1,331 matches
-
să ia amploare, fără a întîmpina vreo piedică. Asemeni teoreticianului fascist Giovanni Gentile, care spunea că omul nu poate exista decît în cadrul statului, președintele român nu concepea viața decît ca o identificare cu Ceaușescu. Cultul său îi forța să devină disidenți pe cei care nu-l acceptau și el nu tolera disidența. Astfel s-a stabilit o corelație directă între intensitatea cultului și numărul disidenților. În toate orașele României a început să circule literatură antiguvernamentală, în ciuda decretului cu privire la mașinile de scris
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
român nu concepea viața decît ca o identificare cu Ceaușescu. Cultul său îi forța să devină disidenți pe cei care nu-l acceptau și el nu tolera disidența. Astfel s-a stabilit o corelație directă între intensitatea cultului și numărul disidenților. În toate orașele României a început să circule literatură antiguvernamentală, în ciuda decretului cu privire la mașinile de scris. Politica anti-emigraționistă nu-i mai afecta pe cei care voiau să fugă din țară; singurele piedici erau grănicerii și barierele de la graniță, ambele ineficiente
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
măcar verbal la cauza drepturilor omului. O "Majoritate Morală" și-a asumat rolul alegerii lui Reagan și a venit în sprijinul președintelui cînd acesta a calificat lumea comunistă ca pe un "imperiu diabolic". Stimulate de relatările emigranților și de scrierile disidenților ajunse prin contrabandă în Occident, organizațiile pentru drepturile omului au cerut Moscovei și altor state est-europene "să-și lase oamenii să plece" și să le asigure libertate celor rămași. Congresmenii s-au raliat și ei acestui nou curent și au
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
relațiilor române în epoca postceaușistă. Acum, în martie 1990, evenimentele sînt încă mult prea tulburi ca să putem emite altceva decît o presupunere oarecum documentată. Un lucru este, însă, cert. Odată cu Ceaușescu a dispărut și singurul factor care-i unea pe disidenți și critici. Acum, cei care au fost nemulțumiți de Ceaușescu au șansa de a nu-i repeta greșelile, de a nu se transforma în dușmani ai poporului. Dacă noul guvern va putea aduce practicile privind drepturile omului la nivelul standardelor
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
19 martie 1987 1234 Memoriu, W.W Rostow către președinte, 26 iunie, 1967, dosarul România, vol. 3, Note, cutia 203-204, dosare pe țări, CSN, Biblioteca LBJ 1235 Lucrare informativă, Întîlnirea dintre președinte și premierul român, iunie 1967, 2 p., Idem; Disidenții din București, "Newsweek", 21 iulie, 1967, p. 36-37 1236 Richard Nixon, The Memoirs of Richard Nixon, Grosset & Dunlop, New York, 1978, p. 281-282 1237 Ceaușescu, România pe drumul..., II, 411 1238 Memoriu, Francis Bator către președinte, 19 mai, 1967, dosarul România
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
din cercul vieții publice, punere în afară care se va desăvârși la 28 iunie 1883! Iar aceste dezvăluiri și previziuni ale lui Eminescu vor fi confirmate de cel mai important scriitor rus din secolul al XX-lea, Alexandr Soljenițân. Marele disident vedea faptele într-un sens eminescian, confirmându-l pe S. E. Kryzanowski, o strălucită minte politică de la începutul secolului al XX-lea, care îl "plagia" parcă pe Eminescu: "Rusia originară nu are rezerve și forțe culturale și morale pentru asimilarea tuturor
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
folosi, zgomotos, împotriva României, sub pretextul că nu respectă drepturile minorității maghiare din Transilvania. Nicolae Ceaușescu nu a avut obiecții privitor la "Coșul III". Mai mult de atât, în pofida prejudecăților ulterioare, Bucureștiul nu va ataca nici viitoarea Carta '77 a disidenților polonezi, precum o vor face celelalte țări socialiste, ci i-a înlesnit chiar "o oarecare publicitate" (H. Gordon Skilling). România n-a considerat Coșul III un cal troian occidental împotriva Estului, cum au făcut-o ceilalți parteneri sovietici. Conferința, în
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
ajuns, dincolo de Prut, câteva exemplare și unul dintre ele "a fost prezentat la televiziunea din Chișinău"324, lovindu-l în orgoliul "național" chiar pe Ceaușescu. Prezentatorul a fost criticul literar Mihai Ungheanu, unul dintre "naționaliștii" puși la stâlpul infamiei de către "disidenții autocronici" (cum îi va numi Paul Goma), imediat după 1989. Așa s-ar putea explica de ce Nicolae Ceaușescu a vrut să se "revanșeze" la Congresul al XIV-lea, din noiembrie 1989, când a cerut Europei denunțarea Pactului Molotov-Ribbentrop și anularea
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
hula intelighenției care a preluat din mers, rolul educativ al "experimentului Pitești", în forme rafinate, de înaltă ideologie "corectă politic". Să nu ne mire că Paul Goma agonizează mândru, departe de țară, căzut definitiv în dizgrația urmașilor lui Yarrow, a "disidenților" autohtoni, a lui Vladimir Tismăneanu și a președintelui Traian Băsescu. Cu tot cu Basarabia eminesciană, dată, acum, pe mâna "patrioților Moldovei". DIN CATALOGUL COLECȚIEI "EMINESCIANA" Editura JUNIMEA * EMINESCU, Mihai. Poezii. Selecție și prefață de Const. Ciopraga. Iași: Junimea, 1974, 292 p. (Eminesciana
