitură de drum cu ocazia. Ea este o vocație atât de precisă și de excluzivă și reprezintă, mai ales azi, în epoca diferențierilor, o tecnică atât de minuțioasă și de specializată, în cât nimeni nu mai poate reîncepe cariera tamburinarului din Valmajour (personaj al lui Daudet - n.m.).” Are scuza că doar imperative mai pământene i-au răpit, pe destui dintre ei (P.P. Carp
Fiii risipitori by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4933_a_6258]
-
pieselor, subansamblelor și ansamblelor livrate în cadrul cooperării, astfel că scăderea costurilor la produsele fabricate de unitățile specializate să se reflecte și în prețurile produselor finite, asigurîndu-se unităților furnizoare o rentabilitate stimulativa; ... f) orientarea unităților producătoare spre creșterea calității producției prin diferențierea prețurilor pe calități și asigurarea unor beneficii mai mari pentru produsele de calitate superioară; ... g) cointeresarea unităților producătoare locale, de stat și cooperatiste, pentru valorificarea resurselor locale de materii prime și materiale; ... h) stimularea producției pieselor de schimb în cantități
LEGE Nr. 19 din 16 decembrie 1971 *** Republicată cu privire la regimul preţurilor şi tarifelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106320_a_107649]
-
membrilor acestora și producătorilor individuali se stabilesc unice pe țară sau diferențiate pe zone, pe baza cheltuielilor de productie necesare în condiții normale de producție, astfel încît să se asigure recuperarea acestora și realizarea unui anumit beneficiu. În unele situații, diferențierea prețurilor se poate face prin acordarea de sporuri pe zone la prețul unic pe țară stabilit. La fundamentarea prețurilor produselor agricole se vor avea în vedere producțiile normale realizate, cele planificate pentru perioadele următoare, precum și scăderea costurilor față de realizările din
LEGE Nr. 19 din 16 decembrie 1971 *** Republicată cu privire la regimul preţurilor şi tarifelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106320_a_107649]
-
învățămîntul liceal, învățămîntul profesional și învățămîntul tehnic se stabilește în raport cu: - funcția didactica îndeplinită; - pregătirea cerută pentru ocuparea funcției didactice; - gradul didactic obținut; - vechimea (stagiul) în învățămînt și calitatea activității instructiv-educative; - condițiile specifice în care își desfă��oară activitatea. Articolul 173 Diferențierea salariului tarifar lunar al personalului didactic de predare, potrivit cu vechimea în învățămînt și calitatea activității instructiv-educative, se face prin acordarea de gradații. Articolul 174 Gradațiile, în număr de 5, se acordă, din 5 în 5 ani de stagiu în învățămînt
LEGE nr. 6 din 14 martie 1969 privind Statutul personalului didactic din Republica Socialistă România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106269_a_107598]
-
lege pentru angajați. Capitolul 12 Articolul 188 Salarizarea personalului didactic din învățămîntul superior se stabilește în raport cu: - funcția îndeplinită; - pregătirea cerută pentru ocuparea funcției didactice; - vechimea (stagiul) în învățămînt și calitatea activității instructiv-educative și științifice; - condițiile specifice de activitate. Articolul 189 Diferențierea salariului tarifar lunar al personalului didactic din învățămîntul superior, potrivit cu vechimea în învățămînt și calitatea activității instructiv-educative și științifice, se face prin acordarea de gradații. Articolul 190 Gradațiile, în număr de 5, se acordă, din 5 în 5 ani de
LEGE nr. 6 din 14 martie 1969 privind Statutul personalului didactic din Republica Socialistă România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106269_a_107598]
-
lui Chatwin confirmă înclinația aborigenilor de a trăi, de a simți, de a exprima geografia cu o acuitate pe care neamurile așezate definitiv pe un teritoriu au pierdut-o sau poate că n-au avut-o niciodată. Și încă o diferențiere: conotațiile genului substantivelor nu sunt aceleași în toate limbile. Există chiar limbi ca maghiara (dar și turca, indoneziana, finlandeza, estoniana și vietnameza) care n-au deloc genuri - de unde dificultățile întâmpinate de unguri în nimerirea acordului gramatical în alte limbi. Mai
Din guugu yimithirr cetire by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5966_a_7291]
-
studii și vechime prevăzute în art. 38-45 se referă la organele centrale ale administrației de stat. La organele locale ale administrației de stat, instituțiile social-culturale și administrative subordonate organelor centrale și locale, precum și la unitățile economice care au asemenea funcții, diferențierea acestor condiții de studii și vechime - pentru funcțiile menționate în aceste articole și pentru anumite funcții specifice - este prevăzută în anexa nr. 2. Condițiile de studii și vechime pentru ocuparea funcțiilor tehnice, în unitățile administrației de stat și instituțiile social-culturale
LEGE nr. 12 din 21 octombrie 1971 privind încadrarea şi promovarea în munca a personalului din unităţile socialiste de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106317_a_107646]
-
Succesul de care se bucură a face diferența se explică prin toposul calității - este bun ceea ce este diferit, rar, altfel decât restul, decât lucrurile obișnuite, comune etc. - și prin litota care îl fixează în limbă. Multe dintre cuvintele care desemnează diferențierea tind să devină apreciative: un om deosebit, un gest special, o personalitate aparte... Cred că face diferența chiar a luat locul clișeului deosebit, care se repeta obsesiv cu două decenii în urmă.
