906 matches
-
aceste probleme, Tudoran a luat atitudine în mod public, iar atunci când în țară nu i s-a permis acest lucru și-a făcut cunoscute opiniile prin intemediul postului de radio Europa Liberă. Din șirul textelor redactate de Tudoran în perioada disidenței, eseul Frig sau frică? Sau despre condiția intelectualului român de astăzi se individualizează prin multitudinea și gravitatea problemelor discutate. Eseul, numărând nu mai puțin de șaptezeci de pagini, este deopotrivă o denunțare a totalitarismului - care nu este altceva decât "impostura
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
realegerea lui Nicolae Ceaușescu în funcția de secretar general, la Congresul al XIV-lea40. Semnalând schimbările care aveau loc în restul Europei de Est, Petrescu vorbea despre regimul de la București ca despre o "enclavă a ideilor antireformiste"41. Depășirea stadiului de disidență individuală la sfîrșitului anilor 1980 era vizibil și prin colaborarea unui alt scriitor ieșean, Liviu Cangeopol, cu Dan Petrescu. Aceștia au realizat împreună, în 1988, un volum intitulat Ce-ar mai fi de spus: Convorbiri libere într-o țară ocupată
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
nu fi publicate imediat, dar care pe termen lung ar fi putut servi literaturii române. În opinia sa, "era de preferat un gol, lipsa unor lucrări cu compromisuri, decât un plin precar sau nesincer, neautentic 43. Lista destul scurtă a disidenței românești îl cuprinde și pe Mircea Dinescu, fără îndoială una dintre cele mai cunoscute figuri ale sfîrșitului de regim comunist din România. Sprijinul, dar și admirația pe care Dinescu le-a manifestat public cu privire la reformele care se petreceau în URSS44
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
din Europa de Est (Intelectualii est-europeni și statul național comunist) - un punct de vedere românesc, Editura Fundației Culturale Române, București, 1993. Cătănuș Ana-Maria, "Cultura și arta la începutul regimului Ceaușescu", în Arhivele Totalitarismului, nr. 1-2/2004. Cătănuș Ana-Maria, Vocația libertății. Forme de disidență în România anilor 1970-1980, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, București, 2014. Cătănuș Ana-Maria, "Dorin Tudoran și condiția intelectualului sub comunism", în Arhivele Totalitarismului, nr. 3-4/2012. Diac Cristina, "Direcția Generală a Presei și Tipăriturilor", în Dan Cătănuș (coord.), România 1945-1989
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
obținut titlul de Master în "Relații Internaționale" al Universității din București, în 2004. A publicat studii și articole în reviste academice și de prestigiu, precum și în volume colective. Domenii de interes: evoluția regimului comunist în România în perioada Nicolae Ceaușescu, disidența anticomunistă în Europa de Est și Uniunea Sovietică. Volum recent: Vocația libertății. Forme de disidență în România anilor 1970-1980 (2014). Bogdan CREȚU este conferențiar doctor la Catedra de Literatură română din cadrul Facultății de Litere, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iași. Director al
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
A publicat studii și articole în reviste academice și de prestigiu, precum și în volume colective. Domenii de interes: evoluția regimului comunist în România în perioada Nicolae Ceaușescu, disidența anticomunistă în Europa de Est și Uniunea Sovietică. Volum recent: Vocația libertății. Forme de disidență în România anilor 1970-1980 (2014). Bogdan CREȚU este conferențiar doctor la Catedra de Literatură română din cadrul Facultății de Litere, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iași. Director al Institutului de Filologie Română "A. Philippide" din Iași. Membru al Uniunii Scriitorilor din
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Eugen Negrici, Literatura română sub comunism, Editura Fundației PRO, București, 2003, p. 40. În 1981, odată cu desființarea organizației de partid a Uniunii Scriitorilor, s-a anulat dreptul acesteia de a mai acorda premiile literare. Ana-Maria Cătănuș. Vocația libertății. Forme de disidență în România anilor 1970-1980, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, București, 2014, pp. 185 și urm. 35 Nicolae Ceaușescu, "Raportul Comitetului Central al Partidului Comunist Român cu privire la activitatea Partidului în perioada dintre Congresul al VIII-lea și Congresul al IX-lea
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
lui Nicolae Ceaușescu. În contextul liberalizării, dar și al poziției diferite a României față de criza cehoslovacă, mulți scriitori români, o parte dintre aceștia chiar foști deținuți politici, au ales să se înscrie în PCR. Ana-Maria Cătănuș, Vocația libertății. Forme de disidență în România anilor 1970-1980, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, București, 2014, p. 79. Vezi și Anneli Ute Gabanyi, Literatura și politica în România după 1945, Editura Fundației Culturale Române, București, 2001. 7 Ceaușescu își exprimase în cursul întâlnirii cu scriitorii
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
