1,371 matches
-
șeasc] consecințele pozitive prev]zute; 3) Cerință discrimin]rii: Forță trebuie folosit] doar împotriva acelor persoane care sunt ținte legitime ale atacurilor. Cerință discrimin]rii Oricare dintre aceste cerințe pune enorme probleme de interpretare. S] lu]m, de exemplu, cerință discrimin]rii. Pe ce criterii se stabilește dac] o persoan] este sau nu țint] legitim] a violenței în r]zboi? Se afirm] adesea c] distincția între cei care sunt ținte legitme și cei care nu sunt coincide cu distincția dintre combatanți
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
normal, inacceptabil] ne va indica felul în care funcționeaz] distincția dintre cei nevinovați și cei vinovați pentru a limita violență permis]. Teoria jus ad bellum ofer] o justificare pentru violență și uciderile care au loc într-un r]zboi. Cerință discrimin]rii este astfel un corolar al teoriei jus ad bellum. Această contrazice viziunea standard conform c]reia jus ad bellum și jus în bello sunt independente din punct de vedere logic (Walzer, 1997, p. 21). Din aceast] perspectiv] standard, soldații
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
iar utilizarea violenței de c]tre acel soldat în scopul autoap]r]rii poate fi justificat]. R]mane ins] valabil faptul c] num]rul țintelor legitime este mai mic pentru soldatul aflat în slujba unei cauze nedrepte (McMahan, 1991). Cerință discrimin]rii a fost atacat] din mai multe perspective. De exemplu, se afirm] uneori c] atunci când este declarat] starea de r]zboi, toate cerințele morale se suspend], cel puțin pentru acei combatanți a c]ror cauz] este dreapt]. (Aceasta este o
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
urm]rirea scopurilor corecte moral. Pe lang] doctrina responsabilit]ții colective care susține c] r]zboaiele se poart] între state luate că un întreg, astfel încât nici un cet]țean al statului beligerant s] nu poate pretinde imunitate, principalul atac la adresa cerinței discrimin]rii se fundamenteaz] pe ideea c], cel putin uneori, consecințele sunt mai importante decât principiile. Conform unui asemenea punct de vedere, desi atacarea unui nevinovat este inacceptabil] în mod normal, ea poate fi permis] în acele circumstanțe în care consecințele
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
uciderii trebuie explicat] în termenii efectelor asupra victimei. Ea este o functie atât a r]ului implicat de pierderea de c]tre victim] a viitoarelor bucurii ale vieții, cât și a r]ului implicat de violarea autonomiei victimei. Dar cerință discrimin]rii, așa cum este ea înțeleas] în mod tradițional, presupune c] inacceptabilitatea uciderii nu poate fi explicat] în acest fel. În conformitate cu aceast] cerinț], inacceptabilitatea uciderii este, cel putin parțial, inerent] în ins]și natura actului. Aceasta nu înseamn] totuși c] cerință
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
rii, așa cum este ea înțeleas] în mod tradițional, presupune c] inacceptabilitatea uciderii nu poate fi explicat] în acest fel. În conformitate cu aceast] cerinț], inacceptabilitatea uciderii este, cel putin parțial, inerent] în ins]și natura actului. Aceasta nu înseamn] totuși c] cerință discrimin]rii susține c] actul de a ucide este în sine un eveniment sau o întâmplare nefericit]. Uciderea nu trebuie considerat] un eveniment mai oribil decât o moarte accidental]. Cineva ar putea crede astfel c] motivul prevenirii uciderii unei persoane nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în r]zboi și probleme privind posesia de arme nucleare în scopul descuraj]rii inamicilor. Întreb]rilor din prima categorie li se r]spunde de obicei prin referire la cerințele jus în bello. Poate folosirea armelor nucleare s] respecte regulile discrimin]rii și ale proporționalit]ții? Pentru unii teoreticieni morali (dar nu pentru toți), se pare c] exist] cazuri posibile de folosire a armelor nucleare care s] nu încalce nici una dintre cele dou] cerințe. Așa cum a fost ea pus] în practic
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s] nu încalce nici una dintre cele dou] cerințe. Așa cum a fost ea pus] în practic], totuși, descurajarea a presupus întotdeauna amenințarea de a folosi focul nuclear în scopul distrugerii intenționate a populației civile, iar această încalc] în mod clar cerință discrimin]rii și aproape sigur pe cea a proporționalit]ții (Finnis et al., 1987, cap. I). Aceast] realitate determin] apariția unor întreb]ri fundamentale legate de moral] și descurajarea nuclear]: depinde descurajarea de ameninț]rile de a folosi arme nucleare în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
săi, Atanasie Rednic XE "Rednic" și Grigore Maior XE "Maior" , se va Înrădăcina puternic la Blaj, marcând definitiv spiritul metropolei culturale românești. Astfel, În ciuda faptului că reglementările canonice permiteau preoților căsătoriți accesul la demnitățile ecleziastice, În realitate, ei vor fi discriminați, nefiind admiși În anturajul episcopal. De altfel, acest lucru era de Înțeles, din perspectiva rigorilor morale existente la o curte episcopală. Justificarea legală a unei asemenea practici putea fi identificată În Însuși actul de recunoaștere a autorității Bisericii romane, din
