7,805 matches
-
unor realități. În acest sens, John Van Cuilenburg vorbește despre strategie semantică, un concept care asumă faptul că opțiunile terminologice sunt dictate de o intenție de influențare 105. Acest lucru se poate realiza prin "cinci variante de strategie semantică: extensionalizarea diferendului intensional, impunerea intensiunii, modificarea intensiunii, relaționarea cuvintelor, manipularea conotațiilor"106. Extensionalizarea diferendului intensional presupune transferul conflictelor din planul definirii termenilor în planul aplicării lor. Atunci când nu există un consens cu privire la sensul unor cuvinte ca valoare, moralitate sau echitate, se valorizează
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
un concept care asumă faptul că opțiunile terminologice sunt dictate de o intenție de influențare 105. Acest lucru se poate realiza prin "cinci variante de strategie semantică: extensionalizarea diferendului intensional, impunerea intensiunii, modificarea intensiunii, relaționarea cuvintelor, manipularea conotațiilor"106. Extensionalizarea diferendului intensional presupune transferul conflictelor din planul definirii termenilor în planul aplicării lor. Atunci când nu există un consens cu privire la sensul unor cuvinte ca valoare, moralitate sau echitate, se valorizează această ambiguitate pentru impunerea unui punct de vedere sau anularea altuia. Impunerea
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
generale. Președintele american Woodrow Wilson, în discursul rostit la 27 mai 1916, a susținut ideea înființării Societății Națiunilor ca o instituție internațională a rațiunii și justiției, care să fie capabilă să realizeze pacea universală, să soluționeze pe calea tratativelor orice diferend dintre statele membre: „Principiile dreptului public trebuie să prevaleze de acum înainte asupra intereselor particulare a oricărei națiuni. Toate națiunile universului trebuie să instituie un fel de Ligă pentru a reuși ca dreptul să prevaleze în contra oricărei agresiuni egoiste, pentru
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
relațiilor internaționale. Însă Pactul acesteia avea lipsuri evidente care au fost sintetizate de Nicolae Titulescu astfel: „Pactul făcea ca războiul să izbucnească mai greu, dar nu excludea războiul legal în condițiile dreptului ginților. Pactul nu conținea o soluție obligatorie pentru diferendele internaționale și nici soluții pentru toate diferendele fără excepție“13. Criza economică a anilor 1929-1933 a determinat scăderea accentuată a prețurilor la produsele agricole. România, în cadrul conferințelor agrare desfășurate între anii 1930 și 1932, a susținut necesitatea introducerii unui regim
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
evidente care au fost sintetizate de Nicolae Titulescu astfel: „Pactul făcea ca războiul să izbucnească mai greu, dar nu excludea războiul legal în condițiile dreptului ginților. Pactul nu conținea o soluție obligatorie pentru diferendele internaționale și nici soluții pentru toate diferendele fără excepție“13. Criza economică a anilor 1929-1933 a determinat scăderea accentuată a prețurilor la produsele agricole. România, în cadrul conferințelor agrare desfășurate între anii 1930 și 1932, a susținut necesitatea introducerii unui regim preferențial pentru cerealele din Europa Centrală și
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
începe negocieri cu partea română cu scopul de a soluționa problemele existente 7 . Principalul obstacol care conducea la eșuarea negocierilor româno - sovietice era reprezentat de problema Basarabiei. Deoarece era adepta sistemului de securitate colectivă, România a încercat să rezolve aceast diferend prin încheierea unui tratat general de neagresiune. Astfel, la 27 august 1928 a fost semnat la Paris de către 15 țări, între care România și Uniunea 7 Arhiva Ministerului Afacerilor Externe a României (în continuare: A.M.A.E. Ă, fond 71
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
a României (în continuare: A.M.A.E. Ă, fond 71 Uniunea Sovietică , (1928 - 1929Ă, vol. 79, f. 119. 9 6 Sovietică, Tratatul de renunțare la război sau Pactul Briand - Kellogg. Statele semnatare se angajau să renunțe la război în vederea soluționării diferendelor internaționale. Prin semnarea acestui Pact, sovieticii înlăturau pericolul unui conflict direct cu statele occidentale. Acesta era începutul unui plan, conceput de sovietici, prin care Uniunea Sovietică dădea impresia că este un stat care garantează sistemul securității colective 8. Datorită faptului
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
în această direcție: “România și Uniunea sovietică au semnat împreună la Paris Pactul Briand - Kellogg, care era un pact de neagresiune pe o durată nelimitată. Prin acest pact, Moscova își lua angajamentul să nu recurgă la război pentru soluționarea eventualelor diferende. Dacă Kremlinul ar propune României un pact bilateral de neagresiune care ar aduce o garanție suplimentară sau cel puțin egală cu cea dată de Pactul Briand - Kellogg, atunci guvernul român îl va semna. Dacă însă guvernul 2007Ă,București,Editura Fundației
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
