21,744 matches
-
prin cunoașterea energiilor divine necreate, în chip direct și nu ca până acum prin intermediul naturii)<footnote Magistrand N. V. Stănescu, „Progresul în cunoașterea lui Dumnezeu cu referire specială la Sfântul Grigorie de Nyssa” ..., p. 33. footnote>. Sufletul este îmbrățișat de noaptea divină în care Mirele se apropie fără a fi văzut. Pentru că, altfel, oare cum ar putea invizibilul să apară în noapte? Dar, El conferă sens prezenței sufletului, în același timp eludând recunoașterea inechivocă și rămânând ascuns în propria-I invizibilitate<footnote
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
poate deduce, din cele arătate, că întunericul dumnezeiesc nu poate fi înțeles în sens propriu, cum îl interpretează Daniélou și, în general Teologia romano-catolică. În orice caz, prezența dumnezeiască este semnalată în chip deosebit, în această fază, de lumina energiilor divine necreate<footnote Sf. Grigorie mai vorbește de o bună mireasmă dumnezeiască (ἡϑεία εὐωδία) ce se formează în suflet prin curăția virtuților. (In Canticum Canticorum, omilia a III-a, P. G. XLIV, col. 824AB). Și aceasta poate fi socotită o prezență
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
the Homilies of The Song of Songs” ..., p. 516. footnote>. În viziunea gregoriană, „sufletul care este călăuzit către piscuri, abandonând lucrurile de jos, atât cât este posibil naturii umane, intră în sanctuarele cunoașterii mistice înconjurată din toate părțile de întunericul divin. Acolo, toate aparențele fiind lăsate afară (ἕξω), singure care mai rămân a fi propuse contemplației sufletului sunt invizibilul (τὸ ἀόρατον) și incomprehensibilul (τὸ ἀχατάληπτον), în care este Dumnezeu”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, P. G. XLIV, col
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
care corespunde vieții curățitoare, aplicația la cunoașterea realităților (προσοχή) care reprezintă viața iluminativă. Depășind toate aparențele, nu doar ale sensibilului, ci și ale conceptualului (καταλαμβανόμενον), adică depășind orice activitate naturală a sufletului. Întuneric este obscuritatea totală a sufletului în fața realității divine care îi este invizibilă (ἀόρατον, ἀθέατον) și incomprehensibilă (ἄληπτον). Această stare este formulată în termeni negativi, nu pentru că ar fi o negație. Dimpotrivă, este foarte pozitiv. Dar realitatea sa, excedând natura, nu este formulată în termeni conceptuali. Sfântul Grigorie precizează
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
contextului. Această înlănțuire a privativelor alfa este o strategie apofatică tipică pentru Sfântul Grigorie; a se vedea F. Vinel, „Homélies sur l’Ecclésiaste”, în Sources Chrétiennes, 416, Les Éditions du Cerf, Paris, 1996, p. 388, n. 2. footnote>. În timp ce natura divină nu poate fi explicată prin cuvinte de Sfântul Pavel, Dumnezeu poate vorbi prin el. Devenind un lăcaș al ființării lui Hristos prin uniunea cu credința, „Pavel a demonstrat că Hristos trăiește în el și a dat dovadă de faptul că
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
În omilia a paisprezecea asupra Cântării Cântărilor, discursul lui Pavel poartă caracterul transformator al Cuvântului inefabil care locuiește în el. Prin urmare, când Tecla aude discursul Sfântului Pavel, „aceste picături curgătoare de mirt”, ele însele sunt transformate într-o locuință divină: „După această învățare ... numai Cuvântul trăia în ea”<footnote Ibidem, 405.7-9. footnote>. Sfântul Pavel, unit cu Cuvântul Care nu poate fi cuprins prin discurs, este transformat și devine un vehicul al Cuvântului transformator, inefabil. Din perspectiva Sfântului Pavel, este
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
