1,626 matches
-
europene, precum și din capitalele acestora. În Franța funcționa Poliția statului și Poliția comunală. Poliția statului era structurată în Direcțiunea Siguranței Generale, Poliția Parisului și a comunelor suburbane, Poliția orașelor Lyon, Marseille, Toulon, Nisa și Saint-Etienne, precum și Poliția mobilă. Dintre acestea, Direcțiunea Siguranței Generale „dispune direct de brigăzi de informatori și execută serviciul de informații”, iar Poliția mobilă avea în subordine 16 brigăzi zonale „care cercetează numai infracțiuni grave, amenințătore a siguranței publice”. Germania, o țară federală, avea în compunere 19 landuri
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
filaj la arestare, trecând prin modul de obținere a informațiilor, recrutarea informatorilor și organizarea informativă a zonei de acțiune. În același an, doi specialiști ai serviciilor de informații - Constantin Maimuca (inspector regional de poliție la Chișinău și viitor șef al Direcțiunii Poliției de Siguranță) și locotenent-colonel Anibal Panaitescu (șeful Serviciului Jandarmeriei, structura informativă a Inspectoratului General al Jandarmeriei) - au scris o carte de specialitate, bazată foarte mult pe experiențe profesionale: Tehnica și tactica comunistă. Volumul are meritul de a scoate în
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
din 1907. Prin Legea din 15 martie 1907 a fost suspendat principiul stabilității funcționarilor polițienești și s-a introdus Decretul-Lege pentru numirea și înlocuirea angajaților din Ministerul de Interne. Peste un an, Legea din 25 martie 1908 a prevăzut înființarea Direcțiunii Poliției și Siguranței Generale, care a înglobat toți funcționarii de siguranță de la polițiile din Țară. Totodată, actul legislativ a prevăzut și crearea Inspectoratului General al Polițiilor, care avea în subordine polițiile urbane, de frontieră și din porturi, introducând unicitatea conducerii
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Generale, a semnat în anul 1944 o lucrare intitulată Probleme polițienești, structurată în două părți: Siguranța țării, respectiv Străinul, din care, de interes pentru problematica abordată, este doar prima parte. În cuvântul său înainte, autorul arată că Iancu Panaitescu (șeful Direcțiunii Poliției și Siguranței Generale în perioada 1908-1919) este „adevăratul creator al Siguranței publice și de Stat” și la apelul său „au răspuns o sumă de tineri entuziaști, doritori de muncă rodnică și cinstită: R. Voinescu, D. Bogdan, C. Grigorescu, N.
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
provenite pe această filieră trebuiau analizate cu mare atenție și confirmate din alte surse. Colonelul C. Nicolescu, comandantul Centrului de Instrucție al Cavaleriei, și maiorul C. Talpeș, director de studii, au semnat Cursul de Informații pentru Școala Superioară de Război. Direcțiune și aplicațiuni. Misiunea serviciului de informații, la toate eșaloanele, consta în „căutarea și transmiterea în timp util a informațiilor de care comandantul are nevoie”, iar organizarea era cea stabilită anterior. Un an mai târziu, în 1937, maiorul Cezar Hagiopol a
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
organizațiile și persoanele care își propuneau „de a executa crime, în contra persoanelor sau proprietăților”. În fapt, legea a consfințit interzicerea revenirii în viața politică a mișcării comuniste, scoasă în afara legii printr-o ordonanță a Corpului 2 Armată (aprilie 1924). A. Direcțiunea Poliției și Siguranței Generale Noile realități geopolitice apărute după 1918 nu au rezolvat problemele securității naționale ale României, ci dimpotrivă, acestea s-au înmulțit și diversificat. În primul rând, unele state învinse, ca Ungaria și Bulgaria, nu s-au împăcat
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
regimul politic, și a-și extinde dominația spre centrul Europei. Nici serviciile de informații ale unor state amice, mai apropiate sau mai îndepărtate geografic, nu au lipsit din spațiul românesc, promovându-și interesele politice, economice, militare sau de altă natură. Direcțiunea Poliției și Siguranței Generale (D.P.S.G.) și-a continuat activitatea de dinainte și din timpul conflictului mondial, în care a acționat în două direcții - în interiorul și în exteriorul României - și pe două paliere profesionale - culegerea de informații și acțiuni de contrainformații
