7,753 matches
-
gospodărie ocupa în medie, în vatra satului, 0,88 ha. O particularitate a satului Lunca, format de bejenari bucovineni din mai multe sate, o constituie gruparea gospodăriilor în cuiburi de rudenie și cunoștințe, după satele de plecare. Acest sistem de dispunere spațială a dus la unirea cuiburilor de locuințe într-o singură vatră de sat, dând naștere unei așezări de mărime medie superioară, cu o populație între 1000 și 2000 de locuitori. Din punctul de vedere al tipului așezării, satul Lunca
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
sus a satului Slobozia se chema Filipeni. Locuitorii din cele două sate depindeau de boierii și moșia familiei Rosetti, s-au amestecat prin căsătorii și puține „urme” mai sunt acum din vechea alcătuire social-economică a satului Filipeni. Luând ca reper dispunerea vechilor delnițe și concentrarea unei suprafețe mai mari de pământ în jurul gospodăriei, se poate aprecia că familiile Totolea, Ungureanu și, probabil, Nănescu (din Nănești, sat răzășesc vechi) provin din vechi familii răzășești. Familia Totolea este amintită în documente, în centrul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
după care se putea chiar reîmpăduri natural. Se putea, în unele cazuri, ca după „răsprosie” runcul să fie „cultivat” cu sămânța semănată prin scuturarea naturală din recolta anterioară, numit „samulastre”. Pentru a evita certurile, neînțelegerile între proprietari, s-a impusă dispunerea terenurilor din zare în zare, dinspre răsărit la apus, în cazul satelor Fruntești și Filipeni. Urmele vechilor delnițe (inițial delnița era locul de fânaț) se mai cunoscă și astăzi, chiar și după folosirea comună a terenurilor agricole în timpul C.A.P.
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cred că, din îmbrăcămintea zilnică, a rezultat îmbrăcămintea de sărbătoare, când și Dumnezeu se uită cu alți ochi la creația Sa, costumul popular, lucrat artistic, în care nu știi ce să admiri mai întâi: îmbinarea culorilor, motivele „impregnate” cu acul, dispunerea în câmpuri și râuri, sobrietatea, finețea execuției sau capacitatea de exprimare a „artistei” sau „artistului”. Dacă nu ni s-ar fi păstrat prin mănăstiri țesături în fir pentru „obraze” domnești, cusături în fir reprezentând figuri de sfinți, dar și de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
-și așeza casa unde a considerat că-i este mai bine, în funcție și de terenul supusă defrițării. Nu a existat până în contemporaneitate nicio preocupare, nici de la nivelul comunității, nici de la nivelul proprietarului locului și nici din partea statului, pentru o dispunere, într-o ordine, a locuințelor. Desigur, așezarea casei într-un spațiu larg, aerisit, prezintă avantaje pentru individ și familie, dar la nivelul unei comunități, dispersia locuințelor pe un spațiu întins, poate crea și creează mari neajunsuri când se pune problema
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
casei într-un spațiu larg, aerisit, prezintă avantaje pentru individ și familie, dar la nivelul unei comunități, dispersia locuințelor pe un spațiu întins, poate crea și creează mari neajunsuri când se pune problema electrificării, modernizarea rețelei stradale, introducerea apei potabile, dispunerea instituțiilor de interes publică etc. Pentru satele din comuna Filipeni chiar construcțiile anexe casei, gospodăria întreagă, au un caracter dispersat, împrășștiat pe o suprafață întinsă care în Colinele Tutovei alcătuiește „siliștea casei” care însemna „locul din vatra satului pe care
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Pentru satele din comuna Filipeni chiar construcțiile anexe casei, gospodăria întreagă, au un caracter dispersat, împrășștiat pe o suprafață întinsă care în Colinele Tutovei alcătuiește „siliștea casei” care însemna „locul din vatra satului pe care se poate construi o gospodărie.” Dispunerea „acareturilor” (anexelor) reflect specificul activității economice, ocupațiile țăranilor, legate, în principal, de cultura plantelor și creșterea vitelor. Pe lângă casă, un gospodar din comuna Filipeni avea un ocol pentru vite, un hambar pentru depozitarea cerealelor, coșarul pentru porumb. În ocol se
