2,119 matches
-
care depășeau numărul indicat. Mai mult chiar, era interzisă până și intrarea în sate a dușegubinarilor (cei care încasau amenzile hotărâte de instanțele de judecată), chiar dacă s-ar fi făcut morți de om, deși în general aceasta era de competența Divanului Domnesc<footnote Ibidem, p. 460 footnote>. La 11 octombrie 1702 Constantin Duca voievod confirmă înțelegerea dintre Gheorghe Duca voievod și Dosithei, patriarhul Ierusalimului, ca mănăstirea Hlincea să fie metoc al acesteia<footnote Ibidem, vol. III, documentul 208, p. 179 footnote
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
În documentul din 17 august 1783 egumenul Ghedeon cumpără locul și două dugheni din Ulița Brăhăriei de la Sandu Ioan și sora lui Safta<footnote Ibidem, documentul 174, p. 224 footnote>. La 6 iulie 1789 egumenul arhimandrit Ghedeon se judecă la Divan cu soția lui Ioniță blănar, Casandra, pentru o dugheană de pe locul mănăstirii<footnote Ibidem, documentul 492, p. 623 footnote>, iar la 15 februarie 1790 boierii din divan hotărăsc: Casandra să plătească bezmenul restant pe 20 de ani a trei dughene
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
p. 224 footnote>. La 6 iulie 1789 egumenul arhimandrit Ghedeon se judecă la Divan cu soția lui Ioniță blănar, Casandra, pentru o dugheană de pe locul mănăstirii<footnote Ibidem, documentul 492, p. 623 footnote>, iar la 15 februarie 1790 boierii din divan hotărăsc: Casandra să plătească bezmenul restant pe 20 de ani a trei dughene din Iași<footnote Ibidem, documentul 525, p. 660 footnote>. La fel îl găsim în documente precum cel din 15 martie 1791, din 27 mai 1794, din 1
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
păstrare mănăstirii Golia o serie de obiecte de inventar. Din obiectele predate, ne atrag atenția cărțile cu conținut laic, precum: Istoria Eladei în 4 volume; Istoria lui Petru cel Mare; apoi tipăriturile juridice ale lui Matei Basarab și Vasile Lupu, Divanul sau Gâlceava înțeleptului cu lumea, de Dimitrie Cantemir, test bilingv românesc și grecesc, Iași, 1698; Floarea Darurilor, Viețile paralele ale lui Plutarh, București, 1707; Pildele Filosoficești, Târgoviște, 1713 și Alexandria atât de răspândită. Prezența acestor cărți în inventarul Mănăstirii Cetățuia
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
meșterșig (vicleșug) c-un văr al său...scriindu într-acel zapis de danie și de cumpărătură cum i-au vândut și i-au dăruit și au fostu arătat acel zapis”. Apostol însă - îndreptățit să cumpere - „De iznoavă au ieșit la Divan și au arătat jalobă mare pre Măricuța...pentru acel zapis mincinos...iar ea a tăgăduit și au arătat altu zapis numai de danie. Deci domniia mea o am aflat că au fost îmblîndu cu...cuvinte mincinoase...Și deacă am vădzut
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Măricuța...pentru acel zapis mincinos...iar ea a tăgăduit și au arătat altu zapis numai de danie. Deci domniia mea o am aflat că au fost îmblîndu cu...cuvinte mincinoase...Și deacă am vădzut...acel zapis o am scos de la Divan cu mare rușine”. De bine ce ai isprăvit cu Apostol, cu Ionașco Prăvălie și cu Măricuța, amintește-ți de Vasilașco Ureche, fost spătar, fiul lui Grigore Ureche, care a avut aici pe Ulița Rusească câteva dughene cu pivniță, la care
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
și bătrânului cele pe unde îmi umblau gândurile. Răspunsul a fost o întrebare: Și cum s-a terminat judecata, fiule? Păi nu mi s-au părut prea limpezi cele scrise la 25 mai 1709 (7217) de către Mihai Racoviță voievod și Divan. Da’ de ce nu te împaci cu cele scrise în acea hotărâre? Cum să nu fiu împotriva hotărârii, când nu se ia în seamă un ispisoc al lui Toader Vârnav „din vălet 7142 (1634), dat de „Moisei Movila vodă”, prin care
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Vîrnav stolnicul...din toată legea a țărîi, căci și la sfînta pravilă scrie: cine va ținea o moșie 30 de ani și nu-l va gîlcevi nime într-acei ani deciia să ție neapărat”. Dacă așa a zis vodă cu divanul, așa rămâne în veci. Mă uit însă la tine, că ești gata să izbucnești și nu știu de ce. Dă-i drumul! Uite unde văd eu nedreptate, părinte: călugării au fost crezuți când au spus că: „dresele lor ce-au avut
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