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
bazându-se pe trei elemente principale: experiența și, mai ales, succesele în combaterea acțiunilor antistatale, profesionalismul cadrelor și continuitatea elementelor de conducere. Organizarea D.P.S.G. s-a păstrat, în linii mari, ca la înființare, cu două departamente cu atribuții informative/contrainformative, Direcțiunea Siguranței Generale și Inspectoratul General al Polițiilor, la care s-au adăugat un număr de patru brigăzi de siguranță, cu atribuții la nivel național, cuprinse în Inspectoratul Brigăzilor Centrale, care se ocupau, în ordine, de: mișcările politice de dreapta și
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
întreg palierul infracțional, fie el de domeniul public (hoții, spargeri, furturi etc.), de domeniul siguranței statului (supravegherea străinilor, atentate, anarhiști) și paza demnitarilor. Alte organe centrale au însumat Serviciul Poliției Tehnice, Serviciul Control și Inspecții, respectiv Direcția Administrației și Personalului. Direcțiunea Siguranței Generale avea în subordine Serviciul Siguranței, Serviciul Controlul Străinilor și brigăzile de siguranță înființate în majoritatea capitalelor de județ și în zonele de interes sau cu probleme. Acestea aveau în atenție toate manifestările care puneau în pericol statul român
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
să semneze actele necesare instituției. A doua zi, 1 aprilie 1921, a fost emisă Decizia Ministerială nr. 18254, iar Romulus P. Voinescu a decis atribuțiile celor trei inspectori generali: 1. Caton Călugăreanu - lucrările referitoare la Inspectoratul General al Polițiilor și Direcțiunea Siguranței Generale: anchete, inspecții, măsuri disciplinare și notarea personalului; 2. C. Smântânescu - lucrările referitoare la Poliție: numirea personalului de poliție, puncte de frontieră, gări, posturi și organizarea arhivei; 3. N. Stan Emanoil - lucrările referitoare la Siguranță: Subinspectoratele de la Cluj, Cernăuți
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
și cu sprijinul tacit sau evident al guvernului de la Sofia, se dorea retrocedarea Cadrilaterului și chiar a întregii regiuni Dobrogea către Bulgaria. La 20 ianuarie 1919, Mihail Moruzov, în calitate de șef al Brigăzii de Siguranță Tulcea, a înaintat un raport către Direcțiunea Siguranței Generale privind starea de spirit a locuitorilor bulgari din Dobrogea. Unii dintre aceștia s-au aflat în serviciul trupelor bulgare în perioada 1916-1918, iar ulterior au plecat în Bulgaria de teama repercusiunilor pe care le-ar fi suferit conform
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Cadrilaterului, legături cu populația din Dobrogea în scopul menținerii unui aparat de informații, organizarea și înarmarea unităților de comitagii, precum și înființarea nucleelor de simpatizanți în România, pentru a colabora în acțiunile ce aveau loc. La data de 26 octombrie 1919 Direcțiunea Siguranței Generale a fost informată de șeful Serviciului Special de Siguranță din Dobrogea despre organizarea, la Sofia, în perioada 29-30 septembrie 1919, a unei ședințe a Comitetului Suprem Dobrogean, organul de conducere a Societății „Dobrogea”. Cu acest prilej, participanții au
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
și urmărirea indivizilor suspecți prin atitudinea și faptele lor. 5. Studiul ziarelor române și străine asupra chestiunilor care interesează siguranța statului, chestiunile judiciare și politice, care vor fi comunicate Consiliului Dirigent. 6. Raport zilnic al situației cazurilor importante către D.P.S.G. - Direcțiunea Siguranței Generale și Consiliului Dirigent - Resortul Internelor. Două zile mai târziu, același Eugen Bianu a întocmit un tablou privind organizarea Subinspectoratului, de coordonare a structurilor de siguranță zonale, atribuțiile specifice și personalul de conducere, astfel: 1. Biroul organizării și inspecțiilor
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