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
4.1 Descrierea unei gospodării din satul Lunca de la sfârșitul secolului al XIX-lea în însemnările sale, Toader Gh. Miron Boca descrie și gospodăria părintească cu tot ce cuprinde, adică ceea ce se numea siliștea casei, adăugând elemente de aranjare și dispunere a mobilierului și a altor obiecte folosite în gospodărie: Toader Boca vorbește de anii copilăriei sale (1884-1890) când în satul Lunca erau mai puțin de 100 de case. „Casa în care mam născut era o casă mică, făcută din bârne
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
î„aprinși”) au niște litere în comun și prezintă o anumită omofonie, deși au semnificații total independente. La fel e și cu atomii: prea puțin numeroși pentru a constitui un alfabet, ei permit - grație multiplicității de înlănțuiri, întâlniri, mișcări, ordini, dispuneri, figuri - producerea diversității lumii, de la piatră la soare, de la pasăre la poet, de la cețuri la ocean. Natura, la Lucrețiu, este acest imens poem al elanului vital scris cu o mână de particule elementare, nu de către zei, ci de către o forță-cauză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
Marele Război împotriva Austro-Ungariei pentru eliberarea Transilvaniei. Reține atenția romancierului, mai ales, climatul mental la nivelul sensibilității românilor, fapt creat și prin articolele de la Românul, Tribuna, Adevărul și Epoca. Explorând o serie de concepte strategice despre organizarea armatei române și dispunerea sa în ofensivă pe arcul carpatic și defensivă în Dobrogea, Al. Florin Țene promovează o idee scumpă ethos-ului naționalist: sacrificiul individului în slujba națiunii. În aceste condiții, viața individului devine o ofrandă pe altarul națiunii, concept care îl determină
AL.FLORIN ȚENE-LA BRAȚ CU ANDROMEDA, CRONICĂ DE DR.DIN PETRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1896 din 10 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363405_a_364734]
-
Puiu - mare cărturar, apărător a culturii străbune și a legii strămoșești », organizat de către Arhiepiscopia Romanului și Bacăului, unde am susținut referatul cu tema: « Temnițele și închisorile comuniste din România - câteva referințe despre numărul lor, activitatea, volumul de încarcerare, capacitatea și dispunerea lor geografică....» 16 Mai 2013, am participat în municipiul Galați la Simpozionul dedicat (de către Biserica Ortodoxă Română), anului jubiliar al Sfinților Împărați Constantin și Elena și al Părintelui Profesor Dumitru Stăniloae, organizat de către Arhiepiscopia Dunării de Jos, în colaborare cu
ACTIVITATEA PUBLICĂ ŞI PUBLICISTICĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 999 din 25 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360978_a_362307]
-
celei de a XIX - a ediții a Sesiunii Naționale de Comunicări Științifice « Istorie, cultură și civilizație în sud - estul Transilvaniei » cu referatul intitulat: « Temnițele și închisorile comuniste din România - câteva referințe despre numărul lor, activitatea, volumul de încarcerare, capacitatea și dispunerea lor geografică... ». Activitatea publicistică: În revistele: „Studii Teologice”, „Orizonturi Teologice”, „Revista Teologică”, „Glasul Bisericii”, „Ortodoxia”, „Lumina”, „Tabor”, „Altarul Banatului”, „Mitropolia Olteniei”, „Altarul Reîntregirii”, „Telegraful Român”, „Teologia”, „Legea Românească”, „Lumea Credinței”, „Renașterea”, „Buna Vestire”, „Porunca iubirii”, „Rost”, „Credința Străbună”, „Învierea”, „Didahia
ACTIVITATEA PUBLICĂ ŞI PUBLICISTICĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 999 din 25 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360978_a_362307]
-
De asemenea, Shakespeare este unicul clasic al sonetului care a compus consecvent numai după o singură schemă, ceea ce nu l-a împiedicat să ne lase moștenire, spre încântare, adevărate bijuterii lirice. Nerespectând aceste cerințe, dar mai ales alternanța iambilor și dispunerea celor patru rime, sonetul va fi văduvit de cel puțin două dintre însușirile lui fundamentale: echilibrul și muzicalitatea, tocmai ceea ce îl îndreptățește pe George Călinescu să definească sonetul drept „o compunere muzicală”. La rândul său, Rainer Maria Rilke, autorul Sonetelor
