39,259 matches
-
au înscris atunci, la prima ediție, au revenit în program, an după an, alături de echipele școlilor lor, pentru a promova colectarea selectivă a deșeurilor de echipamente electrice și electronice în comunitățile lor. Principesa Maria a înmânat trofee profesorilor invitați, a discutat cu aceștia despre cum privesc tinerii ideea voluntariatului și ce planuri au pentru ediția care tocmai a început. Patrula de Reciclare a început cea de-a VI-a ediție. Atât profesorii coordonatori cu vechime în program, cât și cei care
PRINCIPESA MARIA A PREMIAT PROFESORII ”VETERANI” AI PATRULEI DE RECICLARE de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 2130 din 30 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380750_a_382079]
-
cei din jurul meu??? Aceste gânduri au năvălit atunci peste mine, mi-au furat liniștea și pacea din suflet. Au adus alte și alte gânduri, întrebări și nedumeriri cărora nu le găseam rezolvare și răspuns. Dar, dacă un om care a discutat cu mine de câteva ori, a ajuns la acestă concluzie înseamnă că, într-adevăr, poate că a venit vremea pentru o schimbare în viața mea. Dar până acolo, până în acel moment de schimbare majoră a vieții mele iar mă lovesc
CUM SA-ȚI VINDECI TRUPUL, EMOȚIILE ȘI RELATIILE de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 2155 din 24 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380777_a_382106]
-
să scriu, dacă tot îmi place să o fac. Să fac o expoziție care, total întâmplător deja era programată în luna aprilie 2015. Adică să fac tot ceea ce îi cerusem Bunuțului înainte de operație. Am ajuns acasă cu gândul la cele discutate la această întâlnire, mi-am cercetat sufletul și m-am apucat de lucru în chiar acea seară. Apoi i-am mai simțit prezența atunci când, făcând un comentariu la o postare, în care împărtășeam cu prietenii mei reali și virtuali, pariul
CUM SA-ȚI VINDECI TRUPUL, EMOȚIILE ȘI RELATIILE de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 2155 din 24 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380777_a_382106]
-
de Salustius... de finuțul, viciosul de Salustius, pe toți îi înghițise pe timpuri cu pofta lui didactică de latinist eminent, zăpăcit însă. Când Sevastița, profesoară de geografie, pleca de acasă cu treburi, rămânând numai ei, tatăl și fiul, începeau să discute între ei numai latinește, uneori chiar și să se ia la înjurături, să se certe, tot latinește; și era mai mare hazul: cu niște cuvinte, complet uscate, lipsite de vreun miez real, ca niște melci băloși ce și-ar fi
Recrutul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10239_a_11564]
-
socială și intimă, atunci încep să mă întreb. Te știu însă un om curajos, care ai avut tăria să iei în piept lucrurile care nu prea erau comode atunci și cred că ai rămas la fel de viu ca pe vremea când discutam între noi. În ceea ce privește comunicarea pe care vrei s-o faci, voi fi foarte bucuros<footnote Comunicarea Eminescu și cugetarea sacră, ținută la Congresul Românilor de Pretutindeni, ROMFEST (16-20 sept. 1998, București). footnote>. Te rog s-o trimiți la vreme și
Îndrumătorul meu spiritual, canonizat - Gheorghe Calciu Dumitreasa. In: Editura Destine Literare by TUDOR NEDELCEA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_257]
-
aceeași seninătate pe care i-am cunoscut-o în anii studenției. „Sunt și eu un biet păcătos, poate că au dreptate”, mi-a replicat el. În calitatea mea de membru în Consiliul Național Bisericesc și în Adunarea Națională Bisericească am discutat, în nenumărate rânduri, între patru ochi, cu patriarhul de veșnică pomenire, Teoctist Arăpașu, despre părintele Calciu. Îl considera un preot-martir, de mare curaj întrun regim totalitar ateist. Fac precizarea, având în vedere confuzia voită s-au nu, că pe vremea
Îndrumătorul meu spiritual, canonizat - Gheorghe Calciu Dumitreasa. In: Editura Destine Literare by TUDOR NEDELCEA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_257]
-
ei pe Rufino, pe Păianjen-de-Câmp, pe Roque Paracliseru și pe Nea Mârâilă care tocmai făceau o partidă de cărți, au ieșit cu toții de-a valma prin ușa din fund, suplimentați cu Douglas Făbancuri și Chico Dominó, care stăteau acolo și discutau despre meciul Sporting-Benfica din duminica precedentă, Copita-Caprei s-a lovit cu capul de perete de a făcut ecou, mi-au spart capul, zicea el, mi-au spart capul, ceea ce, după Molero, era cât se poate de evident, Piept-ca-Scândura a fost
Dinis Machado - Ce spune Molero - by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/10262_a_11587]
-
Cristian Teodorescu Profetul din Dămăroia a murit surprinzător, cînd tocmai anunțase că se va întoarce și dădea semnele unei matusalemice pofte de viață. Medicii cu care am discutat despre boala lui erau însă de părere că zilele politologului erau numărate. Arterele lui Brucan, mi s-a explicat, erau ca niște camere de cauciuc expirate. Le peticești într-un loc și răsuflă în altul. Bătrînul Brucan ajunsese, fiziologic, la