Jean-Luc Marion and the Current Apophatic Rage”, în The Heythrop Journal, vol. 42, 2001, p. 3-5. footnote>. Discursul logofatic evocă în ei același răspuns pe care Cuvântul îl evocă în mireasă și în Sfântul Apostol Pavel: înălțare spre uniune, locuirea divină<footnote Ibidem, p. 5-6. footnote>. Gesturile afairetice ale miresei. Iubirea dorită a ei este cunoscută doar în necunoaștere Cu toate gesturile apofatice de ἀφαίρεσις<footnote Utilizăm termenii [afaireză] și [afairetic] într-un sens mai larg decât termenul cu rezonanță cerebrală
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
nu l-am găsit; l-am chemat și nu m-a auzit...”. Terminologia apofatică a temei („noapte”, „a nu auzi”, „a nu găsi”, „înălțare”) îi sugerează Sfântului Grigorie direcția apofatică pe care o asumă exegeza sa. footnote>. Îmbrățișată de noaptea divină, mireasa începe să se înalțe prin diverse niveluri de cunoaștere. Uitând de percepția prin simțuri, ea se ridică la rangul angelic și învață prin tăcerea îngerilor că Preaiubitul nu putea fi înțeles. „Ea a realizat că iubirea dorită a sa
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
începe să vorbească: „după aceasta, mireasa vorbește într-un mod iubitor către fiicele Ierusalimului”<footnote In Canticum canticorum, VI, GNO, 183.10-11. footnote>. Totuși, este important să observăm natura acestei vorbiri; nu este caracterizată de o enunțare catafatică a atributelor divine. De fapt, Sfântul Grigorie nu ne prezintă exact cuvintele miresei; ci mai curând, atrage atenția asupra efectului acestui discurs asupra însoțitoarelor fecioare. În omilia întâi asupra Cântării Cântărilor, Preaiubitul Discipol își asumă o postură diferită, dar la fel de apofatică. Înclinându-se
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
e scris în re major, se trezește cu toată cadența făcută în Do major! Îl am încă înaintea ochilor mei, ce figură speriată a făcut în acel moment revenind pe urmă, totuși, la tonalitatrea normală. Cu toate acestea, arta lui divină cucerește publicul, chiar cu acest mic accident de memorie. Într-alt concert simfonic figurează și ca dirijor plin de vervă și extrem de interesant. La un moment dat însă, observând în loja de avant-scenă o doamnă nostimă și foarte elegantă, rămase
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
iar micuța lor fiică Suzi (azi prințesa Ghica-Budești) împreună cu Mărioara sora mea, amândouă fetițele îmi duceau trena mea lungă. Ceremonia avu loc în Biserica Amzei unde Arhimandritul (viitorul episcop) al Romanului - Teodorescu, înconjurat de un sobor de preoți, oficiază slujba divină. Lume multă, artiști, însă mie mi se părea că visez; nici acum numă obișnuisem cu noua situație. După aceasta urmă un bufet bogat și iată-mă începând o nouă viață! Locuința soțului meu era mai mult o garsonieră, însă date
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
mea, se săvârși căsătoria fratelui meu Romulus cu Livia Rațiu din Câmpina, tânără doctoră în medicină și nepoată a compozitorului binecunoscut și bucovinean, Ciprian Porumbescu. La aceasstă sărbătoare plecarăm cu toții la Câmpina, unde se încinse o petrecere veselă, după serviciul divin de la Biserica Adormirea Maicii Domnului. După nuntă tinerii însurăței luară drumul Clujului, unde se și stabiliseră, oferindu-se fratelui meu postul unui profesor de vioară la Conservatorul de muzică de acolo, director fiind maestrul Ghoerghe Dima. După câtva timp eu
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