am sărit în vagon gata să rupem inima RFG-ului cu poeziile noastre". ACNSAS, Fond SIE, dosar nr. 45319, partea I, f. 389. 22 Pentru a înțelege mai bine perspectiva din care folosim conceptul de "disident", facem precizarea că prin disidență avem în vedere manifestarea unei persoane în spațiul public, sub nume propriu, a dezacordului față de politicile regimului comunist. Vezi Ana-Maria Cătănuș, Vocația libertății. Forme de disidență în România anilor 1970-1980, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, București, 2014. 23 Mircea Zaciu
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
înțelege mai bine perspectiva din care folosim conceptul de "disident", facem precizarea că prin disidență avem în vedere manifestarea unei persoane în spațiul public, sub nume propriu, a dezacordului față de politicile regimului comunist. Vezi Ana-Maria Cătănuș, Vocația libertății. Forme de disidență în România anilor 1970-1980, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, București, 2014. 23 Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu (coord.), Dicționarul esențial al scriitorilor români, Albatros, București, 2000, pp. 833-834. 24 Istoria cazului Dorin Tudoran este analizată de larg în Ana-Maria
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
de mai multe ori cu ungurii , atât înainte cât și după creștinarea lor, numeau pe șefii lor „prinți turci” , iar țara cucerită, Turcia. Diplomația bizantină avea în vedere, desigur, pe șefii lor, aristocrația de stepă care era constituită dintr-o disidență kazară, și anume kavarii sau kabarii. Se știe că până în secolul al XII-lea în Ungaria s-au folosit două limbi: maghiara și un dialect al limbii turce, după cum au practicat religia creștină în ambele rituri, ortodox și catolic, impunându
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
alte dovezi istorice în afara unei hărți care reprezintă Imperiul roman de răsărit la anul 815, alcătuită de istoricul Arnold Toynbee, că „imperiul kazarilor” s-ar fi întins până la Dunăre, după cum lasă să se vadă harta amintită . Știm sigur că o disidență kazară, sub numele de kabari, a însoțit, în calitate de forță de șoc, cele șapte triburi maghiare în derivă spre apusul Europei . Spre deosebire de kazari, daco-romanii și protoromânii au avut, în cursa lor pentru devenire istorică, câteva atuuri care sunt esențiale pentru individualizarea
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
poate servi drept argument pentru sinceritatea politicii de deschidere a regimului de la București, comparativ cu acțiunile comuniștilor iugoslavi sau maghiari. „Primăvara de la București” din 1964 (raportată la revolta din Ungaria, 1956, și la reformele din Cehoslovacia, 1968) ar dovedi superioritatea disidenței comuniștilor români în cadrul blocului sovietic (pag. 247-248), deoarece se urmărea diminuarea controlului Moscovei, pe când maghiarii și cehii, după cum se știe, doreau eliberarea de tutela moscovită și reforma internă. Istoricul crede că ser125 viciile de informații occidentale fie au fost incapabile
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
poate servi drept argument pentru sinceritatea politicii de deschidere a regimului de la București, comparativ cu acțiunile comuniștilor iugoslavi sau maghiari. „Primăvara de la București” din 1964 (raportată la revolta din Ungaria, 1956, și la reformele din Cehoslovacia, 1968) ar dovedi superioritatea disidenței comuniștilor români în cadrul blocului sovietic (pag. 247-248), deoarece se urmărea diminuarea controlului Moscovei, pe când maghiarii și cehii, după cum se știe, doreau eliberarea de tutela moscovită și reforma internă. Istoricul crede că ser125 viciile de informații occidentale fie au fost incapabile
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
Thomas Kunze merită o discuție aparte. Rezervat în a avansa opinii proprii, demersul lui este istoric și nu jurnalistic, Thomas Kunze nu ezită să exprime nedumeriri și neputința de a înțelege unele fenomene. Atunci când constată apatia vieții civice românești, precaritatea disidenței românești și a rezistenței românilor la comunism, autorul o ia foarte de departe. El înregistrează nu doar slăbiciunea partidului comunist înainte de infuzia de putere și autoritate adusă de ocupația sovietică, caracterul sporadic, vag și haotic al "vieții de organizație", ci
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
și să-i asigure protecția și apoi fuga peste graniță? Cum de nu i-a fost nimeni devotat în chip sincer, într-o țară întreagă plină de atâția adulatori? Cum de l-au părăsit toți? În rest, opinia omului despre disidența și rezistența la comunism și faptul că în aprecierea trecutului provinciilor românești, el face apel la bibliografia maghiară, mai bogată și solidă, și în acest caz, decât cea românească, nu cred că încap în spațiul unei cronici. Restul întrebărilor la
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
între 1999 și 2000, actualmente director la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului, Marius Oprea a fost anchetat de Securitate pentru discuții anticomuniste cu prietenii săi, în ultima perioadă a ceaușismului. El nu face din acest început un caz de disidență, ci îl amintește ca o minimă justificare a preocupărilor sale. Două dintre cărțile lui sunt axate contrapunctic pe chestiunea Securității: este vorba despre Banalitatea răului. O istorie a Securității în documente, 1949-1989 (Editura Polirom, Iași, 2002) și Moștenitorii Securității (Editura
