4,704 matches
-
care suntem și să ne mobilizăm, preț de câteva minute, simțurile (văz, auz, miros etc.), pentru a detașa imaginea-cheie, senzația (constatarea) cea mai puternică. În cele mai multe cazuri, ea se va dovedi capabilă să dea coerență întregii descrieri. Ca orice acțiune discursivă, descrierea impune câteva constrângeri majore: vizibilitate, (de la punere în pagină, titlu, ilustrație, până la observarea directă și inspirată a unor detalii, imagini de ansamblu etc.), expresivitatea (a fi evocator, a avea putere de sugestie, a alege cuvântul cel mai sonor și
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
drumul spre ambasada română, spre aeroport și spre casă, așa cum ne imaginăm noi, putem să facem același lucru din perspectiva unuia dintre ostatici. Efectul va fi incomparabil mai spectaculos și mai convingător. * Indiferent de tipul și strategia discursului descriptiv, exigențele discursive ale descrierii rămân aceleași: a) Gestionarea amănuntelor. Problema oricărei descrieri o reprezintă mulțimea amănuntelor. Suntem înconjurați de o puzderie de obiecte. A le descrie pe rând, sistematic, ar fi o mare eroare. Iremediabil, textul ar deveni stufos și interesul cititorului
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
legea proximității), discursul informației nu face altceva decât să transmită cunoștințe despre lume, descriind-o în trei maniere diferite: Factual. Orice tip de percepție și de descriere se înscrie într-un enunț informativ, care poate fi prezentat într-o formă discursivă a definiției (manuale tehnice, articole cu caracter științific) sau a indicațiilor factuale, cum ar fi ora, locul, timpul, direcția (paginile utilitare ale ziarelor, care oferă locuri de muncă, programe culturale, sugestii imobiliare etc.). Evenimențial. Este vorba de acele fapte care
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
niște citate: de la trimisul nostru special”. (M. Mouillaud, J.-F. Tetu, 2003, p. 140) Virtuțile citatului se arată cu precădere în textele lungi. Folosit cu abilitate, el oferă reportajului acea brumă inspirată de autenticitate și, în plus, sparge monotonia secvențelor discursive, sincopându-le. Maica stareță a depășit de mult îndoielile și ironiile celor din sat, care o întrebau de departe: «Măicuță, ce păcate ai mai făcut la Agapia de te-au pedepsit să vii aici, la Agafton?»” (Formula AS, nr. 691, p.
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
a camerei etc. Utilizat cu măsură, gerunziul are multe virtuți de legătură și fluență. Să nu credeți că prin corelative puteți lega orice secvență, orice idee. Trecerea de la un unghi de abordare la altul este limitată și condiționată de coerența discursivă a textului. Atenție la fundături. Se întâmplă ca secvența următoare să se arate periferică, lipsită de consecințe. Mai bine renunțăm la ea. Chiar dacă secvența cu pricina conține un detaliu pitoresc sau interesant, trebuie să fim atenți ce anume dezvoltă. Altcumva
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
Cultura tradițională (literatură, istorie, geografie) Problematică interculturală (ecologie, tineri, muncă, raport între generații) Privitor la procedeele de învățare A ști cum se face ceva Privitor la atitudini A valoriza ceva Progresie (regruparea elementelor lexicale, morfo - sintetice, acte de vorbire, cunoștințe discursive, socio-culturale, deprinderi) Structurante: constrângătoare, fixate a priori (axate pe materie - gramatică, pe organizarea cognitivă a cunoștințelor - parcursuri simple sau complexe - sau pe un catalog prestabilit de acte de vorbire sau cadre funcționale apropiate situațiilor funcționale); deschise, fixate a posteriori: plecând
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
