1,946 matches
-
de funcții de reacție, plecând de la funcția „clasică” de reacție a politicii fiscale prezentate mai sus. Gali și Perotti (2003) sugerează utilizarea a două măsuri diferite ale deficitului bugetar: 1) deficitul ciclic ajustat (deficitul bugetar structural) pentru a examina caracterul discreționar al politicii fiscale, precum și caracterul prociclic sau anticiclic al acesteia sau 2) deficitul bugetar ciclic pentru a evalua eficiența stabilizatorilor automați. Multe dintre studii folosesc așa-numitul „model CAPB” de estimare a regulii de politică fiscală, model în care acțiunile
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
precum și caracterul prociclic sau anticiclic al acesteia sau 2) deficitul bugetar ciclic pentru a evalua eficiența stabilizatorilor automați. Multe dintre studii folosesc așa-numitul „model CAPB” de estimare a regulii de politică fiscală, model în care acțiunile de politică fiscală discreționară sunt măsurate prin modificarea în soldul primar bugetar structural (ΔCAPB). Această modificare este explicată prin poziția inițială a finanțelor publice (măsurată de soldul structural și datoria publică, ambele în momentul t - 1) și de condițiile ciclice (măsurate prin nivelul decalajului
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
ale Comisiei Europene. În prezent, extinderea tehnicilor econometrice a reîncărcat dezbaterile legate de eficiența politicii fiscale ca stabilizator al economiei (detalii se pot citi în van der Ploeg, 2005). Este cunoscut că, spre deosebire de activismul în domeniul monetar, implementarea unor măsuri discreționare de politici fiscal-bugetare presupune lag-uri ridicate de recunoaștere, de decizie dar și de implementare. Totuși, stabilizatorii fiscali ridicați pot asigura în mod eficient funcția de stabilizare a politicii fiscale. Se poate afirma, pe baza cercetărilor teoretice dar și empirice, că
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
fost împărțită în Capitolul 3. Estimarea unei funcții de reacție a politicii fiscal-bugetare în România modificări în soldul bugetar ciclic ca răspuns automat la variația output gap și modificări în soldul bugetar structural, ca răspuns al măsurilor de politică fiscală discreționară. Stabilizatorii automați au fost calculați după formula: Folosindu-se estimările realizate în capitolul 1 observăm că rezultatele obținute pentru mărimea stabilizatorilor automați în România variază în jurul valorilor 0,25 - 0,35. Postcriză, se observă o creștere moderată a magnitudinii stabilizării
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
1 observăm că rezultatele obținute pentru mărimea stabilizatorilor automați în România variază în jurul valorilor 0,25 - 0,35. Postcriză, se observă o creștere moderată a magnitudinii stabilizării automate, fapt relevat de reducerea deficitului bugetar structural și argumentat prin reducerea măsurilor discreționare de politici fiscal-bugetare. Totuși, nivelul stabilizatorilor automați în România este departe de mărimea acestui indicator în țările dezvoltate din Zona Euro (circa 0,5) (vezi Bouthevillain et al., 2001 și în completare datele prognozate ale Comisiei Europene, 2012), ceea ce indică
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
Mixul cu regulile privind cheltuielile prevăzute în Legea responsabilității fiscale este consistent și cu atingerea unui anumit nivel dorit al mărimii sectorului guvernamental în România Sistemul de reguli propus asigură echitatea intergenerațională Se vor reduce stimulentele privind luarea unor decizii discreționare de politici fiscal-bugetare Se atenuează volatilitatea macroeconomică determinată de ciclurile electorale Crește sustenabilitatea finanțelor publice, indicată relevant de evoluția soldului bugetar structural Se reduc efectele negative ale politicilor fiscale discreționare asupra îndeplinirii țintelor politicii monetare Se reduce riscul ca România
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
echitatea intergenerațională Se vor reduce stimulentele privind luarea unor decizii discreționare de politici fiscal-bugetare Se atenuează volatilitatea macroeconomică determinată de ciclurile electorale Crește sustenabilitatea finanțelor publice, indicată relevant de evoluția soldului bugetar structural Se reduc efectele negative ale politicilor fiscale discreționare asupra îndeplinirii țintelor politicii monetare Se reduce riscul ca România să devină pasager clandestin odată cu aderarea la Zona Euro, adică să arunce efectele negative ale indisciplinei fiscal bugetare către întreaga zonă Estimarea dificilă a decalajului PIB și a soldului bugetar
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
regulă fiscală este de departe cea care are cea mai ridicată marjă de flexibilitate. Totuși, dacă gândim în termenii situației din ultimii ani sau de acum din România, sigur regula fiscală blochează investițiile cu efecte de multiplicare reduse, blochează repartizarea discreționară a banilor publici din Fondul de Rezervă, blochează investițiile publice cu randamente foarte mici sau zero, blochează risipa, blochează corupția. Statistica ultimilor ani arată altceva decât enunțul din mitul 2. România în 2003 avea un deficit bugetar efectiv pe cash
