707 matches
-
Olvido, ai căror clienți ar da o ciurdă de bani ca să cineze cu o asemenea panoramă. Stăteau amândoi acolo, liniștiți, fascinați de spectacol, iar uneori singurul sunet era cel al gheții care clinchețea În pahare când mai beau o Înghițitură, distrați, cu gesturi pe care situația, lumina roșiatică ciudată le făceau nemăsurat de lente, aproape artificiale. Din vreme În vreme, sufla zefirul dinspre nord-vest, o briză de coastă care aducea un miros intens de ars și un vuiet surd și sincopat
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
de optică, zisese. Apoi tăcuse, uitându-se la locul acela sumbru, ținând camera foto deschisă În mâini, cu rollfilmul pe jumătate Încărcat. Închisese zgomotos capacul motor de arrast a obiectivului, făcuse să răsune antrenarea automată și Îi zâmbise lui Faulques distrată, ca și cum tot ce avea atunci În minte ar fi fost departe. Tipii ăia, adăugase brusc, Géricault și Rodin, aveau dreptate: numai artistul e cinstit. Fotografia e mincinoasă. Mai târziu, tot În acea dimineață, pietricelele de pe drum scrâșneau sub adidașii albi
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
Înaltă și suplă care purta În fiecare zi la lucru o pălărie originală, ridică din sprânceană, Întinsă cum era pe sofaua din camera de conferințe, căscă și spuse cu o minunată, plictisită scârboșenie: „Mă bucur că au să moară”. Privi distrat și obraznic În jur, Își Închise enormii ochi verzi și adormi la loc. Astfel de mici scene crude, al căror substrat psihanalitic e ușor de interpretat, se regăsesc În Jurnalul Sylviei Plath la tot pasul. Dedublarea, autoproiecția, multiplicarea eurilor, construirea
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
nivel sintactic sinonime sintactice: A votat favorabil pentru el/ favorabil lui.; Este bine de știut/ să știi. etc. Cu excepția clasei articolelor, în cadrul tuturor celorlalte clase semantico-gramaticale sunt reperabile serii sinonimice: substantivale (băgare de seamă atenție), adjectivale (cu capul în nori distrat neatent), pronominale (cine știe ce ceva), numerale (tuscinci câteșicinci), verbale (a-și lua zborul a se înălța a se ridica), adverbiale (din când ân când uneori), prepoziționale (în fața înaintea), conjuncționale (măcar că măcar să cu toate că deși), interjecționale (vai Doamne ferește!). (b) Antonimia reflectă opoziția semantică
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Înțeles, dar, atunci când „oportunitatea” de conectare apare pentru prima dată, fumatul, consumul de băuturi alcoolice, Înjurăturile sau glumele nesărate sunt total nerecomandate. 6. Fiți atent. Eu cred că nimic nu este mai frustrant decât să oferi informații cuiva care pare distrat sau neinteresat. A fi atent Înseamnă a-i oferi celeilalte persoane toată concentrarea ta ca răsplată pentru timpul pe care ți l-a acordat. 7. Luați notițe (dar nu exagerați). O veche zicătoare spune că notițele sumare fac mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
nevoia să-ți pleci capul ca în fața fermecătorului zeu Pan. Dar în creierul lui Ahab nu prea încolțeau asemenea gânduri despre Pan, în clipa cînd, stînd ca o statuie de fier în obișnuitul său loc de lîngă arborele artimon, adulmeca distrat dulcea mireasmă de mosc a insulelor Bashee îîn ale căror încîntătoare păduri se plimbau de bună seamă perechi de îndrăgostiți), iar cu cealaltă nară adulmeca, foarte conștient, aerul sărat al mărilor proaspăt găsite, al acestor mări în care înota desigur
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
recoltat penibil în lumea ascunsă a sufletului va fi și mai mare. Dar oare poezia "veche" este întotdeauna ușor de înțeles? Nu cere și ea atențiune, deprindere? Eminescu chiar, care unor spirite excesiv de artiste, de complicate, de grăbite și de distrate li se pare atât de simplu, atât de compromițător de simplu, - e oare atât de simplu? E oare atât de ușor de înțeles, chiar pentru spiritele complicate și "artiste", poezia Cu mâine zilele-ți adaogi...? Sau imagini ca acestea (iau
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
de cel mai palid umor, este însă, în tot ce spune, de o ținută ireproșabilă; ușor antipatic tocmai prin lipsa unei temperări a pornirii lui anticomuniste, este oricînd respectabil și oferă garanții; cel reîntors din Anglia, sub învelișul jovialului boier distrat, stă spiritul simplu al afaceristului care a știut să se îmbogățească și te convinge că ar ști și ar putea să îmbogățească și țara; Chiriță-Chirițescu, flancat de cei doi și trebuind să facă față duelurilor din ce în ce mai parșive și mai subtile
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
