1,157 matches
-
studiile clinice controlate placebo s- au observat modificăr nedorite ale profilului lipidic în rândul pacienților tratați cu olanzapină ( vezi pct . 4. 8 ) . Modificările profilului lipidic trebuie abordate după cum este indicat din punct de vedere clinic , în special la pacienții cu dislipidemii precum și la pacienții cu factori de risc pentru apariția tulburărilor lipidice . Activitate anticolinergică Cu toate că olanzapina a demonstrat activitate anticolinergică in vitro , experiența din studiile clinice a evidențiat o frecvență mică a evenimentelor legate de această acțiune . Cu toate acestea , deoarece
Ro_725 () [Corola-website/Science/291484_a_292813]
-
studiile clinice controlate placebo s- au observat modificăr nedorite ale profilului lipidic în rândul pacienților tratați cu olanzapină ( vezi pct . 4. 8 ) . Modificările profilului lipidic trebuie abordate după cum este indicat din punct de vedere clinic , în special la pacienții cu dislipidemii precum și la pacienții cu factori de risc pentru apariția tulburărilor lipidice . Activitate anticolinergică Cu toate că olanzapina a demonstrat activitate anticolinergică in vitro , experiența din studiile clinice a evidențiat o frecvență mică a evenimentelor legate de această acțiune . Cu toate acestea , deoarece
Ro_725 () [Corola-website/Science/291484_a_292813]
-
studiile clinice controlate placebo s- au observat modificăr nedorite ale profilului lipidic în rândul pacienților tratați cu olanzapină ( vezi pct . 4. 8 ) . Modificările profilului lipidic trebuie abordate după cum este indicat din punct de vedere clinic , în special la pacienții cu dislipidemii precum și la pacienții cu factori de risc pentru apariția tulburărilor lipidice . Activitate anticolinergică Cu toate că olanzapina a demonstrat activitate anticolinergică in vitro , experiența din studiile clinice a evidențiat o frecvență mică a evenimentelor legate de această acțiune . Cu toate acestea , deoarece
Ro_725 () [Corola-website/Science/291484_a_292813]
-
În studiile clinice controlate placebo s- au observat modificări nedorite ale profilului lipidic în rândul pacienților tratați cu olanzapină ( vezi pct . 4. 8 ) . Modificările profilului lipidictrebuie abordate după cum este indicat din punct de vedere clinic , în special la pacienții cu dislipidemii precum și la pacienții cu factori de risc pentru apariția tulburărilor lipidice . 94 Activitate anticolinergică Cu toate că olanzapina a demonstrat activitate anticolinergică in vitro , experiența din studiile clinice a evidențiat o frecvență mică a evenimentelor legate de această acțiune . Cu toate acestea
Ro_725 () [Corola-website/Science/291484_a_292813]
-
În studiile clinice controlate placebo s- au observat modificări nedorite ale profilului lipidic în rândul pacienților tratați cu olanzapină ( vezi pct . 4. 8 ) . Modificările profilului lipidictrebuie abordate după cum este indicat din punct de vedere clinic , în special la pacienții cu dislipidemii precum și la pacienții cu factori de risc pentru apariția tulburărilor lipidice . 109 Activitate anticolinergică Cu toate că olanzapina a demonstrat activitate anticolinergică in vitro , experiența din studiile clinice a evidențiat o frecvență mică a evenimentelor legate de această acțiune . Cu toate acestea
Ro_725 () [Corola-website/Science/291484_a_292813]
-
În studiile clinice controlate placebo s- au observat modificări nedorite ale profilului lipidic în rândul pacienților tratați cu olanzapină ( vezi pct . 4. 8 ) . Modificările profilului lipidictrebuie abordate după cum este indicat din punct de vedere clinic , în special la pacienții cu dislipidemii precum și la pacienții cu factori de risc pentru apariția tulburărilor lipidice . 124 Activitate anticolinergică Cu toate că olanzapina a demonstrat activitate anticolinergică in vitro , experiența din studiile clinice a evidențiat o frecvență mică a evenimentelor legate de această acțiune . Cu toate acestea
Ro_725 () [Corola-website/Science/291484_a_292813]
-