judecată. Sunt sigur, părinte, că îți aduci aminte de acele judecăți încâlcite Lupa și Neculai, urmașii lui „Ieni pevețul” pe de o parte și egumenul mănăstirii Cetățuia pe de altă parte. Și toate pentru o casă. Cum să nu? Însă divanul, prin hotărârea de judecată din 6 martie 1743 (7251), întărită de vodă și patriarhul Sfântului Mormânt chir Partenie, arată: „că au parte amîndoi frații în casă și s-au hotărît giudecata lor ca să fie casa împărțitoare și fiind ei numai
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
femeia lui Vasilie łigănaș Covrig cu feciorii ei...nepoții lui Ionașco łigănaș ce-au fost popă...dzicînd fata lui Precup...că au avut loc de casă cu cinci dughene și sint ei dzestre de la tată-său”. Iliaș Alexandru însă împreună cu divanul, hotărăște la 6 septembrie 1666 (7175): „Deci, Marica femeia lui Vasilie łigănaș Covrig și cu feciorii ei...nepoții popei Ionașco łigănaș, au rămas denaintea Divanului domniei mele și de toată legea țării. Iar Măricuța, fata lui Precup hotnogul...s-au
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
casă cu cinci dughene și sint ei dzestre de la tată-său”. Iliaș Alexandru însă împreună cu divanul, hotărăște la 6 septembrie 1666 (7175): „Deci, Marica femeia lui Vasilie łigănaș Covrig și cu feciorii ei...nepoții popei Ionașco łigănaș, au rămas denaintea Divanului domniei mele și de toată legea țării. Iar Măricuța, fata lui Precup hotnogul...s-au îndreptat. De acmu înainte să-și ție acela loc tot cu cele cinci dughene”. Acum să nu crezi că Covrigoaia cu feciorii s-au liniștit
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
pentru fiecare casă sau dugheană. Ai văzut doar că și în zapisul Paraschivei se spune „Să se știe că mulți au umblat să cumpere această casă de la noi”. Pentru siguranță, Mihalache Rusul blănarul merge la Constantin Cantemir voievod și la divan, ca să-i întărească cumpărătura. La 1 martie 1692 (7200) vodă scrie: „Deci acele casă cu loc cu tot și cu pivnițe de piiatră le-au vândut Paraschiva cu ficiorii săi lui Mihălachii Rusul blănariul. Și de la domniia mea încă dăm
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
stăpânului. Asta ai s-o afli și dacă ai să te gândești la „cupețul Chistruiul” sau „Pistruiul”, cum i se mai spunea. Știu că - preiau eu vorba bătrânului din zbor - știu că la 23 martie 1755 (7263) „Andreii diac de divan” spune că „făcut-am acest zapis...la mîna dumisale giupînului Iani sin Pistruiul cupeț...precum...am vîndut...un loc de casă ce iaste pe Ulița Fînării”. Dar nu apucă această casă să stea în mâna lui Iani nici trei ani
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
zapis la mîna dumisali giupînului hagi Iane Turnavite neguțitoru...precum...i-am vîndutu...un loc de casă ce iaste pe Ulița Fînării, care locu...l-am cumpărat...de la Andrieș diiacul”. Ce zici, fiule? Știe ceva carte acest „Andreii diac de divan”! Ba bine că nu. Păi acolo se iau hotărâri importante, care trebuie scrise cu limpezime și repede, chiar dacă de față se află și logofătul care îi spune ce să scrie...Acum însă am o tânguire în suflet, părinte. Poți să
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Ilie Sturza vornicul de la popa armenesc Alexa și de la Dolca, femeia lui, și apoi l-a dăruit mănăstirii Bărboi. Numai că nefolosit, locul a fost împresurat de cei din jur. Așa se face că Maxim, egumenul mănăstirii Bărboi, cere ajutorul Divanului. Marii boieri de aici trimit vornicii de poartă, care, după obicei, adună „ulicenii”, aleg locul, hotărnicindu-l. Mărturia asupra celor înfăptuite o dau la 15 iunie 1693 (7201). Pe când sfinția ta vorbea despre împresurarea acelui loc, gândul mi-a fugit
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
breasla armenească și mănăstirea Bărboi, la 27 iunie 1774... Bătrânul s-a oprit în loc și privește lung la mănăstirea Bărboiului. Cred că se gândește la aceeași judecată de care mi-am amintit și eu. La „Carte de judecată” dată de Divan, în care se spune: „S-au giudecat de-o parte breasla armenească de aice din Iași cu svințiia sa părintele Nicodim egumenul mănăstirii Golia, cari au ieșit vechil (apărător) din partea egumenului de la mănăstire Bărboiu pentru un loc de casă de pe
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
de-au omorât... pre un frate al mieu, anume Agopșea, și puindu-l domnia în temniță... au vrut să-l piardză ca pre un ucigaș. Deci eu, Bogdan... ca să nu se facă moarte pentru moarte... cu toată voia mea, înaintea Divanului... am... dăruit pre acestu țigan,... sfintei Mitropolii din Iași ca să fie drept șerbu în veci, căci am socotit că, cu moartea ce i să va face lui, moartea frățâne-mieu nu oi mai întoarce-o”. Îmi place sufletul și gândirea „armanului