Face diferența by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5890_a_7215]
-
pieselor, subansamblelor și ansamblelor livrate în cadrul cooperării, astfel că scăderea costurilor la produsele fabricate de unitățile specializate să se reflecte și în prețurile produselor finite, asigurîndu-se unităților furnizoare o rentabilitate stimulativa; ... f) orientarea unităților producătoare spre creșterea calității producției prin diferențierea prețurilor pe calități și asigurarea unor beneficii mai mari pentru produsele de calitate superioară; ... g) cointeresarea unităților producătoare locale, de stat și cooperatiste, pentru valorificarea resurselor locale de materii prime și materiale; ... h) stimularea producției pieselor de schimb în cantități
LEGE Nr. 19 din 16 decembrie 1971 *** Republicată cu privire la regimul preţurilor şi tarifelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106321_a_107650]
-
membrilor acestora și producătorilor individuali se stabilesc unice pe țară sau diferențiate pe zone, pe baza cheltuielilor de productie necesare în condiții normale de producție, astfel încît să se asigure recuperarea acestora și realizarea unui anumit beneficiu. În unele situații, diferențierea prețurilor se poate face prin acordarea de sporuri pe zone la prețul unic pe țară stabilit. La fundamentarea prețurilor produselor agricole se vor avea în vedere producțiile normale realizate, cele planificate pentru perioadele următoare, precum și scăderea costurilor față de realizările din
LEGE Nr. 19 din 16 decembrie 1971 *** Republicată cu privire la regimul preţurilor şi tarifelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106321_a_107650]
-
diverse și eterogene în care s-a manifestat la noi simbolismul. În volumele trei și patru este circumscrisă poetica modernismului, accentul fiind plasat asupra poeziei lui Arghezi, Blaga și Barbu. În volumul patru, de altfel, secțiunile au titluri semnificative: Dezideratul diferențierii, Revigorarea concepției clasicizante și Tradiționalismul programatic. Ultimul volum antum al lui Mircea Scarlat este George Bacovia (1987), carte în care ideea de spațialitate poetică bacoviană e unul dintre pilonii demonstrației critice. Mircea Scarlat realizează, cum observă și Marian Papahagi, o
„Uitatul“ Mircea Scarlat by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/6167_a_7492]
-
-i- (-ile, -ilor). Chestiunea este totuși mai complicată. Abaterile trebuie înțelese înainte de a fi combătute: cum se știe, de multe ori ele provin din alte necesități ale comunicării decât raționalitatea și sistematicitatea (respectiv din analogie, dorință de economie, nevoie de diferențiere etc.). În acest caz, situația care rezistă cel mai mult normei și pare a justifica abaterea este folosirea adjectivului substantivizat, la vocativ. Conform normei, forma de adresare dragilor! nu prezintă diferențe de gen. În realitate, limba vorbită a introdus o
Dragi, drage by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6276_a_7601]
-
etc.). În acest caz, situația care rezistă cel mai mult normei și pare a justifica abaterea este folosirea adjectivului substantivizat, la vocativ. Conform normei, forma de adresare dragilor! nu prezintă diferențe de gen. În realitate, limba vorbită a introdus o diferențiere, o marcare suplimentară prin desinențele specifice: prin forma dragilor, vorbitorul se adresează unor bărbați, iar prin vocativul dragelor - unor femei. Sub presiunea acestei diferențieri, distincția e/i s-a întărit și la formele de nominativ-acuzativ, unde articolul deosebea oricum femininul
Dragi, drage by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6276_a_7601]
-
forma de adresare dragilor! nu prezintă diferențe de gen. În realitate, limba vorbită a introdus o diferențiere, o marcare suplimentară prin desinențele specifice: prin forma dragilor, vorbitorul se adresează unor bărbați, iar prin vocativul dragelor - unor femei. Sub presiunea acestei diferențieri, distincția e/i s-a întărit și la formele de nominativ-acuzativ, unde articolul deosebea oricum femininul (dragile mele) de masculin (dragii mei). S-a vorbit și de hipercorectitudine: pluralul feminin în -i este simțit adesea ca popular (ca în căși
Dragi, drage by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6276_a_7601]
-