se rîde, se aleargă, dar brusc, aiuritor, van Gogh se desprinde felin și se aruncă în apă. Stupoare! Cineva sare după el și-l readuce la mal, îl readuce la viață. Totul reintră în normal. De abia de-acum înainte distratul psihiatru va avea de lucru. Simptomul, pitit pînă atunci, se arătase. Un film al cărui regizor pare el însuși un original psihiatru. Trebuie aflat cine-i. Afectuosul Craiu, de care nu puteai scăpa cu una-cu două cînd părăseai atelierul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
intrarea unui personaj pe care dictatorul vrea să-l nimicească numai și numai prin prezența lui (într-adevăr hipnotică): personajul deschide ușa, intră, începe să facă pașii fără sfîrșit pînă la biroul ducelui, acesta, jucîndu-și îngroșat rolul, își balansează (adică distrat și nonșalant) scaunul, iar cînd victima ajunge foarte aproape, neatent, Mussolini se prăbușește caraghios pe spate. Vă imaginați contraefectul! În plin centrul orașului, pe artera lui legendară, ca și cum Iașii ar fi Oltenița, un panou de cea mai pură tradiție nicolină
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
spre decolteurile ațîțătoare. În care se înfig și ochii totuși concupiscentului pictor. Sub cele trei arcade ale fundalului replica roșului: cerul. De un albastru dumnezeiesc. Emoție covîrșitoare. Ca să scap, o clipă, de tensiunea ei, mă-ntorc "acasă", la Santa Fosca, distrat, cu barca. De-abia cînd intru în cameră, îmi dau seama că panglicile de la pălăria gondolierului erau colorate roșu, albastru. Cine-o fi stînd în casele astea, unele din ele palate dintr-un pigmentat coșmar, altele doar cochete maghernițe, toate
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
picturii. În capitolul în care anevoie se poate face demarcație netă între profesionalismul indubitabil și amatorismul (la fel de indubitabil). Mai aproape, mult mai aproape, ieșeanul Victor Mihăilescu-Craiu, devoratul de peisaj, era omul uliței lui. De cîte ori nu m-a condus, distrat, dincolo de poartă, departe, pe trotuar, în papuci de odaie, ca și cum totul ar fi fost, de altfel, o mare odaie. Chiar dacă prin ea trecea trotuarul. Odată, l-am găsit terminîndu-și un peisaj din... Leningrad (ducă-se pe pustii, denumirea!). El, care
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
pereți tablouri de-ale mele. Poate îi convine genul. S-a arătat imediat curios și ne-am urcat în Volkswagen, iar în cîteva minute ne aflam la strălucitoarea adresă. I-am arătat tablourile, pe care, tot așa, le-a privit distrat, iar cînd să plecăm, trecînd prin bar, "clientul" meu s-a oferit să mă trateze cu... Cu ce? Ce preferați? m-a întrebat, zornăindu-și cheile în buzunar. Un Campari, am zis. Pentru el un Kinley (era cu mașina, nu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
spre nisipurile mișcătoare ale compromisului? Să fi acceptat ea în schimbul a ce întrevederea cu unul din monștrii (sacri?) ai acelei disponibile părți a emigrației românești dispuse a face jocul ceaușismului ascendent și a credita crima în fața unui Occident egoist și distrat? Și asta de pe platforma unui deșănțat protocronism, unui caraghios traco-dacism de cancelarie C.C., unui dubios mecenat al culturii multilateral dezvoltate. Să fi acceptat (pentru ce?) teleasta paranteza aceasta riscantă în serialul conceput cu atîta atentă probitate morală și profesională? Stupoare
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Ștefan Zweig Sunt de față, tăcute, așteaptă. Nu se împing, nu strigă, nu provoacă. Multe, stau rezemate de perete. Par adormite și totuși, asemenea unui ochi ager, un nume te privește de pe fiecare scoarță. Le cercetezi cu privirea, le răsfoiești distrat, nu te recheamă, nu stăruie, nu provoacă. Așteaptă până te dăruiești lor și atunci de-abia ți se destăinuiesc. Mai întâi, o tăcere în jurul nostru, apoi liniște în noi și pe urmă te lași în voia lor, într-o seară
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
voi reuși să termin de făcut cumpărăturile”. Nu mai știu ce mâncare să pregătesc, nu mai am poftă”. „Mă sufoc, mă simt mai bine afară”. „Trec de mai multe ori pe la același raion”. „Sunt neîndemânatică, mă reped spre oameni”. „Sunt distrată, îmi lipsesc jumătate din cumpărături”. Unele idei pot să-mi apară în timpul cumpărăturilor”. ? ? ? „Atunci când trebuie să caut un anume produs, reușesc să mă descurc”. Exercițiul se încheie, obiectivul ședinței fiind acela de a începe familiarizarea pacientului cu expunerea dovezilor evidente
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
am nici o idee pentru a pregăti mâncarea, nu mai doresc să fac acest lucru”: 70% „Mă sufoc, mă simt mai bine afară”: 80% „Trec de mai multe ori pe la același raion”: 80% „Sunt neîndemânatică, mă reped spre oameni”: 80% „Sunt distrată, îmi lipsesc jumătate din cumpărături”: 80% ”Unele idei pot să-mi apară în timpul cumpărăturilor”: 50% „Este mai puțin cald în magazin, are aer condiționat. Din cauza anxietății îmi este cald”: 20% „Toată lumea își face cumpărăturile fără să-mi acorde atenție”: 90