P. Voinescu, alături de care a combătut acțiunile subversive și a elaborat metodologii de reprimare a mișcărilor extremiste. Din 1920 s-a angajat la Serviciul mișcărilor de personal din D.P.S.G., de la 1 octombrie 1921 a devenit subdirector, iar apoi director al Direcțiunii Siguranței Generale (1927), ulterior devenită Direcția Poliției de Siguranță din D.G.P. (confirmat definitiv în funcție prin Decizia Ministerială nr. 2711, publicată în Monitorul Oficial nr. 168/1 august 1929, p. 6064). A participat activ la coordonarea acțiunilor polițienești și de
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
politic intern, structurile securității naționale vor primi atribuții sporite, concomitent cu o recrudescență a amenințărilor interne și externe la adresa României. D.4. Paza și protecția demnitarilor Paza și protecția demnitarilor au fost atribuțiile exclusive ale Brigăzii a II-a din Direcțiunea Poliției și Siguranței Generale, în perioada 1919-1931, iar ulterior ale Grupei a IV-a din Corpul Detectivilor, care au acționat în două direcții principale pentru îndeplinirea sarcinilor: 1. O acțiune de ordin informativ, în scopul prevenirii unui atentat premeditat la adresa
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
art. 230 din LEGEA nr. 71 din 3 iunie 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 409 din 10 iunie 2011. Articolul 988 Gerantul este obligat, cu toate ca stăpânul a murit înaintea săvârșirii afacerii, a continua gestiunea până ce eredele va putea lua direcțiunea afacerii. (Cod civil 1539).*) --------- *) NOTĂ C.T.C.E. Ș.A. Piatra-Neamt: Abrogat începând cu data de 1 octombrie 2011, conform literei a) a art. 230 din LEGEA nr. 71 din 3 iunie 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 409 din 10 iunie 2011
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 octombrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106055_a_107384]
-
10). 5. Sînt scutite de autorizare contribuțiunile sau donațiunile, inițiale, cotizațiunile periodice și subvenționale Statului român, ale județelor, comunelor și în genere a tuturor persoanelor, de drept public, precum și darurile manuale în bani sau obiecte. În aceste din urmă cazuri, direcțiunea persoanei juridice va fi obligată să facă să se emită chitanțe individuale dintr-un registru cu matcă. (Lege art. 32). 6. În ce priveste contribuțiile primite în bani, efecte sau articole de orice natură, pe calea apelului la caritatea publică
REGULAMENT Nr. 21 din 6 februarie 1924 de aplicare a Legii nr. 21 din 6 februarie 1924 pentru persoanele juridice (Asociaţii şi Fundaţii). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122015_a_123344]
-
dobândirea personalității juridice va trebui să cuprindă: 1. Titlul sau denumirea persoanei juridice; 2. Obiectul și scopul; 3. Sediul său principal și sucursalele (filialele), de vor fi; 4. Numele, profesiunea și domiciliul persoanelor cari sub orice titlu sînt însărcinate cu direcțiunea sau administrațiunea; 5. Dată actelor de constituire a fondației sau asociației. (Lege art. 85). 10. La cererea de dobîndire a personalității juridice se vor alătura: a) Copii legalizate în 3 exemplare de pe actul autentic de constituire și de pe statute, iar
REGULAMENT Nr. 21 din 6 februarie 1924 de aplicare a Legii nr. 21 din 6 februarie 1924 pentru persoanele juridice (Asociaţii şi Fundaţii). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122015_a_123344]
-
și de pe statute, iar dacă scopul persoanei juridice cade în competința a doua sau mai multe ministere, se vor alătura încă un număr suficient de exemplare din aceste acte; ... b) Copie de pe actele de numirea sau de alegerea organelor de direcțiune și administrațiune, cînd acestea au fost desemnate după constituire; ... c) Copie certificata de pe procesul-verbal al ședinței cînd adoptarea statutelor sau numirea organelor de administrație s-a făcut într-o adunare generală. (Lege art. 87). ... 11. Tribunalul constatând că formale și
REGULAMENT Nr. 21 din 6 februarie 1924 de aplicare a Legii nr. 21 din 6 februarie 1924 pentru persoanele juridice (Asociaţii şi Fundaţii). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122015_a_123344]
-
ministerului competent o copie de pe deciziunea de înscriere, însoțită de un exemplar din statute și din actul constitutiv, cu menținerea prevăzută de ultimul aliniat al art. precedent. ... Un al doilea exemplar de pe statute și de pe actul constitutiv se va liberă direcțiunii persoanei juridice, iar cel de al treilea exemplar se va păstra la dosarul respectiv. (Lege art. 92). 19. Organele de direcțiune sau lichidatorii persoanei juridice și orice persoană interesată vor declara imediat grefei spre înscriere în registrul persoanelor juridice și