Fețele lui Brucan by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10264_a_11589]
-
Brucan ajunsese, fiziologic, la capătul puterilor sale. Ceea ce nu m-a împiedicat să regret că a murit. Cu sentimente contradictorii, e adevărat, dar cu o părere finală de rău care n-are nici o legătură cu cele cîteva dăți cînd am discutat, strict profesional, și cu cele în care în care am vorbit, în particular. În ultimii ani, pentru mine, Brucan ajunsese un fel de muzeu viu. Nu mai era personajul interesant de la care mai puteai afla un pont sau care îți
Fețele lui Brucan by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10264_a_11589]
-
frecventează micile cafenele de cartier, participă, cu însuflețirea unui student tomnatic la cursurile lui Roland Barthes și Jean-Pierre Richard (la un moment dat își propune chiar să facă un doctorat sub îndrumarea reputatului critic literar), stă ore întregi în bibliotecă, discută fără complexe cu portăreasa, vânzătoarele din piață și băcanul, ascultă interminabilele bârfe din comunitatea românească, nu ezită să admire fauna feminină de pe rue Saint-Denis sau din Place Pigalle, intră chiar la un film pornografic (unde se plictisește repede sau, cel
Sous le ciel de Paris by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10269_a_11594]
-
Tăut: „Daniel Vighi, în Lumea de la 1848, propune o lectură binară asupra epocii pașoptiste”, Gabriel Chifu - „Cartea Poves tirile lui Cesar Leofu (...) este tributară esteticii ambiguității”. 15. Fără mimată pudibonderie, deci tranșantă, spiritul feminin al cronicarului literar, Daniela Sitar - Tăut, discută, eseistic,și bărbătește, cu toate consoartele de breaslă. Edificator a rămas textul despre Irina Petraș, o polivalentă scrii toare, deplin formată la Școala Clujului. Cu puține neologisme, ca în postavangarda de ieri, criticul narează următoarele: „Spiritualitatea briantă a analistei emerge
Labişcârlan – UN BENEDICTIN LABIŞIAN. In: Editura Destine Literare by MARIAN BARBU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_259]
-
minte. Chestii de-astea. Fleacuri. Ca să vedem fiecare ce a văzut. Băiatul își lăsase capul în jos și privea fix în farfurie. - Sau putem să mergem la cafenea și să dăm cu zarul, și tu să scrii ce-ai auzit discutându-se acolo... Bineînțeles, fără să încerci să scrii tot-tot. Numai ce crezi tu că ar fi interesant. - Mi-e teamă că încă nu sunt gata pentru asta, tată. Cred că ar fi mai bine să continui cum am scris povestea
Un băiat care scrie bine by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10292_a_11617]
-
potențialilor adversari ai împăratului spionându-i în fel și chip: cum posibilitățile tehnice nu le permiteau să instaleze microfoane în casele acestora, ei nu ezitau să perforeze tavanul camerelor spre a introduce tuburi cu ajutorul cărora să poată asculta ce se discută în încăpere. Alții citeau operele literare, pentru a vedea dacă nu cumva printre rânduri nu se strecoară afirmații "dușmănoase". în vremea împăratului Tiberius, istoricul Cremutius Cordus a scris o istorie a războaielor civile romane. S-au găsit doi clienți ai
Epoca delatorilor by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10285_a_11610]
-
valuri de oameni se foșneau de-a lungul ramurilor sale pribege. Nici Creatorului nu-i venea să creadă... Apoi a dat arborelui suflet de om, Înălțându-l În legendă. Dumnezeu iarăși a zis: Cu acest arbore de apă, omule, poți discuta trup lângă trup, suflet lângă suflet și spirit lângă spirit. A fost ca niciodată!... Așa s-a născut Dunărea, botezată Istru la Începutul lumii, de Herodot din Halicarnas, „părintele istoriei”. Istrul va fi „zeul fluviilor”! Așa am spus și așa
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
cum se desfășoară o discuție cu unul din primii mei pacienți; este vorba despre un bărbat „handsome” de vârsta mijlocie, preot (minister) la una din bisericile din localitate: Îl găsesc, la sfârșitul unei zile foarte aglomerate, În biroul secretarei mele, discutând despre una și despre alta iar apoi aducând vorba și despre Înmormântarea (Funerals) tatălui său, petrecute cu ceva timp mai În urmă. De la această discuție trece, pe neobservate, la o discuție pe teme medicale; se plânge de o cefalee cronică
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
amintesc pescarii, mereu prezenți, cu tolbă plină, dar nu și cu peste! La mică distanță de la intrare, observăm, o mulțime de aparate captatoare de imagini, pe trepied, cu obiectivul Îndreptat spre apă ca și privirile celor grupați În spatele lor care discutau aprins, dar În liniște. Firesc ne-am alăturat grupului respectiv. Astfel am putut observa cu ușurință, pe o creangă uscată a unui arbore prăvălit de ani și vânt, o pasăre specifică apelor, care cu o deosebită delicatese Își făcea toaleta
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
