830 matches
-
în ziua de azi... Puțin mai încolo, Împăratul râdea cu râsul lui tânăr. Zilele grele și pline de primejdii ale adolescenței îl transformaseră într-un solitar cu scurte momente de socializare. Persecuțiile și spionii îi creaseră o mare capacitate de disimulare și de îndurare a vicisitudinilor. Nevoia lui de afecțiune nu depășea pragul neîncrederii și, prin urmare, se limita la gesturi materiale. Sentimentele lui aveau ca obiect nu oameni vii, ci un lung șir de amintiri. Se temea de iubirile noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
care descoperiră înspăimântați că tânărul Împărat era un om complet diferit de ceea ce se povestise până în urmă cu o zi. Băiatul absorbit de lectură, care urca nesigur pe scara Villei Jovis, era închis în sine, avea o mare putere de disimulare și multe secrete, lua decizii fulgerătoare. Și pe când el era încă tulburat de gândul la cei morți - „s-a întâmplat un lucru pe care nimic nu-l va putea repara vreodată“ -, într-un alt palat de la Roma, Valerius Asiaticus murmura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
face pe calculatorul respectiv dacă nu este repornit sistemul, asta numai în cazul de mai sus. De aici, până la a putea folosi ceea ce am scris aici ca virus, mai este cale lungă și strict specializată, ce presupune pornirea odată cu Windows-ul, disimulare, răspândire pe alte sisteme, protecție ca să nu-l recunoască antivirusul și alte chestii de bucătărie internă, însă dacă cineva scrie exact textul de mai sus și-l salvează cu extensia .bat, fișierul se va executa o singură dată și atât
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
ani mai tîrziu. Făcu o strîmbătură comică. - Pentru alte motive decît cele religioase. Marie Înălță ușor din umeri. - Văd unde bați, dar dragostea nu scuză chiar totul. Știi, tatăl meu m-a crescut În respectul pentru anumite valori, iar minciuna, disimularea, manipularea nu au În ochii mei nici o justificare. Dădu din cap. - Nu pot crede că Christian a acționat cu atîta lașitate. - Tatăl dumitale ar fi trebuit să te Învețe că bărbații au și ei slăbiciunile lor. - Nu și Christian! replică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
odată cu noi, draga mea. Vorbea afectat, malițioasă. Ea Îi replica nepăsătoare: Și fără se poate trăi! Tocmai lucrul ăsta mă Îngrozește. Dar câte n-o Îngrozeau pe ea. Trăia totuși ca și cum nimic nu s-ar fi Întâmplat. Câtă spaimă, atâta disimulare. Dați-mi voie să mă prezint: Flavius Tiberius-Moduna. Nimeni nu o mai privise așa până atunci: cântărind fiecare detaliu al corpului ei. Un amestec neobișnuit de circumspecție de cămătar, placiditate de portărel și cucernicie de bigot. Un aliaj omogen, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
Arsenal " Spre a cuceri, dandy-ul face apel la un Întreg repertoriu, de la cel corporal (fie direct: vestimentație, miros, voce, privire, gest, proxemie, fie indirect: absența corpului - retragerea bruscă din scenă), la cel verbal: conversația, de pildă (Învăluirea, distanța, ironia, disimularea, pacturile, negocierile, tăcerea, suspansul), și până la cel scriptural (biletul, scrisoarea, dedicația). Le-am putea analiza metodic, detectând În fiecare dintre cazuri „figurile” (respectiv tacticile) de maximă eficiență. Din rațiuni de spațiu, am ales doar câteva. Iată, de pildă, chipul (mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
câte știam eu, oamenii care fac caz de cele mai mici lucruri sunt, cel mai adesea, cei mai tari și calculați în momentele de criză majoră. Mă întrebam cât din reacția lui Violet trebuia pus pe seama șocului și cât era disimulare, ca să câștige timp. Oricum, tot ce zicea Violet era literă de lege pentru Sophie. Îi luase mânuța lui Violet într-a ei, ca s-o liniștească, și-i tot dădea, cu gingășie, un zuluf la o parte de pe frunte. — Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
dor de munca pentru care ești născută, dacă te interesează terminarea unui conflict care a provocat atâta suferință, dacă vrei să îndrepți lucrurile, vei accepta. —Spune-mi, zise ea după o lungă pauză, de ce m-ai vizitat acasă? De ce toată disimularea asta tâmpită de a te da drept un client? — Am încercat să-ți telefonăm, dar nu răspundeai și nici nu ne sunai înapoi. Nu credeam că o să-mi dai drumul să intru în clădire. —Ați dat telefon? — Îți lăsăm mesaje
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
