KorAP: Find »[drukola/base=divinație & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...27 28 29 ...42 >

1,047 matches

Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573

totul: s-au camuflat, transformându-se în simple practici și tehnici. Sunt demonizate, blamate, suspectate și puse la index. Cu toate acestea, ele sunt consultate pe ascuns și destul de căutate, dacă ținem seama de mărturiile celor care (încă) mai practică divinația și magia. Dramatic nu este faptul că a apărut știința modernă, ci că au fost date la o parte și denigrate vechile științe. În timp, efectul nu s-a lăsat așteptat. Pe de o parte, constatăm o sărăcire a imaginarului

by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
de alta, sesizăm vulgarizarea științelor renascentiste și practicarea lor într-o manieră superficială, degradată. 7.2. Divinația, magia și știința. Asemănări și diferențe Pe baza celor menționate până aici, încercăm să creionăm o serie de asemănări și deosebiri între știință, divinație și magie. În mod firesc, pentru a fi consecvenți cu noi înșine, vom opera cu două criterii distincte: unul specific Evului Mediu și Renașterii și unul valabil pentru timpurile moderne. 7.2.1. Criterii de evaluare științifică a divinației Ei

by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
știință, divinație și magie. În mod firesc, pentru a fi consecvenți cu noi înșine, vom opera cu două criterii distincte: unul specific Evului Mediu și Renașterii și unul valabil pentru timpurile moderne. 7.2.1. Criterii de evaluare științifică a divinației Ei bine, în prima situație, lucrurile sunt extrem de simple. Știința modernă era risipită în diverse elemente ale unor științe deja consacrate precum astrologia, alchimia etc. De exemplu, pentru a se stabili poziția exactă a astrelor pe cer se realizau complicate

by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
îndeplinească trei condiții: să posede un obiect de studiu, să fie guvernată de legi și să dețină metode clare de cercetare. În virtutea acestui fapt, toate disciplinele moderne (sociologia, antropologia, matematica, chimia, fizica etc.) sunt numite științe. Cum rămâne însă cu divinația și magia? În realitate, ele își propuneau să descopere, să înțeleagă, să explice și să stăpânească forțele care guvernează universul uman și social. De exemplu, astrologii își propuneau să descopere în ce măsură poziția astrelor pe cer poate influența o persoană sau

by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
își propuneau să descopere, să înțeleagă, să explice și să stăpânească forțele care guvernează universul uman și social. De exemplu, astrologii își propuneau să descopere în ce măsură poziția astrelor pe cer poate influența o persoană sau o comunitate. Alte forme de divinație încercau să scoată la lumină un infractor pentru a fi deferit justiției, un magician căuta remediul unei maladii etc. Scopurile nu erau neapărat, așa cum s-ar crede, de natură pur spirituală și metafizică. Adevărul, iubirea, dreptatea, moartea, libertatea sunt aspecte

by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
clar asociat intim cu instinctele, nevoile și scopurile umane"166. Nu credem că este vorba de "înrudire", ci mai degrabă de o asemănare a "obiectului de studiu". Ea poate funcționa chiar și atunci când ne referim la lege și legități. În divinație și în magie funcționează o seamă de principii care au fost enunțate încă din Antichitate și apoi preluate. O foarte bună sistematizare a lor o face James Frazer în Creanga de aur167. Prima ar fi legea similitudinii. Ea afirmă că

by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
și etnologiei, vechile științe nu duceau lipsă de legități care să ofere publicului explicații satisfăcătoare și convenabile. A treia condiție pe care dorim să o verificăm, cea de metodă, nu ridică mari probleme. La fel ca în cazul științelor moderne, divinația și magia posedă un arsenal de tehnici extrem de bine dezvoltat. De la observație până la experiment, adăugând, în plus, intuiția și imaginația, trăirea interioară, toate se regăsesc în demersul magico-divinatoriu. Cei mai îndrăzneți au numit divinația protoștiință. Credem că în acest caz

by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
fel ca în cazul științelor moderne, divinația și magia posedă un arsenal de tehnici extrem de bine dezvoltat. De la observație până la experiment, adăugând, în plus, intuiția și imaginația, trăirea interioară, toate se regăsesc în demersul magico-divinatoriu. Cei mai îndrăzneți au numit divinația protoștiință. Credem că în acest caz s-au avut în atenție, în primul rând, aspecte legate de metodele folosite în practicile divinatorii. Observația atentă dar și efortul interpretativ sunt metode întâlnite și astăzi în orice demers științific. În plus, divinația