SONETUL SI MATEMATICA ASTRALA de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367995_a_369324]
-
univers plin de surprize plăcute ori mai puțin plăcute, uneori tragic, din nefericire, această frumoasă poveste. Nu sunt întâmplătoare aceste ruperi de ritm. Ele sunt elemente constitutive ale construcției discursului poetic, care, la rândul său, este bine orientat de logica dispunerii în vers a cuvintelor, a metaforelor ce dau adâncime și culoare, așa cum descoperim, mai ales, în acele poezii așternute de autor în decorul mirific al anotimpurilor. (Iarnă, Ești primăvara..., Toamnă, Rondel târziu, Viscolul, Veneția, toamna, Peisaj înghețat etc): Aș vrea
POVESTE DE DRAGOSTE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1254 din 07 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349751_a_351080]
-
EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Studii > TEMNIȚELE ȘI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA - CÂTEVA REFERINȚE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ȘI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA I Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 2225 din 02 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Din seria „Pro Memoria - Anul comemorativ Justinian Patriarhul și al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului” Temnițele și închisorile comuniste din România - câteva
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA – CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în edi [Corola-blog/BlogPost/344377_a_345706]
-
nr. 2225 din 02 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Din seria „Pro Memoria - Anul comemorativ Justinian Patriarhul și al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului” Temnițele și închisorile comuniste din România - câteva referințe despre numărul lor, activitatea, volumul de încarcerare, capacitatea și dispunerea lor geografică... Partea I Introducere Pentru a intra direct în tema și subiectul acestui material documentar, vom afirma, remarca și susține că reperele doctrinare comuniste demonstrează că acest curent politic a fost mai mult decât atât, a fost un sistem
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA – CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în edi [Corola-blog/BlogPost/344377_a_345706]
-
C. Monteferrato au devenit din “rusofili, anticomuniști și antibolșevici” 34... Material documentar realizat de Dr. Stelian Gomboș https://steliangombos.wordpress.com/ Referință Bibliografică: Temnițele și închisorile comuniste din România - câteva referințe despre numărul lor, activitatea, volumul de încarcerare, capacitatea și dispunerea lor geografică... Partea I / Stelian Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2225, Anul VII, 02 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Stelian Gomboș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA – CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în edi [Corola-blog/BlogPost/344377_a_345706]
-
EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Studii > TEMNIȚELE ȘI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA ?' CÂTEVA REFERINȚE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ȘI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA A II A Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 2226 din 03 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Din seria „Pro Memoria - Anul comemorativ Justinian Patriarhul și al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului” Temnițele și închisorile comuniste din
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA ?' CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/344381_a_345710]
-
nr. 2226 din 03 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Din seria „Pro Memoria - Anul comemorativ Justinian Patriarhul și al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului” Temnițele și închisorile comuniste din România - câteva referințe despre numărul lor, activitatea, volumul de încarcerare, capacitatea și dispunerea lor geografică... Partea a II a Despre Unitatea specială, NKVD În anul 1943 Stalin ordonă înființarea unei unități speciale a N.K.V.D.care trebuia să identifice și să urmărească pe toți cei care ar fi colaborat cu germanii și aliații lor