sufletului și organele de simț ale corpului și devine curând evident că această concepție consolidează opinia pozitivă pe care o are vizavi de discursul sexualității în rolul său de descriptor al progresului sufletului spre Dumnezeu și al răspunsului față de atracția divină. Relevanța constă în aceea că răspunsul nostru pământean la frumusețe ne oferă o senzație furtivă a ceea ce ar însemna să transcendem aspectul aparent și să-L discernem pe Dumnezeu ca paradigmă a frumuseții prin excelență<footnote Frances Young, „Sexuality and
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
rău, a ființei umane este la fel de nelimitată precum ființa incomprehensibilă a lui Dumnezeu. Virtutea și cunoașterea umană vor fi întotdeauna, în toate circumstanțele, inferioare lui Dumnezeu, dar în iubire, în dorință, umanitatea are acel ceva care răspunde și corespunde Infinității divine. Ceea ce transformă ființele umane în monștri ai lăcomiei și ai ambiției, atunci când este orientată spre bunătățile finite - anume, dorința lor insațiabilă pentru mai mult din binele pe care îl caută - devine, atunci când este concentrat pe adevăr, pe Binele infinit, chiar
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
care Augustin scria aceste cuvinte - cu condiția ca acest „se va odihni în Tine” să fie înțeles ca saltul fără sfârșit al credinței în care dragostea îl găsește, apoi îl pierde, pentru a-L găsi din nou, pe Iubitul său divin<footnote R. A. Norris, „The Soul Takes Flight: Gregory of Nyssa and the Song of Songs”, în Anglican Theological Review, 80, 4, 1998, p. 531. footnote>. Tot în In Canticum canticorum, mireasa, la un moment dat Îl concepe pe Mirele ei
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
în conceptele care traduc această sesizare directă, dar insuficientă”<footnote Idem, notele explicative, nr. 262, 263, PSB, vol. 29, p. 286. footnote>. Fiecare treaptă a urcușului spre Dumnezeu devine un punct de plecare către o alta, spre împărtășirea de frumusețea divină aflată mai sus: „ ... după ce s-a împărtășit de bunătăți cât a putut e atrasă iarăși printr-un nou început, ca și când nu s-ar fi împărtășit încă de bunătăți, spre împărtășirea de frumusețea aflătoare mai sus, așa încât, pe măsura înaintării spre
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
ar părea că e de mare și de desăvârșit, e început al unuia de deasupra și mai mare”<footnote Ibidem, 6, P. G. XLIV, col. 885D. footnote>. Un paradox fundamental înconjoară noțiunea gregoriană despre epectază, participarea ființei create la infinitatea divină. Acesta este motivul pentru care, în omilia a IV-a, mireasa este, simultan, și la odihnă în brațele Preaiubitului, și înălțată ca o săgeată. Sau în omilia a V-a, acesta este motivul pentru care mireasa este denumită „porumbiță”, datorită
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
pe care le-a atins, fiind, în același timp, „invitată să devină din nou porumbiță prin transformarea sa în ceva mai bun”<footnote Omilia a V-a, 120 (160, 6-9); cf. Martin Laird, „The Fountain of His lips: Desire and Divine Union in Gregory of Nyssa’s Homilies on the Song of Songs”, în Spiritus: A Journal of Christian Spirituality, vol. 7, nr. 1, 2007, p. 49. footnote>. Epectaza dorinței este ca bazinul unei fântâni, umplută continuu și revărsându-se continuu
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
titlul cunoscutei sale opere<footnote Doctorand Nicolae Fer, „Cunoașterea lui Dumnezeu și ideea de epectază la Sfântul Grigorie de Nyssa”, în Ortodoxia, Anul XXIII (1971), Nr. 1, p. 95. footnote>. E o devenire continuă pe treptele epectazelor. „Crescând în energiile divine, sufletul trece din slava în care era într-o slavă mai înaltă”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, VI, P. G. XLIV, 948A. footnote>. Dorința de unire crește în proporție cu participarea la Dumnezeu Consultând cartea Termenii filozofiei
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