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
au angajat să susțină pe toți cei care luptă pentru libertate și chiar să li se alăture. Dar cînd s-a ridicat Taiwanul, în 2004, America a susținut Beijingul. Îl critică pe Putin, dar face cu el mari afaceri. Cînd disidenții din Arabia Saudită au cerut monarhie constituțională, Bush l-a primit pe regele Abdulah, care conduce unul dintre cele mai represive regimuri de pe planetă, la ferma sa din Texas. La fel de prietenos s-a dovedit și cu președintele dictator al Uzbekistanului, Islam
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
și relațiilor de colaborare cu instituțiile statului. Activismul femeilor a fost deosebit de important și în alte privințe. În primul rând, au fost aduse în discuție noi chestiuni „progresiste” legate de drepturile omului, cum ar fi condamnarea torturii aplicate activiștilor sau disidenților politici, a violenței sexuale împotriva activistelor, în timpul interogatoriilor poliției, și libertatea de exprimare. În al doilea rând, strategia politicii „de stradă” adoptată de femei a asigurat mișcării pentru democrație, îndreptate împotriva puterii, un sprijin popular mai larg din partea societății. Două
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
altele.” Referat Obiect: propuneri de arestare a numitului P.G., conducătorul unei grupări religioase clandestine din București, 12.11.1962: „La data de 03.01.1961, biroul 343 a deschis acțiune informativă unui grup de elemente, membri ai sectei ilegale «Penticostali disidenți», după cum urmează: P.G. [...] de profesie maistru tâmplar, în prezent pensionar. [...] V.F. [...] de profesie funcționar, în prezent încasator la I.T.B. [...] B.I. [...] de profesie strungar, lucrează la Trustul de Utilaj Greu. [...] Dosarul de grup a fost deschis în baza unor materiale informative
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
B.I. [...] de profesie strungar, lucrează la Trustul de Utilaj Greu. [...] Dosarul de grup a fost deschis în baza unor materiale informative din care rezultă că cei de mai sus au constituit o grupare religioasă clandestină după ritualul sectei ilegale «Penticostali disidenți» și folosesc în activitatea lor o serie de practici mistice, antisociale și dușmănoase. În procesul urmăririi informative a acestora s-au stabilit următoarele: În anul 1950, după constituirea federației cultelor neoprotestante, o parte din elementele dușmănoase și fanatice nu au
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
V.F., a cooptat în jurul lui un număr de 25 până la 50 de membri, cu care organizează permanent adunări clandestine prin diferite case, în timpul nopții și de mai multe ori pe săptămână. [...] Însușindu-și principiile de credință ale sectei ilegale «Penticostali disidenți», principii care au un caracter dușmănos regimului nostru, P.G. îndoctrinează pe membrii grupării ce o conduce cu o serie de învățături antisociale și ostile. Consideră regimul democrat-popular din țara noastră și pe conducătorii statului că ar fi «fiara» din scriptură
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
acest lucru și a intervenit să-1 interneze în spital, boala s-a agravat în așa stadiu că nu a mai putut fi salvat.[...] Având în vedere activitatea dușmănoasă și antisocială pe care o desfășoară P.G. sub masca sectei ilegale «Penticostali disidenți», propunem a se aproba arestarea și anchetarea de către Dir. VM-a numitului P.G. din București, în vederea trimiterii lui în fața instanței judecătorești. Menționăm că Dir. VUI-a, prin adresa nr. 00510915 din 09.11.1962 ne face cunoscut că există probe
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
pe linie religioasă, care sunt folosite de organizație la răspândirea propagandei anticomuniste în străinătate, având în preocupare îndeosebi publicarea de literatură și materiale subversive; organizarea în țară și în străinătate a unor cursuri clandestine pentru instruirea persoanelor dușmănoase din rândul disidenților, asupra modului cum să desfășoare activitate împotriva statului nostru; trimiterea de emisari sub acoperirea de turiști, pentru introducerea în țară a unor materiale cu conținut dușmănos, a instrucțiunilor de activitate și a difuzării masive de biblii, ca mijloc de atragere
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
din care rezultă că anumite organizații internaționale religioase de orientare anticomunistă - unele chiar patronate și finanțate de Agenția Centrală de Informații a SUA - și-au propus să acționeze intens, folosind metode și mijloace foarte subtile, să intre în contact cu disidenți și să le schimbe orientarea în sensul de a-i instiga la desfășurarea unor activități dușmănoase împotriva statului. Principalele măsuri pentru contracararea activității ostile desfășurate de elemente disidente aflate în slujba organizației «Underground Evangelism» ori a altor asemenea organizații vor