by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
divinația protoștiință. Credem că în acest caz s-au avut în atenție, în primul rând, aspecte legate de metodele folosite în practicile divinatorii. Observația atentă dar și efortul interpretativ sunt metode întâlnite și astăzi în orice demers științific. În plus, divinația dezvoltă o multitudine de tehnici specifice care dau și denumirea diverselor forme ale manticii (de pildă, chiromanție ghicirea în palmă; dendromanție ghicirea după freamătul copacilor; piromanția ghicitul în foc sau după traiectoria fumului; oniromanția interpretarea viselor; meteoromanția interpretarea fenomenelor meteorologice

by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
care dau și denumirea diverselor forme ale manticii (de pildă, chiromanție ghicirea în palmă; dendromanție ghicirea după freamătul copacilor; piromanția ghicitul în foc sau după traiectoria fumului; oniromanția interpretarea viselor; meteoromanția interpretarea fenomenelor meteorologice etc.). "De fapt, în magie (și divinație n.n.) echivalentele lui alb și negru par să fie mai mult decât proporționale, iar efectele vrăjitoriei sunt mult mai radical eradicate de o contravrăjitorie decât este posibil în orice artă sau meșteșug. Astfel, atât magia, cât și știința reprezintă anumite

by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
anumite similitudini și, împreună cu Sir James Frazer, putem în mod apropiat să numim magia o pseudoștiință"168. Deși din punct de vedere formal se îndeplinesc toate criteriile moderne de științificitate, Malinowski se ferește în final să considere magia (și, implicit, divinația) ca fiind știință. Pentru el, magia este o pseudoștiință. Faptul este observabil și în cazul cercetătorilor din domeniul antropologiei și etnologiei care, adesea, evită să recunoască public acest fapt. Și aceasta, în condițiile în care, în cazul unor discuții informale

by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
rațional, pe "rațiunea absolută a matematicii astrelor, a mersului inexorabil și previzibil al lor; interpretarea fiind fructul unei simbolistici, al unui cod sau limbaj construit de-a lungul secolelor și transmis în mod preferențial de la maestru la discipol (...), iar ghicitul, divinația se servesc de experiența și efortul imaginarului"170. Încercarea de a propovădui astrologia și de a o propune ca obiect de studiu în școli și universități, considerând-o un fel de "megaștiință", a avut un efect pervers: o luare în

by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
care a sculptat în mentalul social cadrele unei gândiri specifice. Gândirea rigidă, marcată de anumite șabloane, elimină din start posibilitatea explicării lumii într-o altă manieră și cu alte mijloace. În fond, eșecul este al ambelor părți. Știința, ca și divinația și magia sunt, în esența lor, încercări ale spiritului uman de a cunoaște, înțelege și gestiona realitatea. Ele nu sunt nici bune, nici rele, câtă vreme își cunosc limitele și sunt practicate cu onestitate. Dacă cele trei criterii minimale impuse

by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
nucleul dur al științei, pe când magia ar sta sub imperiul dorinței și voinței. Prima ar avea ca domeniu de activitate profanul, cealaltă (magia) ar revendica și o parte a sacrului. Concluzionând, putem spune că știința se aseamănă cu magia și divinația prin aceea că toate urmăresc același scop și se diferențiază pentru că se bazează pe principii, mijloace și tehnici specifice. 7.3. Științele moderne și divinația: respingere, justificare reciprocă sau neutralitate? Relația clasică a științei moderne cu vechile discipline spirituale și

by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
și o parte a sacrului. Concluzionând, putem spune că știința se aseamănă cu magia și divinația prin aceea că toate urmăresc același scop și se diferențiază pentru că se bazează pe principii, mijloace și tehnici specifice. 7.3. Științele moderne și divinația: respingere, justificare reciprocă sau neutralitate? Relația clasică a științei moderne cu vechile discipline spirituale și vechile științe (magia, divinația etc.) nu pare a fi una prietenoasă. În general, susținem faptul că ea se poate traduce prin trei tipuri de atitudini

by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
toate urmăresc același scop și se diferențiază pentru că se bazează pe principii, mijloace și tehnici specifice. 7.3. Științele moderne și divinația: respingere, justificare reciprocă sau neutralitate? Relația clasică a științei moderne cu vechile discipline spirituale și vechile științe (magia, divinația etc.) nu pare a fi una prietenoasă. În general, susținem faptul că ea se poate traduce prin trei tipuri de atitudini: 7.3.1. Respingere și refuz Această situație apare atunci când ambele tipuri de discipline își neagă reciproc autoritatea, valabilitatea

by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
care vrea să știe mai multe, să înțeleagă de ce există această pendulare între magie și religie. Textul lui Dan Ciachir nu ne ajută deloc să înțelegem opțiunile contemporane din Franța și Italia pentru formele dezavuate și vulgare ale magiei și divinației. 7.3.2. Justificare reciprocă Lucrările parcurse în vederea realizării acestui studiu ne îndreptățesc să afirmăm că, în mod cu totul neașteptat, există reprezentanți ai științei care încearcă o apropiere între magie și știință. Mulți dintre ei vin dinspre domeniul științelor