semnată, în aceeași localitate, la 4 iulie 1933 de către Mica Înțelegere, Uniunea Sovietică și Turcia 33. Acestea au contribuit la “organizarea păcii” , formulă folosită de multe ori de Titulescu. Astfel acestea înlocuiau războiul cu tratativele, ca mijloc de rezolvare a diferendelor internaționale. De asemenea, convențiile stipulau dreptul la autodeterminare în sensul păstrării independenței și inviolabilității statelor semnatare, indiferent de regimul lor politic. Titulescu opina că semnarea acestor documente de către sovietici însemna recunoașterea de facto de către aceștia a unirii Basarabiei cu România
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
10 ani. Documentul stipula faptul că cele două state intenționau să inaugureze o nouă fază în raporturile lor politice, care urmau a fi pașnice și bazate pe principiile Pactului Briand Kellogg, care excludea folosirea războiului ca mijloc de soluționare a diferendelor internaționale 37. 36 Ion Grecescu, Nicolae Titulescu și concepția sa despre securitatea europeană, în Omagiu lui Nicolae Titulescu. 125 de ani de la naștere, p. 25. 37 Ioan Chiper, România și Germania nazistă. Relațiile româno-germane între comandamente politice și interese economice
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
specificate sau înregistrările controlului proceselor; * furnizorul implementează un sistem oficial de asigurare a calității, după cum este specificat de către cumpărător; * cumpărătorul se bazează pe inspecția la primire sau pe analiza eșantionării interne; Acordul referitor la metodele de verificare: * Clauze pentru aplanarea diferendelor referitoare la calitate: condiții de remaniere / respingere a produselor. * Planuri de inspectare la primire; * Controale la primire; * Înregistrări ale calității la primire; 8. Calitatea în producție Realizarea produsului potrivit documentațiilor întocmite de proiectanți, având ca bază cerințele pieții colectate și
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3151]
-
începe negocieri cu partea română cu scopul de a soluționa problemele existente 7 . Principalul obstacol care conducea la eșuarea negocierilor româno - sovietice era reprezentat de problema Basarabiei. Deoarece era adepta sistemului de securitate colectivă, România a încercat să rezolve aceast diferend prin încheierea unui tratat general de neagresiune. Astfel, la 27 august 1928 a fost semnat la Paris de către 15 țări, între care România și Uniunea 7 Arhiva Ministerului Afacerilor Externe a României (în continuare: A.M.A.E. Ă, fond 71
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
a României (în continuare: A.M.A.E. Ă, fond 71 Uniunea Sovietică , (1928 - 1929Ă, vol. 79, f. 119. 9 6 Sovietică, Tratatul de renunțare la război sau Pactul Briand - Kellogg. Statele semnatare se angajau să renunțe la război în vederea soluționării diferendelor internaționale. Prin semnarea acestui Pact, sovieticii înlăturau pericolul unui conflict direct cu statele occidentale. Acesta era începutul unui plan, conceput de sovietici, prin care Uniunea Sovietică dădea impresia că este un stat care garantează sistemul securității colective 8. Datorită faptului
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
în această direcție: “România și Uniunea sovietică au semnat împreună la Paris Pactul Briand - Kellogg, care era un pact de neagresiune pe o durată nelimitată. Prin acest pact, Moscova își lua angajamentul să nu recurgă la război pentru soluționarea eventualelor diferende. Dacă Kremlinul ar propune României un pact bilateral de neagresiune care ar aduce o garanție suplimentară sau cel puțin egală cu cea dată de Pactul Briand - Kellogg, atunci guvernul român îl va semna. Dacă însă guvernul 2007Ă,București,Editura Fundației
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
semnată, în aceeași localitate, la 4 iulie 1933 de către Mica Înțelegere, Uniunea Sovietică și Turcia 33. Acestea au contribuit la “organizarea păcii” , formulă folosită de multe ori de Titulescu. Astfel acestea înlocuiau războiul cu tratativele, ca mijloc de rezolvare a diferendelor internaționale. De asemenea, convențiile stipulau dreptul la autodeterminare în sensul păstrării independenței și inviolabilității statelor semnatare, indiferent de regimul lor politic. Titulescu opina că semnarea acestor documente de către sovietici însemna recunoașterea de facto de către aceștia a unirii Basarabiei cu România
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
10 ani. Documentul stipula faptul că cele două state intenționau să inaugureze o nouă fază în raporturile lor politice, care urmau a fi pașnice și bazate pe principiile Pactului Briand Kellogg, care excludea folosirea războiului ca mijloc de soluționare a diferendelor internaționale 37. 36 Ion Grecescu, Nicolae Titulescu și concepția sa despre securitatea europeană, în Omagiu lui Nicolae Titulescu. 125 de ani de la naștere, p. 25. 37 Ioan Chiper, România și Germania nazistă. Relațiile româno-germane între comandamente politice și interese economice
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