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
Weiss vorbește despre limitele supravegherii, care nu izbutește să intimideze bolnavii ce și-au pierdut propriile repere. În fostele țări comuniste din Est, această piesă a fost una dintre cele mai des interzise, lucru perfect legitim sub regimuri în timpul cărora disidenții erau internați în aziluri de psihiatrie. Ospiciul din Chareton nu trimitea, oare, pentru spectatorii din Moscova sau din alte orașe rusești, la această practică nedemnă din punct de vedere uman? Dincolo de această apropiere îngrozitoare, dar, la urma urmei, explicabilă prin
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
l-aș putea uita pe acel om simplu care, într-o zi, în Bucureștiul de pe vremea lui Ceaușescu, uimit la vederea cuiva care se plimba cu steagul Franței pe umeri cântând Marsilieza, m-a întrebat: „Ăsta e nebun sau e disident?”. Incertitudine ontologică prilejuită de perplexitatea pe care o asemenea nepăsare față de orice precauție securitară i-o provoca interlocutorului meu. Aș fi putut să-i spun să citească Marat-Sade. M-am mulțumit să-i răspund: „Și una, și alta!”. Practicitc "Practici
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
an de ocupație sovietică a Basarabiei, 1940-1941 194 Reluarea represiunilor În Basarabia și foametea din anii 1946-1947 198 Deportările În masă din 1949 și 1951 199 Rezistența antisovietică 201 Reabilitarea victimelor 202 În loc de concluzii 204 Persecuția psihiatrică a opozanților și disidenților (Ion Vianu) 208 Proiectul 208 Cadrul legal 208 Câteva cazuri individuale 209 Instituțiile psihiatrice ca locuri ale abuzului 213 Un drum anevoios și neterminat către recunoașterea abuzurilor 215 Cenzura instituționalizată și Încorporată. Regimul publicațiilor În România comunistă (Ioana Macrea-Toma) 217
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
omului, pentru a impune regulile partidului-stat, În numele dictaturii proletariatului și al făuririi socialismului. Cum a fost posibil? e o Întrebare retorică, auzită foarte des În momentele de șoc de după răsturnarea regimului comunist. Un răspuns l-a dat Încă din 1985 disidentul est-german Jens Reich, reputat profesor de biomatematică, Într-un eseu În care autorul vorbea de o „pierdere a conștienței În umbra STASI”, poliția politică din Republica Democrată Germană. Textul, intitulat „Siguranță și lașitate: gândacul În sticla de lampă”, pune puterea
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Securitate. Nimic mai fals. Este de notorietate cazul inginerului Gheorghe Ursu, ucis În bătaie În arestul Securității la 17 noiembrie 1985 pentru faptul de a fi scris un jurnal intim În care ironiza cuplul Nicolae și Elena Ceaușescu 17. Toți disidenții din anii ’80 au relatat, de altfel, că au fost supuși unor anchete brutale, singura deosebire față de anii stalinismului fiind un regim de detenție ceva mai blând. Violențe excesive, decupate din arsenalul stalinist, au fost utilizate și Împotriva muncitorilor revoltați
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
s-a localizat la nivelul comunicării, psihologiei și mentalităților colective s-a manifestat prin folclorul anticomunist, paraliteratură, prin umorul și deriziunea față de ideologia și liderii comuniști 9, prin lucrări de literatură cultă ale unor scriitori mai mult sau mai puțin disidenți, În piese de teatru cu o semantică eufemist anticomunistă. În cazul de față este vorba despre o implicare sociabilă În contextul acțiunilor anticomuniste. Această valență sociabilă se construiește, așa cum am arătat mai sus, la nivelul comunicării și vorbirii publice, ceea ce
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
În anii 1946-1947), Moscova, 1996. *** Basarabia desrobită, Președinția Consiliului de Miniștri, București, 1942. *** Destine răsturnate (memorii a 14 femei, care au supraviețuit Goulagului), Chișinău, 2005. Ion Vianutc "Ion Vianu" Persecuția psihiatrică a opozanților și disidențilortc "Persecuția psihiatrică a opozanților Și disidenților" Proiectultc "Proiectul" La 1 octombrie 1968, Într-o alocuțiune adresată studenților din București, Nicolae Ceaușescu, șeful statului și al Partidului Comunist Român, declara: Oare ar mai putea cineva să gândească că În România ar fi posibil să se găsească forțe
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
prin psihiatrie nu este decât una dintre reacțiile din seria de măsuri luate de autoritatea comunistă pentru Înăbușirea contestatarilor. Era o politică de stat, așa cum o dovedesc discursul lui Ceaușescu și faptul că dictatorul era ținut la curent cu activitățile disidenților. Această Înăbușire includea și alte mijloace, În special „criticarea de către colectivul de muncă”, dar și arestările și tortura. O altă concluzie care se impune este aceea că psihiatrii aveau mijloacele de a se opune folosirii lor ca mijloace de represiune
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]