dragebatalioane", ap. Dicționarul limbii române, Tomul I, Litera D) sau de Eminescu („visul țărei drage", în Opere, vol. IV, Poezii postume) etc. Din toate explicațiile și justificările de mai sus, cea mai importantă mi se pare - prin generalizarea în uz - diferențierea femininului de masculinul adjectivului substantivizat. Poate că ar trebui, cu riscul de a complica o paradigmă, să păstrăm forma dragi ca plural feminin nearticulat și să acceptăm forma drage pentru pluralul feminin urmat de articol (dragele, dragelor). În fond, adjectivul
Dragi, drage by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6276_a_7601]
-
a învesti și a investi au origine unică: sunt rezultatul unui împrumut modern din franceză, din verbul investir (provenind, la rândul său, din lat. investire); forma a investi este mai apropiată de etimon, în vreme ce a învesti este parțial adaptat fonetic; diferențierea și specializarea semantică s-au produs ulterior, în română. O descriere exactă și sistematică a originii și a utilizării celor două forme se găsește în recenta carte a Adinei Dragomirescu și a lui Alexandru Nicolae, 101 greșeli de lexic și
Învestire by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4898_a_6223]
-
Alexandru Nicolae, 101 greșeli de lexic și de semantică (Humanitas, 2011, p. 186-187). Ca să înțelegem oscilațiile prezentului e întotdeauna util să urmărim istoria normei. E destul de surprinzător să constatăm, în acest caz, că norma e destul de recentă. În dicționarele interbelice, diferențierea nu exista. Dicționarul Academiei (Dicționarul limbii române, apărut sub coordonarea lui Sextil Pușcariu, tomul II, partea I, F-I, 1934) înregistrează, sub cuvântul-titlu a investi, mai multe sensuri, printre care cele două pe care norma actuală le desparte: „a pune
Învestire by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4898_a_6223]
-
mai ales în forma apropiată de origine și polisemantică (a investi); s-a manifestat și o tendință academică de adaptare, bazată probabil și pe existența arhaismului moștenit a învește. În a doua jumătate a secolului, a fost impusă oficial o diferențiere semantică, o specializare a formei „românizate” pentru sensul cel mai transparent-metaforic (a învesti pe cineva înseamnă, de fapt, a-l „îmbrăca” pe acesta cu veșmintele simbolice ale unei funcții sociale). Deși nu corespundea uzului, această diferențiere raționalistă (ghidată de un
Învestire by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4898_a_6223]
-
fost impusă oficial o diferențiere semantică, o specializare a formei „românizate” pentru sensul cel mai transparent-metaforic (a învesti pe cineva înseamnă, de fapt, a-l „îmbrăca” pe acesta cu veșmintele simbolice ale unei funcții sociale). Deși nu corespundea uzului, această diferențiere raționalistă (ghidată de un ideal al dezambiguizării și al specializării semantice) s-a impus prin instrumentele normative centralizate din anii ’50-’80. Cele de mai sus nu pun în discuție norma - o convenție care trebuie respectată; semnalează doar caracterul ei
Învestire by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4898_a_6223]
-
texte. Ulterior, o variantă „românizată”, cu sufix adaptat, a învesti, a fost specializată pentru sensul „a acorda cuiva în mod oficial un drept, o autoritate, o demnitate, o atribuție: (în evul mediu) a da cuiva învestitura” (DEX). E interesant că diferențierea între a investi și a învesti, care le-a dat bătăi de cap multor elevi, la diferite examene, ca exemplu de paronimie, și care nu prea e percepută de mulți vorbitori, a apărut destul de târziu. Dacă la Laurian și Massim
Investiții by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5244_a_6569]
-
reprezentanții Fondului Monetar Internațional au agreat ideea unui sistem de reglementare diferențiată a subvenției la energia electrică pentru consumatorii casnici, în funcție de venit. Reglementarea vizează, potrivit lui Diaconescu, consumatorii vulnerabili. El a precizat că UNPR va iniția un proiect de lege pentru diferențierea subvenției. "Cei de la FMI ar agrea o variantă, transparentă, care să nu ducă la distorsionarea pieței și cu respectarea reglementărilor concurenței, de acordare a subvenției la energie pentru categoriile defavorizate în așa fel încât cei bogați, cu venituri mari și
FMI ar accepta subvenţii pentru energie în funcţie de venituri () [Corola-journal/Journalistic/53105_a_54430]