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
vorbirea copilului deficient de auz profesor psihopedagog Daniela Maja, Liceul pentru Deficienți de Auz Cluj-Napoca Pronunția corectă a sunetelor, combinarea lor În silabe, legarea silabelor În cuvinte, propoziții și fraze sunt aspecte de ordin material al vorbirii. Aceste aspecte sunt discriminate prin tact și auz, dar pot fi observate chiar și cu ochiul liber. Elementele prozodice ale vorbirii: accentul, ritmul și intonația sunt importante deoarece ajută la stabilirea de raporturi logice Între cuvinte, sintagme și propoziții și predau o stare sufletească
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
Trebuie să fim atenți la propriul comportament; copiii învață prin imitație Este foarte important modul în care ne comportam cu copii noștri, cu atât mai mult dacă avem un copil cu autism căruia îi este și așa foarte greu să discrimineze ce comportamente sunt acceptate și care nu. Să ne imaginam un părinte care își lovește copilul spunând "nu este frumos să lovești!" sau unul care țipă "nu mai țipaaa!". Este de neînțeles pentru un copil "de ce nu am voie să
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
al realității sociale, este supus unei aprecieri, evaluări ce prezintă o anumită „încărcătură” subiectivă datorită legăturii judecăților apreciative cu valorile și criteriile valorice, dar mai ales datorită predominării termenilor vagi. Consecințele acestei predominări fiind imprecizia și ambiguitatea referențială. Am putea discrimina și o modalitate explicativă în opoziție cu una descriptivă. Opoziția descriere / explicație, dar e o opoziție, mai curând, complementară, întrucât explicațiile pur teoretice ar rămâne doar simple speculații fără descrierile faptelor, iar descrierile empirice se înscriu, în genere, într-un
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
vorbirea copilului deficient de auz profesor psihopedagog Daniela Maja, Liceul pentru Deficienți de Auz Cluj-Napoca Pronunția corectă a sunetelor, combinarea lor în silabe, legarea silabelor în cuvinte, propoziții și fraze sunt aspecte de ordin material al vorbirii. Aceste aspecte sunt discriminate prin tact și auz, dar pot fi observate chiar și cu ochiul liber. Elementele prozodice ale vorbirii: accentul, ritmul și intonația sunt importante deoarece ajută la stabilirea de raporturi logice între cuvinte, sintagme și propoziții și predau o stare sufletească
Implementarea unui ritm normal ?n vorbirea copilului deficient de auz by Daniela Maja [Corola-publishinghouse/Science/83970_a_85295]
-
și aici importanți sunt primii 2 factori discriminanți, cu puterea cea mai mare de discriminare, aceasta micșorându-se foarte mult, până la ultimul. În analiza factorială discriminantă, vectorii proprii definesc poziția axelor în noul spațiu de reprezentare, care redau poziția funcțiilor discriminate a fiecărei variabile, spre deosebire de analiza în componenți principali care redă datele primare; determinarea corelațiile dintre factorii discriminanți și datele inițiale ale grupe de indivizi: indivizi specifici, care posedă mai multe caractere ale soiului din care face parte, indivizi tipici, care
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
calitățile lor unice, individuale. Parkay și Stanford evidențiază câteva dintre aceste atitudini diferențiatoare: * acordă mai puțin timp elevilor cu realizări mai modeste; * are mai puțina răbdare cu acești elevi; * ignoră elevii cu relizări mai modeste; * le acordă mai putin interes; * discriminează elevii cu relizări mai modeste (Îi premiază mai rar pentru succesele obținute, solicită mai rar ceva de la eiă. * a satisface propriile lor interese sau ale elevilor. Aceste atitudini ale profesorilor pot determina din partea elevilor sustragerea de la activități, indiferența față de ceea ce
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
accentuat multiculturală asupra invenției muzicale, ca spațiu În care au loc Împrumuturi și diferite tipuri de recunoaștere reciprocă În cadrul diverselor etnii americane sau europene. Desigur, există o utilizarea comercială și degradantă a muzicilor produse de negri sau de alte populații discriminate de-a lungul istoriei; găsim Însă, În interacțiunea dintre minorități și dintre acesteași majoritate, și o sursă de inspirație care implică Împărtășirea, admirația și voința de a se inspira din muzica celuilalt, oricare ar fi originea acestuia. În ceea ce privește interpretarea specifică
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ireconciliabile, pe fondul unui conflict fatal Între civilizații. Putem conveni să numim deocamdată „rasism curent” ansamblul format din atitudini și comportamente de respingere care nu recurg neapărat la biologie pentru a declara inferioritatea unora, ci absolutizează originea etno-culturală pentru a discrimina, a segrega sau a expulza. Însă această noțiune poate fi ea Însăși interpretată ca semnificând fie un rasism numit instituțional (concept vag, care de fapt diluează rasismul În funcționarea societății), fie un rasism popular, categorie dificil de utilizat, chiar și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