by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
în cele din urmă, o reiterare a sintagmei socratice: Cunoaște-te pe tine însuți! Neputința științei de a explica întru totul complexitatea ființei umane și a lumii sociale poate avea ca efect și încercarea sa de a reevalua magia și divinația. 7.3.3. Neutralitate În acest caz ne vom referi la o manieră de relaționare neutră între științele moderne și divinație, ce s-ar traduce prin încercarea celor două de a se concentra asupra propriilor demersuri fără a se ataca

by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
complexitatea ființei umane și a lumii sociale poate avea ca efect și încercarea sa de a reevalua magia și divinația. 7.3.3. Neutralitate În acest caz ne vom referi la o manieră de relaționare neutră între științele moderne și divinație, ce s-ar traduce prin încercarea celor două de a se concentra asupra propriilor demersuri fără a se ataca în vreun fel. Mai curând, efortul este unul de argumentare a afirmațiilor și cercetărilor întreprinse. Astfel, cercetarea științifică modernă a înregistrat

by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
a se concentra asupra propriilor demersuri fără a se ataca în vreun fel. Mai curând, efortul este unul de argumentare a afirmațiilor și cercetărilor întreprinse. Astfel, cercetarea științifică modernă a înregistrat și atitudini oneste, echidistante și obiective față de subiecte precum divinația sau magia. Este mai greu să ne pronunțăm asupra abordărilor venite dinspre practicanții sau exegeții care se consideră specialiști în domeniul magiei. Deși nu atacă cercetările științifice ale practicilor magice și divinatorii, lucrările apărute pe piața românească (fie că sunt

by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
sondaj asupra misterelor, paranormalului, imaginarului, viselor și ocultismului, pe un eșantion de 2247 de tineri. Concluzia cercetării este că tinerii sunt mult mai deschiși fenomenului paranormal și imaginarului decât adulții. Scorurile au fost următoarele: • 43% dintre tineri cred în ghicitori/divinație, spre deosebire de 27% adulți; • 37% cred în chiromanție, față de 17% adulți; • 16% cred că fantomele pot exista și doar 5% dintre adulți. Rezultatul unui alt sondaj, pe tema "Astrologie și ghicitori", a fost publicat în France Soire: 81% dintre persoanele investigate

by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
Analiza practicilor divinatorii și a celor magice a adus, aproape de fiecare dată, în prim-plan problematica cunoașterii umane. Ea a devenit, în cele din urmă, o explicație extrem de convingătoare. Așa se poate înțelege persistența și succesul de care se bucură divinația de-a lungul timpului. În pofida diferențelor pe care le-au dezvoltat magia divinatorie și vrăjitoria în istoria umanității, putem contura un element comun: tentația extrem de mare a ocultului, care în acest caz simboliza Gnoza, Cunoașterea adevărată"187. Se pare că

by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
pe care le-au dezvoltat magia divinatorie și vrăjitoria în istoria umanității, putem contura un element comun: tentația extrem de mare a ocultului, care în acest caz simboliza Gnoza, Cunoașterea adevărată"187. Se pare că, dincolo de aparențe, principalul mobil al practicării divinației nu este nici de natură socială, nici de natură psihologică, ci unul extrem de nobil: cunoașterea. Apelul la unele practici divinatorii trădează sensuri mult mai profunde ale acestui gest. Sănătatea, succesul, banii, iubirea, belșugul și bunăstarea, dreptatea se pot afla și

by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
pot descoperi cel puțin doi invarianți. De exemplu, cu toții suntem de acord că există bine și rău, adevăr și minciună, dreptate și nedreptate, sănătate și boală, succes și insucces etc. De asemenea, totul (întâmplările și evenimentele care interesează și chiar divinația în sine) se derulează în niște circumstanțe precise. Între acestea se interpune simbolul. De cele mai multe ori, performa-torul dispune de un cod de interpretare a simbolului: de pildă, pentru C.G. Jung apa reprezintă inconștientul, pentru populațiile primitive ea este simbol al

by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
Ioan Petru Culianu, poate explica și numărul destul de redus de profeții adevărate în comparație cu răspândirea practicii 196. Din multitudinea variantelor posibile, foarte puțini reușesc să enunțe varianta potrivită. Referindu-se la același lucru, fizicianul Will Keepin 197 subliniază că în cazul divinației veritabile nu putem vorbi de corelații, ci de o ordine subtilă. Cunoscutul specialist în fizică cuantică arată că practicile divinatorii, în special astrologia, pot fi explicate convingător pe baza modelului fractalic. Or, acesta nu presupune corelații, ci structuri de autosimulare

by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]