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA ?' CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/344381_a_345710]
-
13. Dan Puric, Despre Omul Frumos, Editura Platytera, București, 2009 Material documentar realizat de Dr. Stelian Gomboș https://steliangombos.wordpress.com/ Referință Bibliografică: Temnițele și închisorile comuniste din România �' câteva referințe despre numărul lor, activitatea, volumul de încarcerare, capacitatea și dispunerea lor geografică... Partea a II a / Stelian Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2226, Anul VII, 03 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Stelian Gomboș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA ?' CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/344381_a_345710]
-
Monet în tabloul „Câmp de lalele în Olanda” asociază două simboluri ale Olandei: laleaua și moara de vânt într-un spațiu luminos, strălucitor, armonios, proiectat parcă în infinit și totuși limitat de bolta luminoasă și ocrotitoare a cerului, printr-o dispunere armonioasă a culorilor de la diverse nuanțe de roșu cu tentă de oranj în prim-plan, la galben intercalat cu verde-gălbui, la violet în planul îndepărtat, verde-albastru-violet în planul lateral, bleu ciel și alb cu ușoare nuanțe de gri pe bolta
SIMFONIA LALELELOR, PITEŞTI, JUD. ARGEŞ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365491_a_366820]
-
înțelepciune și pasiune, emoționează, trezește simțurile ... Dacă mă gândesc bine, contrastul este prezent în orice spațiu ne învârtim. De ce, în special nouă femeilor, ne plac tablourile, încăperile colorate cu pereți colorați, obiecte divers colorate? Ne plac îmbinările culorilor armonioase, combinarea, dispunerea, armonizarea lor în tonuri și nuanțe diferite care să impresioneze simțurile, să nască emoții puternice ... Nu în zadar se susține sintagma „Marile genii s-au născut la țară”! Spațiul cromatic variat asigură o dezvoltare mentală superioară, iar viteza de memorare
FEMEILE ŞI FLORILE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365238_a_366567]
-
corpului în mișcare din acea epocă, cel al atletului care se află în momentele premergătoare lansării discului. În Renaștere, scenele de gen, cum ar fi îmbăierea mitologică, sunt picturi esențialmente dinamice, motiv pentru care asistăm la o complicată geometrie a dispunerii trupurilor care, deși se mișcă, sunt surprinse în momentul perfectei armonii și care reprezintă coregrafia imaginată de artist. Toată arta europeană vă trai din acest moment kairotic, al surprinderii unei scene în momentul ei de apogeu. Aceasta este în esență
MISCARE ŞI REPAUS de DAN CARAGEA în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366472_a_367801]
-
examen că nu pot învăța decât dacă patul sau masa, pe care le foloseam ca adjuvante la asimilarea cunoștințelor, trebuia să aibă o anumită spațialitate și decor în micuța mea cameră de cămin: obligatoriu, să aibă o anumită poziție sau dispunere față de geam, de sursa de lumină sau căldură, de posibilul curent ce te-ar trage îmbolnăvindu-te și tu știindu-te sensibil la astfel de provocări o făceai aproape instinctual - aflând până și acest amănunt la americani că ei nu
FIZIONOMII BIZARE LA CIRCUS-CIRCUS DIN LAS VEGAS (III) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 197 din 16 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366722_a_368051]
-
de mine, alergând “.( Aceasta e a orelor aroma). Adrian Munteanu, prin sonetele sale, experimentează simbolistică literelor alfabetului:”Abrupt atac, aripa amuțita,/Amorfe-accente aspru amputate,/Au asfințit abulic amânate/ Având alături armă ațintita “.(Abrupt atac, aripa amuțita, experiment litera a ), sau “Dispunere domoală-n dicționar,/ Dâram despotic, decadent durată/ Destinului decapitat. Dispar.“( Depun dantelă datinei decise. Experiment litera d ).Stranietatea versurilor, idealismul profund umanist, demnitatea tonului, severitatea și stăpânirea timbrului, iată câteva elemente ce caracterizează sonetele poetului. Poetul brașovean, cu o miscare
PARADOXURILE DIN SONETELE LUI ADRIAN MUNTEANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365607_a_366936]