de poker. Nu avea nici cea mai vagă idee dacă va reuși să-și controleze emoțiile. Presupunea că nu. Toată viața vorbise din inimă, exprimându-și voit toate convingerile pe care le nutrea. Nu era un politician antrenat în arta disimulării, ci un om de campanie, a cărui monedă de schimb trebuia să fie sinceritatea. Iar acest bărbat, Aweida, era un negustor: cunoștea toate șmecheriile; putea să intuiască imediat orice client, mărind prețul pentru cei care mimau indiferența, scăzându-l pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
actual), mă văd ca o sută de tineri diferiți deodată, toți curtând o singură fată care se schimbă mereu, Într-o serie de legături amoroase simultane sau suprapuse, unele Încântătoare, altele sordide, de la aventuri de o noapte până la complicații și disimulări de durată, cu rezultate artistice foarte slabe. Nu numai că această experiență este Îndoielnică și umbrele acelor fermecătoare doamne Îmi sunt inutile acum, când Îmi reconstitui trecutul, dar ea determină o defocalizare enervantă pentru că oricât mi-aș potrivi lentilele memoriei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
în ordine întocmai așa precum găsise, se hotărî să meargă chiar atunci, fără a mai zăbovi în zadar, în locul un pic mai înainte amintit. La ieșirea din casă, când fu întrebat unde se duce, dânsul, ascunzându și bine intențiile prin disimulare, îi răspunse în treacăt, cu o degajare foarte ostentativă, maică-sii: - Ies doar o fugă până afară! Nu mă duc decât să răsuflu un dram și să-mi răcoresc și eu pieptul! Nu mă aștepta! Și plecă grăbit. Totuși, ca să
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
Ochi obosiți, încă albaștri, cenușii, ca de fum, dar sticloși, pleoapele roșii, riduri sub pleoape. Nas mare, de delfin, cu nările oblice, retrase. Botul mic, mofluz. Început de gușă, sub bărbia cândva dreaptă. Înfățișare oarecare, simplu înveliș, una din ipotezele disimulării ? Nu se vedeau rănile, vinovăția, egoismul, renunțările, șiretenia adaptabi lității, resemnarea. Nu era încă desfigurat, cum s-ar fi cuvenit ? Acest cap putea fi împrumutat unei păsări, unui pește bizar, semănând prea bine cu omul, sau cârtiței pământii ? Ticul buzelor
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
Machiavelli, DISCURSURI . . . 131 Frederic II, ANTI-MACHIAVEL . . . . 145 Benito Mussolini, PRELUDIU . . . . 223 Addenda . . . . . . 231 Machiavelli după Machiavelli Tanto nomini nullum par elogium Niccolò Machiavelli obiit anno MDXXVII * "Mulțumim lui Machiavelli și scriitorilor din speța lui, pentru a fi semnalat deschis, fără disimulare, ceea ce oamenii fac de obicei, nu ceea ce ar trebui să facă"1, scria Francis Bacon. E aceasta o frază prin care se deschide era reabilitării geniului politic al Florenței, cel care a distrus masca de aparentă moralitate sub care s-
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
bătăliei, să fiu iubit, și nu temut, de soldații mei. Mă opresc acum la argumentul lui cel mai înșelător. Un principe, spune el, va cîștiga mai mult făcîndu-se temut decît făcîndu-se iubit, pentru că majoritatea oamenilor sînt porniți către ingratitudine, cameleonism, disimulare, lașitate și avariție; iubirea este o legătură care obligă, pe care răutatea și josnicia omenească au făcut-o foarte fragilă; în timp ce teama de pedepasă asigură mult mai bine supunerea oamenilor; oamenii sînt stăpîni pe bunăvoința lor, dar nu-și pot
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
să fie buni, astfel ca bunătatea să fie la ei întotdeauna o virtute, iar nu o slăbiciune. CAPITOLUL XVIII Dacă principii trebuie să-și țină cuvîntul dat] Preceptorul tiranilor îndrăznește să susțină că principii au voie să înșele lumea, prin disimulare. De aici vreau să încep a-l combate. Se știe cît este lumea de curioasă; e un animal care vede tot, aude tot și divulgă tot ce a văzut și auzit. Cînd curiozitatea acestui public examinează comportarea oamenilor de rînd
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
se apropie de ei în diverse împrejurări, într-un cuvînt, pe cît de puțin soarele poate să-și ascundă petele, tot atît de puțin marii suverani își pot ascunde viciile și fondul caracterului, ochilor atîtor observatori. Chiar atunci cînd masca disimulării ar putea ascunde un timp diformitatea naturală a unui principe, nu s-ar putea ca el să păstreze continuu această mască și să nu și-o dea jos uneori, fie și pentru a respira; iar o singură ocazie poate fi
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
principe, nu s-ar putea ca el să păstreze continuu această mască și să nu și-o dea jos uneori, fie și pentru a respira; iar o singură ocazie poate fi suficientă pentru a-i mulțumi pe curioși. Artificiul și disimularea vor poposi, deci, în van, pe buzele acestui prinț; degeaba va folosi, în discursurile lui, șiretenia; oamenii nu se judecă după vorbe, altfel acestea ar fi un mijloc de a înșela tot timpul. Faptele lor sînt judecate, iar apoi sînt