În studiile clinice controlate placebo s- au observat modificări nedorite ale profilului lipidic în rândul pacienților tratați cu olanzapină ( vezi pct . 4. 8 ) . Modificările profilului lipidictrebuie abordate după cum este indicat din punct de vedere clinic , în special la pacienții cu dislipidemii precum și la pacienții cu factori de risc pentru apariția tulburărilor lipidice . 139 Cu toate că olanzapina a demonstrat activitate anticolinergică in vitro , experiența din studiile clinice a evidențiat o frecvență mică a evenimentelor legate de această acțiune . Cu toate acestea , deoarece experiența
Ro_725 () [Corola-website/Science/291484_a_292813]
-
integritatea musculaturii netede vasculare, contribuind la patogeneza hipertensiunii arteriale, aterosclerozei, bolii coronariene, insuficienței cardiace, infarctului miocardic și morții subite la pacienții cu fenomene ischemice coexistente. Mecanismul acestei asocieri este incomplet cunoscut, dar există dovezi care implică rolul comun al obezității, dislipidemiei, hipoxemiei tranzitorii și al creșterii factorilor proinflamatori și protrombotici care contribuie suplimentar la dezvoltarea aterosclerozei. În acest sens, s-a demonstrat că SAOS se asociază cu hipertonie simpatică, disfuncție endotelială, creșterea valorilor proteinei C reactive, a citokinelor, homocisteinei, fibrinogenului și
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
0,9% la persoanele cu vârsta cuprinsă între 40 și 49 de ani și 23,2% la octogenari (1) (figura 35.1). Vârsta înaintată și rasa sunt principalii factori de risc nemodificabili, alături de fumat, hipertensiunea arterială (HTA), diabetul zaharat (DZ), dislipidemia, hiperhomocisteinemia,valorile crescute ale proteinei C reactive, hiperfibrinogenemia, hipercoagulabilitatea și boala cronică de rinichi (1,3,4) (figura 35.2). 35.2.1. Renunțarea la fumat Fumatul este factorul de risc modificabil cel mai important, deoarece crește rata mortalității în
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi () [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
-
mai tineri de 40 de ani (21). Tratamentul medicamentos antihipertensiv trebuie ajustat fiecărui pacient în funcție de comorbidități și medicația asociată, începându-se cu cea mai mică doză terapeutică a unui singur medicament, sub monitorizarea efectelor adverse (19). 35.2.4. Managementul dislipidemiei Beneficiul controlului dislipidemiei este același la toate categoriile de vârstă. Deși nu există studii care să abordeze în mod particular beneficiile tratamentului dislipidemiei în cazul vârstnicilor cu boală vasculară periferică, este demonstrată scăderea riscului de AVC și afecțiuni cardiace în
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi () [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
-
40 de ani (21). Tratamentul medicamentos antihipertensiv trebuie ajustat fiecărui pacient în funcție de comorbidități și medicația asociată, începându-se cu cea mai mică doză terapeutică a unui singur medicament, sub monitorizarea efectelor adverse (19). 35.2.4. Managementul dislipidemiei Beneficiul controlului dislipidemiei este același la toate categoriile de vârstă. Deși nu există studii care să abordeze în mod particular beneficiile tratamentului dislipidemiei în cazul vârstnicilor cu boală vasculară periferică, este demonstrată scăderea riscului de AVC și afecțiuni cardiace în cazul pacienților tratați
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi () [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
-
mai mică doză terapeutică a unui singur medicament, sub monitorizarea efectelor adverse (19). 35.2.4. Managementul dislipidemiei Beneficiul controlului dislipidemiei este același la toate categoriile de vârstă. Deși nu există studii care să abordeze în mod particular beneficiile tratamentului dislipidemiei în cazul vârstnicilor cu boală vasculară periferică, este demonstrată scăderea riscului de AVC și afecțiuni cardiace în cazul pacienților tratați cu statine (22,23). Se recomandă menținerea colesterolului sub valoarea de 2,6 mmol/l (24), mortalitatea fiind cu atât
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi () [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
-