științifice privind căile de a face față conflictelor au dus la găsirea și dezvoltarea unor modele și strategii de abordare constructivă, eficientă a acestora. Este o șansă de a învăța lucruri noi, de a dezvolta responsabilitatea fiecăruia, de a rezolva diferendele prin colaborare. Conflictele trebuiesc privite ca o șansă pentru maturizare și pentru învățare, nu ca pe o forță distructivă, negativă. Este adevărat că nu tuturor conflictelor li se poate găsi o rezolvare, dar toate au un potențial pozitiv. Dezvoltându-se
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
lor prin valorificarea resurselor locale. În astfel de situații, este bine ca școala să îndeplinească rolul de organizator social al comunității și să contribuie la educarea unor buni mediatori, capabili să înțeleagă și să susțină negocierea și rezolvarea pozitivă a diferendelor din comunitate. Pornind de la această premisă, proiectul de management curricular cu caracter interdisciplinar “ Medierea conflictelor va contribui la: creșterea competențelor profesorilor în domeniul medierii conflictelor, participarea efectivă a cadrelor didactice și elevilor la proiectarea/ desfășurarea activităților, încurajarea implicării elevilor în
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
de a fi un marș triumfal în linie dreaptă, traiectoria pe care s-a înscris evoluția sistemului public de învățământ românesc a fost întreruptă de stagnări, șicanată de opoziții refractare și înfrânată de întârzieri. În special tensiunile politice provenite din diferende ideologice dintre liberali și conservatori au constituit principalul element obstaculant. A. Drace-Francis (2006) recurge la metafora "legănării pendulului" în lipsa unui descriptor mai oportun pentru schimbarea dramatică de susținere a aplicării legii din 1864, care a trecut abrupt, în funcție de culoarea guvernului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
noi are dreptate? i se adresă el unchiului. Prințe, chiar sunt bucuros că s-a întâmplat să fiți aici. — Vreau! strigă decis Lebedev și, fără voie, întoarse capul spre publicul care începuse iarăși să se apropie. — Și, mă rog, ce diferend aveți? întrebă prințul, încruntându-se. Într-adevăr, îl durea capul și, pe deasupra, era din ce în ce mai convins că Lebedev îl trage pe sfoară și se bucură că afacerea se amână. — Relatarea faptelor. Sunt nepotul lui, aici nu a mințit, deși minte mereu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
N. Gane a adresat o interpelare guvernului relativă la cele 10 milioane acordate de Constituantă capitalei Iași. D. Gane știe că mai multe tratări s-au urmat între reprezentanții consiliului comunal ieșean {EminescuOpXII 200} și guvern pentru a pune capăt diferendului; asemenea știe că un proiect de lege s-a subscris de cătră întreg Consiliul de Miniștri, prin care proiect se curma diferendul într-un mod definitiv; onor. interpelator știe apoi că M. Sa Regele a subscris mesajul de înaintare a
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
multe tratări s-au urmat între reprezentanții consiliului comunal ieșean {EminescuOpXII 200} și guvern pentru a pune capăt diferendului; asemenea știe că un proiect de lege s-a subscris de cătră întreg Consiliul de Miniștri, prin care proiect se curma diferendul într-un mod definitiv; onor. interpelator știe apoi că M. Sa Regele a subscris mesajul de înaintare a; acelui proiect, dându 'l în deliberarea Camerii. Astfel, d. Gane interpelează pe guvern și în special pe dd. miniștri de finanțe și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ambele guverne nu se vor fi înțeles la un fel. [21 august 1881] ["O TELEGRAMĂ DIN STAMBUL... O telegramă din Stambul aduce știrea că Poarta ar fi rugat puterile semnătoare Tractatului din Berlin să primească rolul de arbitru în cauza diferendului pendinte între Poartă și România relativ la monăstirile din muntele Atos. Puterile vor decide după ce mai întîi România își va fi precizat atitudinea în această afacere. [21 august 1881] ["ASUPRA CONFLICTULUI DE GRANIȚĂ... "] Asupra conflictului de graniță "Nemere", foaie ce apare
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
care se plânge astăzi cabinetul din Viena este forma cam prea accentuată sub care mesajul de deschiderea Parlamentului român a afirmat rezistența României la cererile primitive ale Austriei. Nu atât interesele politice concrete ce se află în joc sunt cauza diferendului suspens în prezent, ci considerații de susceptibilitate și de demnitate, și în asemenea condiții nu e de presupus că nu se vor putea găsi în curând mijloace de a-i pune capăt. Conform cu cele de mai sus, indicate de organul
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
NUMĂRUL TRECUT... "] Am publicat în numărul trecut atât textul notei otomane cât și amănunte în privința părăsirii proiectului de arbitraj; astăzi aceasta pare a fi un fapt îndeplinit. Foile din străinătate analizează circulara prin care guvernul otoman propune de-a regula diferendul cu Grecia prin mijlocul unor noi negoțieri ce ar fi să se deschidă la Constantinopol. Documentul acesta, cum am văzut, este conciliant și a trebuit să facă o impresiune bună asupra cabinetelor; față cu Grecia însă tonul său este foarte
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]