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
selecționeze interpretarea cea mai rațională a situației și ajutând-o să tragă o concluzie cu privire la comportamentamentul său. Interpretarea cea mai rațională: Martine - Din momentul în care a apărut depresia, nu-mi mai place să merg în magazine deoarece sunt mai distrată și mai neîndemânatică. Dar lipsa de atenție și stângăcia se manifestă la orice persoană fără ca aceasta să fie considerată bolnavă sau nebună. Mai mult, nu este sigur că ceilalți observă comportamentele mele, oamenii au altceva de făcut decât să mă
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
fie considerată bolnavă sau nebună. Mai mult, nu este sigur că ceilalți observă comportamentele mele, oamenii au altceva de făcut decât să mă observe. Concluzie comportamentală: Martine - Nu trebuie să evit să merg în magazine dar, știind că sunt mai distrată, îmi stabilesc în prealabil o listă cu ceea ce doresc să cumpăr și împing cu grijă căruciorul meu de cumpărături. Sarcini de efectuat Să exerseze travaliul cognitiv asupra altor situații. Sedințele 12, 13 și 14 Sedințele 12, 13 și 14 sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
ochi negri, în veșmintele ei străvechi”... În clipa aceea, vocea surorii mele m-a smuls din reveria poetică. - Și cu Félix Faure ce s-a întâmplat? Ea stătea tot acolo, în colțul balconului, aplecându-se ușor peste balustradă. Cu gesturi distrate, smulgea din când în când câte o floare ofilită de zorele și o arunca jos, urmărindu-i rotirea în aerul nopții. Cufundată în visele ei de fată, nu ascultase lectura poemului. În vara aceea împlinise cincisprezece ani... De ce se gândise
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
Are părul cărunt de tot...” Ghicea că și el era cu gândul departe de conversația aceea despre cartele. Se întorsese după ce luminile Victoriei se stinseseră de mult. Viața își relua cursul ei cotidian. Se întorcea prea târziu. Ca un om distrat care, invitat la prânz, se prezintă la ora cinei, surprinzând-o pe stăpâna casei pe când își ia rămas bun de la ultimii musafiri întârziați. „Probabil că îi par foarte bătrână”, s-a gândit brusc Charlotte, dar nici măcar ideea aceasta nu a
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
mecanismelor rolurilor impuse celor singuratici, celor contemplativi, cu toată cruzimea și intoleranța copiilor de deunăzi. Datorită căutării mele franțuzești am putut să-mi mențin singurătatea atentă de adolescent. Societatea în miniatură a colegilor mei manifesta față de mine când o condescendență distrată (eu eram un „mucos”, nu fumam și nu spuneam povești deocheate în care organele genitale, bărbătești și femeiești, deveneau personaje de sine stătătoare), când o agresivitate a cărei violență colectivă mă lăsa năucit: mă simțeam foarte puțin diferit de ceilalți
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
în pufoaică îmi părea acum absolut imposibil. Un obstacol de netrecut se ivea între bunica și mine: trupul femeiesc visat, râvnit, posedat de mii de ori în gând. Seara, când îmi turna ceai, Charlotte mi-a spus cu o voce distrată: - Ciudat, Cucușka nu a trecut încă... Smuls din visarea mea, am ridicat ochii la ea. Privirile ni s-au întâlnit... Nu ne-am mai spus nimic până la sfârșitul mesei. Cele trei femei mi-au schimbat vederile, viața... Le descoperisem din
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
tăieturi din ziar îngropate în cufărul siberian. Reciteam încă o dată articolul despre primul raliu automobilistic „Pekin-Paris - via Moscova”, parcă pentru a-mi dovedi mie însumi că nu mai era nimic de aflat, că Franța Charlottei fusese epuizată de-a binelea. Distrat, lăsasem să alunece pe covor pagina aceea, mă uitasem prin ușa deschisă de la balcon. Era o zi deosebită, la sfârșitul lunii august, răcoroasă și însorită, când vântul rece care trecea peste Ural aducea în stepa noastră prima adiere a toamnei
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
fericire nemaiântâlnită și fără nume. Exista masa aceea din scânduri grosolane, instalată la marginea unei păduri. Soarele și mirosul ultimelor zăpezi refugiate în obscuritatea desișurilor. Totul era de o simplitate divină. Și luminos. Ca trupul acela cu feminitatea lui încă distrată. Ca dorința mea. Ca ordinele instructorului. Nici o umbră din trecut nu tulbura limpezimea acelui moment. Respiram, doream, executam mașinal comenzile. Și, cu o plăcere de nespus, simțeam cum mi se risipea în cap cheagul reflecțiilor mele de iarnă, apăsătoare și
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]