la vârstnici (1). 35.4. Tratament 35.4.1. Tratamentul conservator Modificarea factorilor de risc cardiovascular este în mod incontestabil benefică pacienților cu BAP. Renunțarea la fumat, controlul hipertensiunii arteriale (HTA) și a valorilor hemoglobinei glicozilate la diabetici, precum și corectarea dislipidemiei au fost deja discutate și argumentate. În ce privește tratamentul medical sunt considerate importante exercițiile fizice regulate și tratamentul antiagregant plachetar. Cel mai util tratament inițial al BAP îl constituie exercițiile fizice regulate (44). Rolul este nu numai de creștere a perimetrului
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi () [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
-
renală ușoară, în comparație cu cei cu funcție renală păstrată, prevalența factorilor de risc comuni pentru boala cardiovasculară și pentru progresia bolii renale cronice este crescută; în investigația lui Culleton și col. [1999], atât prevalența diabetului zaharat, cât și a hipertensiunii arteriale, dislipidemiei și obezității, a fost net crescută la subiecții cu funcție renală ușor diminuată. Insuficiența cardiacă cronică la pacienții cu boală renală cronică în stadiul terminal (dialitic) Insuficiența cardiacă cronică reprezintă cea mai frecventă afecțiune cardiovasculară la pacienții cu insuficiență renală
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
presupune o bună cunoaștere a principiilor fundamentale ale nutriției și modul în care alcătuirea dietei trebuie individualizata în funcție de vârstă, sex, activitate fizică, stare de nutriție, obiceiuri alimentare, disponibilități financiare, precum și de caracteristicile biologice ale diabeticului (prezența sau nu a obezității, dislipidemiei, hipertensiunii arteriale, afectării renale sau a altor tulburări ce necesită o ajustare dieto-terapeutică precisă). În programele de educație destinate diabeticilor, însușirea noțiunilor necesare alcătuirii unei diete corecte consumă circa 30% din orele de învățământ. O problemă fundamentală pentru aderenta în
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Gabriela Radulian, Liana Turcu () [Corola-publishinghouse/Science/92270_a_92765]
-
de noțiuni precise, respectând următoarele etape:(1 ) precizarea caracteristicilor generale ale dietei (de exemplu dietă hipocalorică, normoglucidică, hiperproteică și hiperlipidică, cu restricție moderată de sodiu < 6 g NaCl /zi). Această caracteristică derivă din cunoașterea precisă a diagnosticului, incluzând tulburările asociate (dislipidemie, hipertensiune etc.), gradul activității fizice, starea de nutriție etc.,(2) calculul aportului caloric - trebuie să realizeze un aport energetic care să nu depășească nevoile metabolice, dar nici mai mic decât acestea, pentru asigurarea controlului greutății corporale. Calculul numărului de calorii
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Gabriela Radulian, Liana Turcu () [Corola-publishinghouse/Science/92270_a_92765]
-
și AVC, va crește, ajungând în 2030 la 23,3 milioane (1,3,6). Întrucât bolile cardiovasculare sunt boli multifactoriale, în a căror etiopatogenie sunt implicați peste 200 de factori de risc (incluzând HTA, tabagismul, diabetul zaharat (DZ), inactivitatea fizică, dislipidemiile, consumul de alcool în exces, dieta nesănătoasă și obezi - tatea), în ratele de mortalitate se va regăsi influența tuturor acestor factori. Astfel, dintre cele aproximativ 17,3 milioane decese/an cauzate de bolile cardiovasculare, 9,4 milioane sunt provocate în
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Doina Azoicăi, Mioara Calipsoana Matei () [Corola-publishinghouse/Science/91918_a_92413]
-
fi implicate în creșterea riscului de apariție și evoluție a bolilor cardiovasculare se numără: - factorii de risc comportamentali: tabagismul, inactivitatea fizică, dieta nesănătoasă (incluzând consumul în exces de sare și grăsimi), consumul de alcool; - factorii de risc metabolici: HTA, DZ, dislipidemiile și obezitatea. Alți FR pentru bolile cardiovasculare includ: sărăcia și nivelul educațional scăzut, vârsta înaintată, sexul, predispoziția genetică și factorii psihologici (stresul, depresia) (2). Factorii de risc pentru IM sunt similari la ambele sexe, dar femeile au un profil de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Doina Azoicăi, Mioara Calipsoana Matei () [Corola-publishinghouse/Science/91918_a_92413]
-