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
marginea dulapului, oala de fasole cu costiță, Dumnezeule, câte mirosuri, câte așteptări, câte miracole se puteau întâmpla. În 1977, cutremurul. A amestecat mirosurile, a stricat ordinea firească. Ani a mirosit bucătăria a oțet cu mâncare de fasole. Imposibil așa ceva! A disidență a mirosit o singură dată în bloc. Tot în 1977. O locatară s-a întors de unde fugise: America. Da, se întorsese fiindcă Ceaușescu spusese că lasă granițele deschise câteva ore. Ea a venit, și-a văzut rudele și, când a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
de unde fugise: America. Da, se întorsese fiindcă Ceaușescu spusese că lasă granițele deschise câteva ore. Ea a venit, și-a văzut rudele și, când a vrut să plece, s-au închis granițele. Ce a contat oare pentru mine: aromele sau disidența? „Apartament de două camere. Stil vagon. (...) Prin ușa ce se închidea strâmb, simțeam aroma de tutunuri, cafele, femei și mâncăruri.“ Înăuntru, „dincolo“ - zeița bucătăriei din Șulea 31. Mama ta. Și mai cine? Și mai ce? În bucătărie se cocea conspirația
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
ale PNL tradițional: elemente comune și deosebiri / 46 2 . Evoluția organizatorică a partidului condus de Gheorghe Brătianu / 51 2.1. Definitivarea organizării, extindere și reorganizare. Semnificația acțiunii "Leul pentru "Mișcarea" / 51 2. 2. Dinamica vieții interne de partid: adeziuni și disidențe / 62 3. Partidul Național Liberal-Gheorghe Brătianu program politic și elemente de ideologie / 73 3.1. Elaborarea și perfecționarea programului Partidului Național Liberal-Gh. I. Brătianu / 73 3. 2. Elemente de ideologie / 82 4. Partidul Național Liberal-Gheorghe I. Brătianu, partid de opoziție
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
asemănările și mai ales deosebirile privind organizarea lor de amănunt. Activitatea organizațiilor georgiste județene și locale, diferitele etape de reorganizare la nivel local sau central și factorii care le-au determinat, precum și dinamica vieții interne de partid sau adeziunile și disidențele reprezintă alte repere urmărite pe parcursul lucrării. Am analizat elaborările doctrinare ale liderului și ale altor fruntași georgiști, relevând asemănările și deosebirile ideologice dintre noua formațiune politică, partidul matcă și alte partide politice românești cu orientare neoliberală. Am pus în evidență
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
proces de democratizare a societății românești, în interiorul PNL funcționa regula potrivit căreia orice divergență se rezolva în limitele disciplinei de partid. Așa se explică faptul că, până în 1926, PNL a rămas un partid unit care nu a cunoscut sciziuni și disidențe importante. Totuși, Ionel Brătianu nu a putut înfrânge dorința de afirmare a liberalilor tineri. Modificările survenite după 1918 în structura bazei sociale și în organizarea partidului au determinat, în deceniul al treilea, manifestarea unor fricțiuni în PNL. Al. Constantinescu, fost
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
de maleabilitatea și eficiența necesare șefului unui partid politic de anvergura celui liberal. Lipsa de autoritate a noului lider și, în același timp, dorința lui de a menține sistemul de "ierarhie cronologică"78 în partid, împiedicând ascensiunea tinerilor, au facilitat disidențele din PNL. Uzat după o lungă guvernare, supus unor atacuri deosebit de dure din partea nou formatului Partid Național Țărănesc, după 1927, PNL parcurge o criză puternică, fiind necesară reorganizarea internă, începută din inițiativa secretarului general, I.G. Duca79. La sfârșitul anului 1928
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Potrivit declarațiilor lui Gheorghe Brătianu, în timpul audienței, Carol a afirmat că avea nevoie de concursul tuturor partidelor politice, că dorea colaborarea cu vechiul Partid Liberal, față de care nu avea resentimente. În realitate, viitorul suveran țintea slăbirea PNL, prin crearea unei disidențe, în fruntea căreia să se afle un membru al familiei Brătianu, care se erija în conducător al tineretului liberal 83. În ziua următoare, Gheorghe Brătianu a fost chemat de Vintilă Brătianu, care i-a cerut să declare că se solidariza
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
iunie 1930 a avut loc întrunirea de la sala Frascati, din București, considerată de participanți drept Congres general al PNL. În realitate, întrunirea din 15 iunie 1930 a reprezentat congresul de constiuire al PNL-Gh. Brătianu, care a devenit cea mai importantă disidență liberală 93. Gheorghe Brătianu a fost proclamat șef al noii formațiuni politice. Noul lider declara că partidul său era continuator al vechiului PNL, refuzând să se considere în afara acestuia. El aprecia, de asemenea, că: "fiul lui Ionel Brătianu nu poate
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]