domnul Varujan Vosganian care i-ar primejdui poziția. Aceste două lucruri plus cunoscuta dacă vreți forță a mea de a influența opinia celor din jurul meu, nu altfel decât prin simplă discuție pentru că nu fac presă, nu scriu În presă, dar discut cu oamenii și discut cu o logică de fier și o convingere care Îi pune pe mulți pe gânduri, pe deasupra dezamăgirea generală care există În rândul scriitorilor față de persoana și de modul În care domnul Manolescu conduce Uniunea Scriitorilor din
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
i-ar primejdui poziția. Aceste două lucruri plus cunoscuta dacă vreți forță a mea de a influența opinia celor din jurul meu, nu altfel decât prin simplă discuție pentru că nu fac presă, nu scriu În presă, dar discut cu oamenii și discut cu o logică de fier și o convingere care Îi pune pe mulți pe gânduri, pe deasupra dezamăgirea generală care există În rândul scriitorilor față de persoana și de modul În care domnul Manolescu conduce Uniunea Scriitorilor din România, toate acestea l-
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
Helbo, A.Ubersfeld, D. Lafon, A. van Kesteren, T. Kowzan, K. Elam, M. Pfister și mulți alți autori de monografii consacrate teoriei teatrale. Dar de fapt v-ați făcut cunoscut în lumea literară în primul rând prin Poetica matematică, unde discutați o listă de câteva zeci de opoziții între limbajul poetic și cel științific. Așa cum am arătat și cu alte ocazii, punctul meu de plecare a fost aici Pius Servien, pe care l-am adus în atenția cititorilor români în 1965
Solomon Marcus - "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10257_a_11582]
-
criterii ca fizica, chimia, biologia sau matematica. Literatura, muzica, artele vizuale, teatrul, filmul intră într-o altă categorie, dar și pentru ele rămâne valabil criteriul impactului; numai că acest impact se măsoară prin parametri specifici, pe care nu-i mai discutăm aici. (va urma)
Solomon Marcus - "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10257_a_11582]
-
de caligrafic, nu știm ce să mai zicem... în România, dizidența superioară se făcea câteodată cu acceptul autorității, având de la ea o părintească încurajare. Domnul Pleșu nu poate să afirme pe față acest lucru; dar el rezultă. în schimb, autorul discută încercarea Subiectului de a-și preschimba osândirea într-o desfătare. El privește, uimit, cu un zâmbet, probabil, și această stare paradoxală. într-una dintre convorbirile cu ofițerii de Securitate, citim, uimiți, o declarație ca aceasta: ,închisoarea, vă spun sincer (spune
Noblețea apărării by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10310_a_11635]
-
sosește cu tramvaiul 20 la Gara Filaret. La 17.10 intră în restaurantul gării unde servește circa 400 ml. de rom și mâncare, apoi mai servește 1 l. de vin și friptură preparată de bufetieră. În acest timp el a discutat cu responsabilul CFR, se numește Prună. La ora 19, Nelu pleacă de la restaurant și intră la W.C., iar când iese a fost înconjurat de vreo trei câini care era să-l muște, după care merge în stația Filaret de unde ia
Fața ascunsă a comunismului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10325_a_11650]
-
Tot acolo se stabileau și măsurile ce trebuiau luate în legătură cu obiectivele. Or, despre persoanele care puneau cap la cap informațiile, le analizau și indicau măsurile ce se impuneau a fi luate nu se suflă o vorbă în carte și se discută prea puțin în dezbaterile privind deconspirarea Securității. Materialele reproduse în acest volum vizează mai multe aspecte ale vieții cotidiene a locuitorilor României, în perioada comunistă. În scrisori, convorbiri telefonice, conversații cu vecinii sau la locul de muncă oamenii vorbesc despre
Fața ascunsă a comunismului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10325_a_11650]
-
Cristian Teodorescu Descopăr pe listele cu turnători din presă, făcute chiar de Securitate, ziariști pe care i-am cunoscut și cu care discutam pe culoare, la Casa Scînteii. Cu unii eram în relații de încredere, astfel că pe la zile festive, cum era 23 August, mai spuneam una, alta despre Ceaușescu. Iar ei supărați: ce cult al personalității deșănțat, ce mizerie! Acum cîțiva ani
Ce securitate mai by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10337_a_11662]
-
scria): Ťnoi cînd scriem, sîntem ca soldații sub arme. Viteji, eroici. Mizeriile noastre le lăsăm pentru civilie, pentru viața noastră de toate zilele...ť". Numai că... numai că nu avem cum separa "mesajul operei" de "comportarea autorului", întrucît atunci cînd discutăm despre etica scriitoricească ne referim la comportarea autorului în operă, la pîngărirea cuvîntului. Asta se fac a nu înțelege cei ce doresc a mușamaliza chestiunea. Asemenea unor prestidigitatori, defensorii compromisului și ai compromișilor vor să creeze iluzia că obiectul dezbaterii
La scara 1/1 by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/10328_a_11653]