9% pentru femei) (1,2). Obezitatea este considerată o problemă de sănătate importantă, atât în țările dezvoltate, cât și în cele în curs de dezvoltare, fiind într-o strânsă legătură cu ceilalți factori majori de risc cardiovascular (HTA, DZ și dislipidemiile) (1,2). La nivel mondial există un miliard de fumători, prevalența cea mai ridicată a fumatului fiind estimată la 31% în Regiunea Europeană a OMS, iar cea mai scăzută valoare se înregistrează în Regiunea Africană a OMS, de 10% (2
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Doina Azoicăi, Mioara Calipsoana Matei () [Corola-publishinghouse/Science/91918_a_92413]
-
Dislipidemia: se justifică terapia? 4.1. Introducere Afecțiunile cardiovasculare aterosclerotice reprezintă principala cauză de mortalitate la populația vârstnică, dar adesea și pentru boli cronice invalidante, care determină pierderea independenței și afectează negativ calitatea vieții (1,2). Conform statisticilor raportate în anul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91921_a_92416]
-
acestei patologii aparțin acestei grupe de vârstă (3) . Statisticile din China arată procente similare, astfel că aproximativ 80% dintre decesele de cauză cardiovasculară se produc la pacienții cu vârsta peste 65 de ani (4,5). Studii ample au arătat că dislipidemia reprezintă un important factor de risc atât pentru boala coronariană, cât și pentru boala cerebrovasculară, boala arterială periferică sau pentru demență la vârstnic. De asemenea, Manolio și colaboratorii săi au realizat o meta --analiză care a inclus 22 de studii
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91921_a_92416]
-
--analiză care a inclus 22 de studii de cohortă, arătând că valorile crescute ale LDL-colesterolului și ale colesterolului total se asociază semnificativ cu mortalitatea de cauză cardiovasculară, inclusiv la pacien ii vârstnici (6). Un alt aspect deosebit de important este că dislipidemia coexistă frevent cu diabetul zaharat (DZ), hipertensiunea arterială (HTA) și obezitatea, ceea ce face ca managementul său și al comorbidităților asociate să fie esențial în încercarea de scădere a riscului cardiovascular, la pacientul vârstnic. Studiile epidemiologice arată că dislipidemia este frecvent
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91921_a_92416]
-
este că dislipidemia coexistă frevent cu diabetul zaharat (DZ), hipertensiunea arterială (HTA) și obezitatea, ceea ce face ca managementul său și al comorbidităților asociate să fie esențial în încercarea de scădere a riscului cardiovascular, la pacientul vârstnic. Studiile epidemiologice arată că dislipidemia este frecvent întâlnită la populația vârstnică. Astfel, conform studiului realizat de Moran și colaboratorii săi, la subiecții cu vârsta peste 65 ani dislipidemia (valori ale colesterolului seric > 240 mg/dl) apare la aproximativ 25% dintre bărbați și la 42% dintre
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91921_a_92416]
-
să fie esențial în încercarea de scădere a riscului cardiovascular, la pacientul vârstnic. Studiile epidemiologice arată că dislipidemia este frecvent întâlnită la populația vârstnică. Astfel, conform studiului realizat de Moran și colaboratorii săi, la subiecții cu vârsta peste 65 ani dislipidemia (valori ale colesterolului seric > 240 mg/dl) apare la aproximativ 25% dintre bărbați și la 42% dintre femei (7). Deși dislipidemia reprezintă unul dintre factorii de risc cardiovascular majori la vârstnic, la momentul actual, există controverse privind necesitatea unui tratament
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91921_a_92416]
-
la populația vârstnică. Astfel, conform studiului realizat de Moran și colaboratorii săi, la subiecții cu vârsta peste 65 ani dislipidemia (valori ale colesterolului seric > 240 mg/dl) apare la aproximativ 25% dintre bărbați și la 42% dintre femei (7). Deși dislipidemia reprezintă unul dintre factorii de risc cardiovascular majori la vârstnic, la momentul actual, există controverse privind necesitatea unui tratament agresiv la acest segment de populație. Acest aspect particular este descris ca „paradoxul risc -tratament”, având în vedere că pacientul vârstnic
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91921_a_92416]