REGULAMENT Nr. 21 din 6 februarie 1924 de aplicare a Legii nr. 21 din 6 februarie 1924 pentru persoanele juridice (Asociaţii şi Fundaţii). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122015_a_123344]
-
de ultimul aliniat al art. precedent. ... Un al doilea exemplar de pe statute și de pe actul constitutiv se va liberă direcțiunii persoanei juridice, iar cel de al treilea exemplar se va păstra la dosarul respectiv. (Lege art. 92). 19. Organele de direcțiune sau lichidatorii persoanei juridice și orice persoană interesată vor declara imediat grefei spre înscriere în registrul persoanelor juridice și spre publicare: 1. Orice modificare a statutelor și în general a organizării sau scopului persoanei juridice, precum și încetarea, disolvarea sau lichidarea
REGULAMENT Nr. 21 din 6 februarie 1924 de aplicare a Legii nr. 21 din 6 februarie 1924 pentru persoanele juridice (Asociaţii şi Fundaţii). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122015_a_123344]
-
vor remite grefierului și toate actele justificative necesare în sprijinirea cererii. (Lege art. 93). 20. În caz de schimbare de domiciliu, toate înscrierile și înregistrările ulterioare cerute de lege se vor face la grefa tribunalului noului domiciliu. În acest caz, direcțiunea persoanei juridice va cere tribunalului vechiului sediu că, pe baza actului care hotărăște schimbarea domiciliului să radieze înscrierea în registrul sau și în același timp să se comunice tribunalului noului sediu, spre înscrierea din nou, copie certificata de pe toate notele
REGULAMENT Nr. 21 din 6 februarie 1924 de aplicare a Legii nr. 21 din 6 februarie 1924 pentru persoanele juridice (Asociaţii şi Fundaţii). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122015_a_123344]
-
a o pronunța. În lipsa unor asemenea dispozițiuni statutare excluderea nu se poate pronunța decat de adunarea generală cu o majoritate de 2/3 a membrilor prezenți. Asociatul se poate retrage oricînd din asociație cu condițiunea de a-si comunica cererea direcțiunii cu cel puțin 6 luni înainte de finele anului social. (Lege art. 32). 30. Se specifică că, în ce priveste condițiunile de admitere ale membrilor în asociațiunile cu caracter profesional, statutele vor trebui să respecte în totul dispozițiunile speciale ale art.
REGULAMENT Nr. 21 din 6 februarie 1924 de aplicare a Legii nr. 21 din 6 februarie 1924 pentru persoanele juridice (Asociaţii şi Fundaţii). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122015_a_123344]
-
totul dispozițiunile speciale ale art. 2, al. I, art. 4 și art. 60 din Legea asupra sindicatelor profesionale, publicată în Monitorul Oficial No. 41 din 26 Mai 1921. (Lege art. 106). 31. Asociațiunile și fondatiunile sînt conduse de organe de direcțiune și administrație și controlate de organe proprii de verificare, în afară de controlul exercitat conform legii de către ministerele respective. (Lege art. 35). 32. Statutele asociațiunii sau actele cari vor regulă organizarea fondației vor trebui să specifice în mod precis alcătuirea și atribuțiunile
REGULAMENT Nr. 21 din 6 februarie 1924 de aplicare a Legii nr. 21 din 6 februarie 1924 pentru persoanele juridice (Asociaţii şi Fundaţii). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122015_a_123344]
-
Dată cînd urmează să aibă loc ședințele și majoritatea cu care se ia hotărîrile; ... c) Persoană sau persoanele din șanul consiliului cari vor reprezenta instituția, în toate actele vieții sale juridice, dacă acest drept nu este special rezervat prin statute direcțiunii; ... d) Modul cum se va completa locurile devenite vacante în șanul consiliului pînă la ținerea adunării generale. (Lege art. 35). ... 34. Direcția persoanei juridice va putea fi încredințată uneia sau mai multor persoane, cari vor lucra în conformitate cu dispozițiunile statutare sau
REGULAMENT Nr. 21 din 6 februarie 1924 de aplicare a Legii nr. 21 din 6 februarie 1924 pentru persoanele juridice (Asociaţii şi Fundaţii). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122015_a_123344]