că orice tip de cunoaștere poate fi analizat și înțeles numai în contextul care îl caracterizează. Valabilitatea cunoașterii va merge mai degrabă până la limitele flexibile ale unui orizont apropiat. Putem vorbi despre o complicitate locală, despre o comunitate (cel puțin discursivă) care generează cunoaștere și poate fi cunoscută. Această teorie a contribuit la o mutație importantă: schimbarea raportului dintre global și local în cunoașterea științifică. c) Semiotica avansează, ca teorie a semnelor, un punct de vedere conform căruia metareflecția postmodernă trebuie
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
cadrelor instituționale. Un punct important de referință al identității comunităților academice este reprezentat de discursul specializat pe care îl produc acestea și în jurul căruia își articulează activitatea. Accesul la comunitatea academică este condiționat, printre altele, de aproprierea sensurilor și semnificațiilor discursive specifice respectivei comunități. • Construirea „comunităților de practici”, cu o triplă perspectivă: - practicile și metodologiile de cercetare (producerea cunoașterii); - practicile educaționale specifice disciplinei: metodologiile educaționale, mai ales cele de predare, învățare și evaluare (reproducerea cunoașterii); - practicile instituționale și sociale derivate: modul
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
Evoluțiile politice și ideologice care, în mod firesc, afectează sistemul instituțional științific joacă un rol determinant în puterea programelor disciplinare. Foucault susținea că disciplinele nu sunt create de cineva, ci sunt produsul discursului politic. Ele au, în consecință, o geneză discursivă, proces demonstrat în lucrarea Nașterea clinicii. Discursul, fiind o „marfă politică”, se configurează prin gruparea unor aserțiuni în conformitate cu un sistem de reguli condiționate istoric. Disciplina este un „principiu care ne îngăduie să construim, dar după regulile unui joc strâns” (Foucault
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
războiului condus de Statele Unite În Irakxe "Irak", argumentând că acesta reprezintă o Îndepărtare de politica prudentă și că marchează o reîntoarcere la spiritul cruciadei ideologice și la nerezonabilul discurs maniheist. Din punctul de vedere al realiștilor, o astfel de strategie discursivă ar putea duce SUA la angajamente internaționale fără sens, derivate din amăgirea măreției, ceea ce ar submina poziția internațională a Statelor Unite. De aceea, războiul din Irak, susțin realiștii, nu este În concordanță cu interesele naționale americane. 4.2. Teoria și practica
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
timp, ei evidențiază cât de mult afectează limbajul concepțiile despre securitate și perpetuarea anumitor imagini și elemente narative. Reprezentanții Școlii de la Copenhaga sunt cei care au studiat pe larg securitatea ca un act de limbaj (speech act), ca o practică discursivă prin care politicul este reprezentat. De asemenea, analiza lor urmărește să stabilească cine sunt actorii și interlocutorii acestor acte pentru a stabili locus-ul dezbaterii despre securitate. Școala de la Copenhaga este cea care promovează ideea securizării problemelor și cercetează cum anumite
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
Între doctrină și practică sunt interesante pentru studiu, tocmai pentru că evidențiază o transformare sau, dimpotrivă, un refuz de a răspunde unei realități În evoluție constantă. Perspectiva detaliată de Wæver și Buzan cu referire la securitate ca act declarativ, ca practică discursivă (speech act), constituie o manieră potrivită de a porni un studiu al securității la acest nivel. Cu toate acestea, o analiză completă a securității Într-un context particular cere, de asemenea, o examinare istorică, de lungă durată, pentru că, Într-un
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
se observă în lexic, în tehnica metaforei și chiar în tematică. Treptat, poetul izbutește să-și personalizeze limbajul, nutrit acum și de regionalisme bihorene, pe fondul unei asumări a dorurilor comunității. O evoluție se constată și în modalitatea lirică, poemul discursiv, cu repetiții și prolixități, făcând loc peisajului spiritualizat, oarecum expresionist. Dubla înfățișare, de poet subiectiv, introvertit, și de poet al colectivității, persistă și după 1935. Cioplitorul de vedenii grupează mai multe „arte poetice” și confesiuni lirice. B. se reprezintă pe
BORTOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285820_a_287149]
-
o amplă compoziție în versuri, împletind realul cu fantasticul, cu bogate inserții folclorice, pe motivul fetei sărace care, prin înțelepciune, hărnicie și cumințenie, ajunge împărăteasă. Virtuțile dramatice propriu-zise sunt puține, datorită atât palidei schițări a caracterelor, cât și lungilor pasaje discursive sau tiradelor operetistice. B. a tradus impecabil piesele de teatru Ifigenia în Taurida de Goethe („Luceafărul” 1906-1907), considerată, în 1931, „cea mai izbutită versiune românească” a lucrării, și Iulius Caesar de Shakespeare („Sămănătorul”, 1909, și „Luceafărul”, 1911), aceasta din urmă
BORCIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285816_a_287145]
-
mărturisirile erotice, și-a investit temperamentul în epistola în versuri, în satiră, în stihuirea cu pretenții de reflexivitate. Prozaic și arid, retoric și melodramatic, discursul său liric pare câteodată de-a dreptul ilar, cu tot fondul grav. Este un lirism discursiv și conceptualizat, handicapat de dificultuoasa transpunere a ideilor abstracte în limbaj poetic. De aceea poate părea surprinzătoare prospețimea inspirației din poemele închinate naturii. Aici răzbate, pentru prima oară, interesul pentru mitologia dacă. Înstrunându-și lira pentru a cânta „iobagul ș-
BOLLIAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285808_a_287137]
-
aproape toate imaginile. Atmosfera, susținută de hiperbolă, misterul sublimat în jocul percepțiilor și tribulațiile născute din teama abia stăpânită a dascălului permit trecerea într-un fantastic apropiat de cel din nuvelele lui I. L. Caragiale. Ieșirea din mister se face însă discursiv, prin explicație logică. Priceput creator de atmosferă în registrul ficțional, B. își încearcă măiestria și în evocarea atmosferei culturale a Parisului. Mai pătruns acum, poate, de rostul artei, el caută din ce în ce mai atent „adevărul etern, ideea, sentimentul profund uman”. SCRIERI: Feciorul
BALTAG-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285590_a_286919]
-
pe care le transmit masiv informațiile ca telejurnalele, programele ficționale (seriale, foiletoane, telefilme, filme de cinema), emisiunile de divertisment, mai ales „jocurile”, multe emisiuni sportive, reality-show-urile și altele. De regulă, astfel de „false mesaje” construite și transmise în diferite forme discursive ale programelor de televiziune și care sunt periculoase prin incapacitatea copiilor de a le da o semnificare și înțelesuri care să releve pericolul lor potențial pentru conduită, sunt următoarele: violența este răsplătită, rareori având consecințe negative: după statistici americane, în
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
este cauza naturală a morții”; violența este necesară: într-o viziune maniheistă, violențele sunt comise fie de „băieții buni”, pentru a-i învinge pe cei răi, fie de „cei răi”, care sunt din fire agresivi. Dintr-o astfel de contextualizare discursivă a faptelor și scenelor, copiii învață că violența este necesară, naturală și chiar mai mult este „eroică”; violența este amuzantă: mai ales în desenele animate (care conțin, potrivit cercetării noastre asupra celor două principale canale de desene animate difuzate în
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
cazul UCLA (Center for Communication Policy, condus de Jeffrey Cole). Aceste studii procedează la o analiză calitativă a reprezentărilor violenței urmărind aprecierea: 1. contextului violenței televizate; 2. nivelului de gratuitate al scenelor violente; 3. modului de integrare narativă în trama discursivă; 4. formelor de reprezentare a violenței inacceptabile pentru americani, inclusiv cele incluse în desene animate care valorizează excesiv violența (Batman, X-men, Power Rangers) sau în seriale difuzate internațional, ca Texas Walker Ranger, X-files etc. Studiile constată și o tendință de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