universal 25. Ceea ce Yahve a împlinit în istorie nu poate fi socotit imaginația unui suflet pios, pentru că menirea revelației divine este simțită de fiecare dintre noi. Credința creștină nu a fost destinată unui număr restrâns de inițiați și nu a discriminat între elite și popor, cum au încercat să facă gnosticii, ci a fost proclamată și mărturisită pretutindeni. Mai mult, evenimentele din istoria lui Israel, ca și venirea lui Hristos sunt tot atâtea momente de a naște credința în inima martorilor
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
orizont”, iar Bal o numește „distanță”), și durata cronologică (pe care o voi numi „întindere”, iar Bal o numește „interval”). Înainte de a abandona subiectul legat de „ordine”, merită să reamintim că toate observațiile noastre se leagă între ele atunci cînd discriminăm tipurile de devieri anacronice de la istoria principală. Și anume, luăm ca premisă nu scopul de a clarifica pur și simplu confuzia continuă din romanele lui Faulkner sau Joyce, restabilind întreaga cronologie pentru a satisface un cronicar sau un detectiv. Clarificarea
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
în recunoașterea cuvintelor și emisfera dreaptă în recunoașterea fețelor. Prin măiestria întrebărilor, se continuă aprofundarea diferențelor funcționale ale celor două emisfere și se ajunge la concluzia că, în procesele care implică o analiză spațială, emisfera dreaptă este superioară. Pentru a discrimina dominanța în luminiscența obiectelor, Gazzaniga face următoarea experiență: arată fiecărui ochi întâi o linie roșie, după care arată un pătrat roșu. Privind imaginile una după alta cu ochiul drept (emisfera stângă), subiectul are senzația că pătratul trage după el linia
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
literar românesc trebuiesc interpretate ca o încercare de scoatere a literaturii din ecuația adevărului ființei, a sacrului și a identității naționale, o tentativă de separare a ei de sâmburele ontologic și de situare în zona propagandei (în favoarea unor minorități zise "discriminate") și a laicității înțeleasă îngust, secularist, "la granița ateismului". Există un canon occidental, susține autorul sprijinindu-se pe autoritatea unui Harold Bloom și a lui Giani Vattimo, însă nu unul universalist-omogenizant, dincolo de transcendență, istoricizat, purtând la vedere toate "sulimanurile" stridente
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
modifice și să nu retragă, fără motive întemeiate, consimțământul dat la încheierea de către distribuitor a subcontractelor de distribuție cu alti agenți economici din rețeaua să; ... b) să nu aplice pentru obligațiile asumate de distribuitor cerințe sau criterii minime care să discrimineze pe distribuitor sau acesta să fie tratat inechitabil; ... c) în orice schemă de însumare a cantităților sau valorii produselor obținute de distribuitor de la furnizor și de la agenții economici legați de el, într-o perioadă de timp specificata, în vederea calculării discounturilor
REGULAMENT din 28 februarie 1997 privind acordarea exceptarii, pe categorii de înţelegeri, decizii de asociere ori practici concertate, de la interdicţia prevăzută la art. 5 alin. (1) din Legea concurentei nr. 21/1996 *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116777_a_118106]
-
hotărâre irevocabilă oricând, desi depășirea atribuțiilor justiției se poate verifica și constată imediat. Cît privește dispozițiile art. 36 din Legea nr. 18/1991 sunt reiterate argumentele invocate în susținerea excepțiilor de neconstituționalitate. Astfel, se susține că acest text de lege "discriminează pe cetățenii românii care au avut în proprietate terenuri mai mari de 50 ha". Potrivit art. 24 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, întrucît excepția a fost respinsă că vădit nefondată, s-au solicitat punctele de vedere ale celor
DECIZIE nr. 79 din 22 aprilie 1997 referitoare la excepţiile de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 310, art. 330^1 şi art. 330^2 din Codul de procedură civilă, precum şi ale art. 36 din Legea fondului funciar nr. 18/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117547_a_118876]
-
negocierile dintre C.A.E.R. și Piața Comună, optând pentru o colaborare pe baze bilaterale, ca și celelalte state C.A.E.R. U.R.S.S. voia să controleze relațiile comerciale ale membrilor C.A.E.R. România a solicitat, deseori, considerându-se discriminată în raport cu statele membre C.A.E.R. și Iugoslavia, aceasta din urmă având cu C.A.E.R. doar o Convenție de asociere, să i se livreze și petrol în cadrul acordurilor comerciale și de plăți, în cliringul interguvernamental. Problema a fost ridicată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
Oricum, fenomenele, condiționate formal și de spațiu (nu doar de timp), "stau necesar în raporturi de timp"112. Iar stările noastre strict subiective (aparținând sufletelor noastre, cum spune Kant) presupun, de asemenea, raporturi de timp; altminteri, ele nu pot fi discriminate și, astfel, nu pot avea identitate, nu pot fi ceva. Într-un fel, timpul ca formă a priori a intuiției sensibile deschide și către condiționările formale ulterioare în constituirea cunoștinței, fiindcă raportul de timp în orice ipostază a sa are
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]