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
grupul social de apartenență. 3.2. Aplicarea măsurilor de siguranță medicale - organizare actuală În UE, legislația din Germania poate fi considerată prototip al Codului Roman, în timp ce țările mediteraneene par a avea sisteme mai simple, cu puține opțiuni și cu puteri discreționare mai mari acordate judecătorilor în cazurile mai dificile. Franța, Belgia și Olanda au legi mai detailate, în care multe excepții sunt reglementate legal ca și în țările nordice unde legea civilă pare a reglementa mai multe probleme. În ceea ce privește persoanele cu
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
buna funcționare a Serviciului Secret, au fost sistate prin noile prevederi. Faptul că directorul era unicul ordonator al fondurilor acordate Serviciului Secret, iar acesta nu era supus nici unui control, l-au încurajat pe Mihail Moruzov să le manevreze în mod discreționar și abuziv. Între altele, comunitatea informativă românească era alcătuită în perioada celui de-al doilea război mondial din structuri informativ/contrainformative ce se manifestau predominant ofensiv, acțiunile purtate având mai mult greutate pe plan extern (Serviciul Secret/Special de Informații
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Sovietică, Europa de Est și China comunistă. Legea avea să interzică, de asemenea, acordarea de asistență economică sau financiară tuturor țărilor care nu impuneau restricții similare pentru propriul lor comerț cu statele comuniste 650. Nici unul din aceste proiecte nu permitea o implementare discreționară a sancțiunilor. Pe 5 martie 1951, o comisie specială de Afaceri Externe, condusă de Laurie C. Battle, din Alabama, și-a început audierile cu privire la ambele proiecte de lege și la problematica eficienței restricțiilor americne pentru export. După o trudă îndelungată
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
ce avea mențiunea "confidențial, pentru președinte". Se arăta acolo că politica de emigrare a Moscovei este o problemă ce ține exclusiv de Uniunea Sovietică. Cu toate acestea, se menționa că taxa va fi anulată. Ea fusese concepută ca o taxă discreționară și avea să fie aplicată numai în situații "neobișnuite" pentru securitatea de stat. Exact aceasta își dorea Jackson să audă. Dar Dobrînin nu le dădea lui Kissinger sau Nixon dreptul să comunice Congresului această informație 1569. Moscova nu voia ca
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Pentru acesta însă, nu există întotdeauna o delimitare clară între ceea ce vine de la natura propriu-zisă și ceea ce vine de la societate, atîta timp cît se prezintă în mod obiectiv, ca ceva ce trebuie luat ca atare și nu este în puterea discreționară a propriei voințe. În mod obișnuit, deci, vorbitorul nu face o delimitare între obiectivitatea de tip natural și obiectivitatea de tip social și, în aceste condiții, limba sa (maternă) este pentru el "naturală" și, în mod similar, sînt naturale celelalte
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
agenților economici creează acestora posibilitatea de a cunoaște cerințele legii aplicabile fiecărui fel de marfă și regim vamal, determinând un important câștig de timp și bani; eliminarea posibilităților de corupție care erau generate de instabilitatea cadrului legislativ precum și de maniera discreționară de aplicare a legii de către funcționarii vamali; informatizarea completă a operațiunilor de vămuire odată cu implementarea pe suport informatic a softului necesar preluării tarifului vamal integrat și posibilitatea colectării statisticilor la scară comunitară după aderare; 11 Cota de producție de lapte
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
crearea de noi locuri de muncă, dimpotrivă. Va crește în schimb cursul acțiunilor și al titlurilor garantate cu active, crescînd și mai mult profiturile băncilor și ale marilor corporații, pe fondul hiperconcurenței care le avantajează. Măsura anunțată este una disperată, discreționară și fără nici o legătură cu știința economică. Milton Friedman se răsucește în mormînt. Situația a scăpat oricărui cotrol democratic, bîntuie anarhia și haosul. Deci întreg Occidentul a ales această cale în mod neoficial, în timp ce politicienii săi vorbesc despre austeritate, despre
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
decît într-o măsură limitată. În schimb, le va prelua Keynes în teoria sa privind ocuparea. Totuși, spre deosebire de Keynes, suedezii vor considera că șomajul este un fenomen pur ciclic. De aceea și măsurile propuse de ei sunt anticiclice și nu discreționare. Suedezii cred că orice poziție de echilibru atinsă de economie e foarte instabilă, deoarece creșteri de prețuri intervin ca urmare a ritmurilor foarte diferite din diversele sectoare de activitate, sau salariile nu țin pasul, de unde probleme de repartiție; pentru alții
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
politicile fiscale trebuie concepute anticiclic, în sensul de a face economii în perioadele de avînt și a le cheltui în perioade de criză (idee împrumutată de la școala suedeză cu Knut Wicksell și Gunnard Myrdal), dar cheltuielile bugetare pot fi și discreționare în perioade de criză, cînd și dobînzile trebuie să scadă. Ideea centrală e că trebuie încurajată cererea efectivă, aceasta incitînd mai apoi producția și crescînd ocuparea, iar cererea efectivă poate fi stimulată prin stimularea cererii de consum (creșterea veniturilor) și