exaltare, eroizare a violenței Violența logică Contexte de localizare a violenței Cadrul domestic, familial Situații de distracție, relaxare Loc de muncă Strada și utilizarea serviciilor Situații de interacțiune cu autoritățile Violența naturală Contextualizare maniheistă Eroi Antieroi Personaje negative atrăgătoare Contextualizare discursivă Violența ca fapte diverse senzaționale Violența ca fapte „de societate” Violența ca fapte „naturalizate” Violența ca momente logice ale narațiunii Violența ca mod eficient și natural de rezolvare a situațiilor și diferendelor Televiziunile din România - mari ofertante de conținuturi violente
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Verlaine și Rimbaud, permit identificarea semnelor care îl anunță. Meritul sau este acela de a aduce la lumină lucruri pe nedrept uitate, precum și de a stabili legături subtile, greu de pătruns, între lumea anilor 1860 și marea literatura franceză. Prea discursiva totuși, lucrarea lui B. e interesantă fragmentar, mai ales în ceea ce privește capitolele consacrate tinerilor din jurul lui Catulle Mendès, fondator al „Revistei fantaziste”. Stâlp viu al Bibliotecii Naționale din Paris, B. a descoperit, tot răsfoind publicații obscure, un text necunoscut al lui
BADESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285537_a_286866]
-
pentru proza lui C.: mahalaua evreiască din micile orașe ale Moldovei. Printre romanele ce au ca substanță lumea amestecată a Bucureștilor de după primul război mondial se situează și Don Juan Cocoșatul (1933). Viziunea care îi conferă unitate este una expresionistă, discursiv enunțată în subtitlu - Oameni cari se pregătesc de moarte din cea dintâi zi a vieții - și apoi susținută, pornind de la selectarea mediilor și privirea necruțătoare, tentată să deformeze până la grotesc lipsa de coerență și sens a celor care se perindă
CALUGARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286046_a_287375]
-
postum, Marea liniște (1995), confirmând profilul liric deja afirmat al autorului, vădește totodată evoluția spre maxima concentrare, până la „poemul-propoziție” (Roxana Sorescu), apropiat de formula haiku-ului. Volumul cuprinde patru cicluri, intitulate Arhiva actelor uitate, „așezate fiecare sub semnul unui poem-manifest discursiv care orientează receptarea spre descifrarea sensului de bază: trecerea timpului, numărătoarea inversă, lumea răsturnată cu josul în sus” (Roxana Sorescu). SCRIERI: Laguna, București, 1971; Nisipuri mișcătoare, București, 1979; Omul de la fereastră, București, 1982; Poeme din fotoliul verde, București, 1984; Marea
ALMOSNINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285309_a_286638]
-
vina de a fi judecat prea ușor o femeie. Nedîndu-și sea-ma că aici ar putea fi punctul serios al romanului, autorul, menținîndu-se la ideea că seriozitatea o constituie unghiul său de vedere, sporește cartea cu probleme puse mai mult discursiv, cu problema morții în primul rând, exemplificată în chip fericit odată cu portretul de manieră proustiană (Proust și H-sia Papadat Bengescu sunt idolii scriitorului)... Ioana repetă aproape întocmai situațiile de mai sus. Bărbatul se silește să scape și aci de "dominația
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
nivel al limbii poate să fie limpede și relevant la un alt nivel. De regulă, incoerența survine la nivelul desemnării, însă poate fi depășită la cel al semnificației. Sau, mai departe, la cel al sensului, adică la nivel textual sau discursiv. „Goethe nu spune că auriul este verde, ci că lucrul simbolizat prin «auriu» are calitățile a ceea ce este simbolizat prin «verde» (și de culoarea verde ca atare). El nu vorbește despre culorile din realitate, ci prin intermediul culorilor utilizate ca simboluri
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]