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
degeaba va folosi, în discursurile lui, șiretenia; oamenii nu se judecă după vorbe, altfel acestea ar fi un mijloc de a înșela tot timpul. Faptele lor sînt judecate, iar apoi sînt comparate cu discursurile, împotriva acestui examen reiterat, falsitatea și disimularea nu vor reuși nimic, niciodată. Niciodată nu poți juca bine decît propriul personaj; trebuie să ai efectiv caracterul pe care vrei ca lumea să ți-l atribuie; altfel, cel care crede că înșală mulțimea este el însuși cel înșelat. Sixtus
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
onoare și virtute, spunea Carol cel înțelept, la principi ar trebui să le găsim urma! După ce autorul a dovedit necesitatea crimei, el vrea să-și încurajeze discipolii, arătîndu-le că este și ușor s-o comiți. "Cei care înțeleg bine arta disimulării spune el vor găsi mereu oameni destul de simpli pentru a fi păcăliți", ceea ce poate fi redus la: cel de lîngă voi este un prost, voi aveți destulă minte, deci trebuie să-l trageți pe sfoară, pentru că e prost. Sînt silogisme
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
din fața tribunalului, nimeni nu Îndrăznise să le rupă. Schimbările se puteau citi numai În sufletele oamenilor, adică acolo unde pentru cei neatenți totul era ascuns vederii. Trebuia Însă o știință anume pentru a Înțelege ce se Întîmpla cu adevărat, arta disimulării, ridicată la rang social și istoric Împiedica vederea. De asta, probabil, un ziarist francez aflat În trecere prin capitală a făcut nu de mult, răspunzînd unui interviu, declarații unui reprezentant al presei centrale cu „privire la popularitatea noului regim”, „evidentă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
timpului, simțeam că amețesc, dar deodată, abstracție făcînd de toți cîți ar fi putut să ne vadă, Îmi strînse mîna dreaptă cu o vigoare greu bănuită, transmițîndu-mi căldura ei tremurătoare. Încercai o desprindere dar ea, cu o cunoaștere perfectă a disimulării, venită de bună seamă din instinct, descrise cu cealaltă mînă cercuri, imaginînd rostogoliri de cuvinte pe care nu le rostea, mimînd un joc al buzelor Între vorbire și rîs, rîdea chiar de uimirea mea, Încît oricine ar fi privit-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
repede. (ieri) „Trebuie să devii om de societate.“ Mă uit la ea și râd În hohote. „Babacul vrea să te ducă la o serată de teatru, acasă la Călinescu“, mai spune A. „Nu mă duc. Nu-mi place poza și disimularea. N-am timp să fiu om de societate. Viața e prea scurtă. Îmi ajunge cititul!“ Insistă. „Și totuși, ți-ai face cunoștințe utile. Nu se pătrunde nicăieri fără cunoștințe...“ O privesc mai departe distrat. „Oricât ai fi de genial, sistemul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
28 și 29. Articolul 29 (1) Constituie infracțiunea de spălare a banilor și se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani: ... a) schimbarea sau transferul de bunuri, cunoscând că provin din săvârșirea de infracțiuni, în scopul ascunderii sau al disimulării originii ilicite a acestor bunuri ori în scopul de a ajuta persoana care a săvârșit infracțiunea din care provin bunurile să se sustragă de la urmărire, judecată sau executarea pedepsei; ... b) ascunderea ori disimularea adevăratei naturi a provenienței, a situării, a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273107_a_274436]
-
de infracțiuni, în scopul ascunderii sau al disimulării originii ilicite a acestor bunuri ori în scopul de a ajuta persoana care a săvârșit infracțiunea din care provin bunurile să se sustragă de la urmărire, judecată sau executarea pedepsei; ... b) ascunderea ori disimularea adevăratei naturi a provenienței, a situării, a dispoziției, a circulației sau a proprietății bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, cunoscând că bunurile provin din săvârșirea de infracțiuni; ... c) dobândirea, deținerea sau folosirea de bunuri, cunoscând că acestea provin din săvârșirea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273107_a_274436]
-
însușiri și garanții ca Napoleon al III-lea și Alexandru al II-lea să respingă mediația lui Malmesbury, împărații propunând în schimb un congres al puterilor. Iată însă că agenții francezi la Viena au insinuat, cu o perfectă artă a disimulării, ideia eliminării din congres a Sardiniei ca nefiind o mare putere. Ideea a „prins”, congresul s-a dovedit o mistificare, iar Buol, păcălit (pentru a câta oară ?), a transmis la 23 aprilie 1859 un ultimatum Sardiniei, văduvind Austria de cooperarea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]