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
tot locul ei din Ulița Hagioaiei. Ei, dar treburile nu au mers bine decât timp de zece ani, fiindcă mitropolitul Nichifor - pe când Sandul s-a mutat la moșie și a făcut și o biserică - l-a chemat pe acesta în fața Divanului, pe motiv că moșia Cecanii aduce mai mult venit decât dugheana cu pivniță... Atunci Sandul - ca să scape de judecată - a dăruit Mitropoliei trei pogoane de vie la Grozești, în ținutul Putnei, și un loc de casă aflat între Ulița Măjilor
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
numai cu apa ce se numește a Nebunii (afluent al apei Nicolinei)... dăm domniea mea volnicie... igumenului de Galata... să aibă a slobozi după dreptate ce să cade, iar igumenul de Balica de va avea a răspunde să vie la Divan. Într-alt chip să nu fie”. Din cele citite în cărțile acestea ai aflat că unor mănăstiri li se acordau și veniturile din anume mărfuri vândute în târgușoare ale Iașilor. În anumite zile ale anului se țineau iarmaroace în aceste
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
de grija pentru cerdacul (casa de vânătoare a lui vodă) ce s-au făcut di cătră domniia me pe moșie mănăstirii ca să nu să răsipească și să tocmască ce s-ar strica dupe vremi”. Cum văd eu, părinte, din hotărârea „Divanului Cnejiei Moldovii” din 5 martie 1774 mănăstirea Copou a ajuns din nou sub stăpânirea Trei Sfetitelor. Fii mai limpede, dragule! Divanul Moldovei spune: „De vreme ce sfințiia sa chir Elisei arhimandritul și egumenul Trei Sfetitelor au arătat la Divan cum că mănăstirea
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
ca să nu să răsipească și să tocmască ce s-ar strica dupe vremi”. Cum văd eu, părinte, din hotărârea „Divanului Cnejiei Moldovii” din 5 martie 1774 mănăstirea Copou a ajuns din nou sub stăpânirea Trei Sfetitelor. Fii mai limpede, dragule! Divanul Moldovei spune: „De vreme ce sfințiia sa chir Elisei arhimandritul și egumenul Trei Sfetitelor au arătat la Divan cum că mănăstirea de la Copou avându moșia sa împregiur sântu trăitori 34 de oameni împregiurul mănăstirii:... vieri, grădinari și alte bresle de la carii mănăstirea
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
părinte, din hotărârea „Divanului Cnejiei Moldovii” din 5 martie 1774 mănăstirea Copou a ajuns din nou sub stăpânirea Trei Sfetitelor. Fii mai limpede, dragule! Divanul Moldovei spune: „De vreme ce sfințiia sa chir Elisei arhimandritul și egumenul Trei Sfetitelor au arătat la Divan cum că mănăstirea de la Copou avându moșia sa împregiur sântu trăitori 34 de oameni împregiurul mănăstirii:... vieri, grădinari și alte bresle de la carii mănăstirea n-are nici un folos... Iată printr-această carte Divanul dă volnicie egumenului carele iaste la mănăstirea
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
și egumenul Trei Sfetitelor au arătat la Divan cum că mănăstirea de la Copou avându moșia sa împregiur sântu trăitori 34 de oameni împregiurul mănăstirii:... vieri, grădinari și alte bresle de la carii mănăstirea n-are nici un folos... Iată printr-această carte Divanul dă volnicie egumenului carele iaste la mănăstirea Copoul ca să aibă a lua de la toți acei ce sânt șezători... pe moșiia Copoului... dea zecea din toate după obiceiu și să lucreze câte 12 zile într-un anu la mănăstire”. Ei, da
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
mănăstire”. Ei, da’ treaba nu-i simplă, fiindcă dacă mănăstirea n-a avea cumva treabă pentru ei, să le ia „câte 2 lei de tot gospodarul”. De nu se vor supune acestor porunci, egumenul avea dezlegare să-i dea la Divan și acesta „îi va supune la toate și se va îndeplini”. Uite cum mănăstirea pune la dare și la muncă pe bieții săteni care până atunci trăiau în pace. Și acum, dacă știai e bine, de nu, afli acum. Ce
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
cu picioarele strânse sub ea, parțial acoperită cu pătura groasă, își aprinsese a doua țigară. Bărbatul privea nicăieri. Apoi, găsise soluția: pleca în chiar acea seară. Trebuia să-și strângă lucrurile, să prindă trenul de 21,30. Irina lunecă de pe divanul îngust, dintre cearșafurile mototolite. Nu e nevoie să mă conduci. Ba, tocmai am chef să ies la aer, să mă plimb, nu înseamnă că neapărat te și conduc. Nu m-ar deranja deloc să mă conduci, aș vrea oricum să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]