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
familiilor, de la 49,9% în 1950 la 20,5% în 1980; între 1959 și 1973, cumpărarea de bunuri de folosință îndelungată crește în volum cu 10,3% pe an. Înfăptuind „miracolul consumului”, faza II marchează apariția unei puteri de cumpărare discreționare la categorii sociale din ce în ce mai largi, putându-se anticipa cu încredere ameliorarea permanentă a mijloacelor lor de trai; ea a popularizat practicarea creditului și a permis majorității oamenilor să se elibereze de grija satisfacerii stricte a unor urgențe materiale. Pentru prima
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
802. Putem fi de acord cu el asupra acestui punct? Cum să gândim istoricește legătura dintre consumul modern și autonomia individuală? Acum, când trăim o nouă fază de dezvoltare a societăților de piață, către ce destin este orientat neoconsumatorul? Consumul discreționar de masătc "Consumul discreționar de masă" Escalada individualistă a practicilor de consum care însoțește înmulțirea obiectelor aflate la dispoziția subiecților este azi manifestă. Totuși, consumul individualizat și-a început cariera istorică cu mult înainte de anii 1980: procesul s-a declanșat
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
acord cu el asupra acestui punct? Cum să gândim istoricește legătura dintre consumul modern și autonomia individuală? Acum, când trăim o nouă fază de dezvoltare a societăților de piață, către ce destin este orientat neoconsumatorul? Consumul discreționar de masătc "Consumul discreționar de masă" Escalada individualistă a practicilor de consum care însoțește înmulțirea obiectelor aflate la dispoziția subiecților este azi manifestă. Totuși, consumul individualizat și-a început cariera istorică cu mult înainte de anii 1980: procesul s-a declanșat încă din anii 1950
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
ale fazei II în ansamblul ei. Odată cu economia de consum de masă și cu ridicarea nivelului de trai care marchează cei „Treizeci de Ani Glorioși” (1945-1975), nu doar niște minorități burgheze, ci majoritatea populației dispune de o „putere de cumpărare discreționară”, de un venit depășind minimul necesar pentru satisfacerea necesităților stricte. A cumpăra ceea ce procură plăcere, și nu doar lucrurile de care ai nevoie a încetat să mai fie apanajul păturilor privilegiate, devenind, puțin câte puțin, un privilegiu al maselor înseși
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
consumului a început să fie remodelat, pe scară mare, sub semnul individului, al aspirațiilor și al satisfacțiilor sale private nu în anii 1980, ci cu aproximativ 20-25 de ani mai devreme. Revoluția autoserviriitc "Revoluția autoservirii" Alți factori, și nu venitul discreționar, au contribuit la instituirea, în faza II, a universului individualist de consum. Este vorba de transformările survenite în sectorul marii desfaceri. Aceasta nu numai că a transpus în sfera sa mecanismele caracteristice aparatului productiv fordian 6 și a favorizat difuzarea
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
zero în 2000. În același timp, ele sunt de două ori mai îndatorate decât familiile franceze. Dar această „anomalie” americană are de-a face nu atât cu forța incantațiilor publicitare, cât cu slaba prezență a practicilor creditului de consum: folosirea discreționară a cardurilor acordate de bănci și de firmele de distribuție persoanelor particulare, importanța împrumuturilor pentru locuințe, equity withdrawal. Această analiză este prezentată de Jean-Luc Gréau, L’avenir du capitalisme, Gallimard, Paris, 2005, pp. 49-58. 20. Jean Adès, Michel Lejoyeux, op. cit
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
gamelor și producția la comandă 66 Reorientările marketingului în marea desfacere 69 Goana după înnoire 71 Inflația de nou 73 Economia vitezei 75 Crono-concurența 77 Imagine, preț și calitate 77 Hiperpublicitate și hipermărci 80 5. Spre un turbo-consumator 83 Consumul discreționar de masă 84 Revoluția autoservirii 85 Hedonismul consumatoriu 86 Turbo-consumerismul 88 Consumul hiperindividualist 89 Conso-voiajorul 90 Consumul în flux continuu 92 Un turbo-consumerism policronic 94 Efectul Diva 98 Consumul balcanizat 100 Copilul hiperconsumator 101 Power Age 103 Între măsură și
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
Ionescu, op. cit., p. 243. footnote>. Concepția teoretică pe care se bazează principiul separației este aceea potrivit căreia niciunul dintre organele de guvernare sau de conducere globală a societății nu ar putea deține și nu ar putea exercita puterea în chip discreționar sau în detrimentul celorlalte, întrucât constituantul nu a conferit niciuneia o putere absolută, ci, dimpotrivă, a prevăzut un sistem de verificare și echilibrare reciprocă (cheks and balances), prin intermediul căruia fiecare putere veghează ca cealaltă să nu fie exercitată abuziv și să
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]