768A. footnote>. Prima etapă constă în arătarea bunurilor spirituale pentru a stârni dorința, a doua pentru a înțelege vanitatea lumii și pentru ca inima să fie purificată de orice atașament față de ce este sensibil, iar Cântarea cântărilor introduce sufletul în sanctuarele divine, unde are loc unirea sufletului uman cu divinitatea<footnote Ibidem, col. 772A. footnote>. Deci, la începutul comentariilor la Cântarea Cântărilor, el ne propune o sinteză a diferitelor etape ale vieții spirituale în funcție de ideea dorinței după Dumnezeu. Deci, Proverbele încearcă să
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
nici să distrugă, nici să nutrească această capacitate noetică-erotică a sufletului de a fi preocupat cu lucruri trupești, ci să pregătească aceeași dorință întru tânjirea după netrupesc. Astfel, Proverbele descriu Înțelepciunea în diverse moduri, pentru a atrage dorința față de Frumusețea divină. De parcă ar fi împodobite cu bijuterii, mâna dreaptă și mâna stângă a Înțelepciunii sunt descrise ca decorate cu ani nenumărați și glorie sublimă, iar parfumul atrăgător al respirației sale este dreptatea însăși (Prov. 3, 16). Buzele sale sunt înroșite de
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
Scripturii devin obiectul tânjirii ardente a dorinței, pasiunea este pregătită să tânjească pentru netrupesc. „Această patimă sau pasiune (πάθος) pentru netrupesc este ireproșabilă și nepasională (ἀπαθές), după cum spune Înțelepciunea în Proverbe, atunci când ne poruncește să ne îndrăgostim (ἔρος) de frumusețea divină”<footnote Ibidem, 23.9-12. footnote>. Filosofia conținută în Proverbe și Ecclesiast exersează ceea ce episcopul nyssean numește „facultatea pasională”, „mișcarea dorinței sufletului”<footnote Ibidem, I, 19, 11; 21, 16; 22, 14. footnote>. În mod evident, țelul acestei educații<footnote Martin Laird
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
prin exercițiile de filosofie incluse în Proverbe și Ecclesiast, sufletul este pregătit pentru învățătura supremă a lui Solomon, Cântarea Cântărilor. Plină de imagini erotice de dragoste pasională, Cântarea Cântărilor educă sufletul să tânjească și să intre în comuniune cu frumusețea divină a Mirelui. Dar pentru a face asta, sufletul trebuie să învețe ceva ce Proverbele sau Eclessiasticul nu predau niciodată. Înțelegerea noetică erotică ridică o problemă și trebuie învățată prin abandonarea controlului; pentru că în sanctuarul interior al prezenței divine, nu există
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
cu frumusețea divină a Mirelui. Dar pentru a face asta, sufletul trebuie să învețe ceva ce Proverbele sau Eclessiasticul nu predau niciodată. Înțelegerea noetică erotică ridică o problemă și trebuie învățată prin abandonarea controlului; pentru că în sanctuarul interior al prezenței divine, nu există obiect al dorinței sau concept de înțeles. Mireasa trebuie să învețe să pătrundă, cu dorința înflăcărată, cu palmele deschise ale necunoașterii<footnote Ibidem, p. 520. footnote>. Vom încerca acum în câteva rânduri să aprofundăm legea creșterii dorinței, în
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
footnote Ibidem, p. 520. footnote>. Vom încerca acum în câteva rânduri să aprofundăm legea creșterii dorinței, în proporție cu participarea la Dumnezeu. Ea este expusă în opera De anima et resurrectione a Sfântului Grigorie: „Astfel este participarea (μετουσία) la bunătățile divine, care face mai mare și mai capabil (δεχτιχότερον) pe cel în care ele se realizează, aducând o creștere a forței și a măreției celui care o primește, astfel încât cel hrănit crește și nu contenește nicicând să crească. Izvorul bunurilor carnală
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]