10,318 matches
-
le comunice), o echipă de lexicieni, o echipă de gramaticieni (cu misiuni similare). Fiind puși Într-o asemenea situație cvasireală, elevii joacă roluri care le vor da posibilitatea să-și exerseze puterea de exprimare, să-și valorifice cunoștințele de limbă dobândite, să-și consolideze deprinderile, să-și corecteze eventualele greșeli etc. Se pot, de asemenea, organiza excursii sau expediții geografice, incursiuni cosmice etc. imaginare, concepute și realizate după regulile simulării. - Jocul de arbitraj - un exemplu din domeniul predării disciplinelor financiar-contabile Îl
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
mașinii nu ar fi cu nimic mai dezumanizantă decât misiunea unui profesor care caută să impună o singură și aceeași programă unui număr de 30 de elevi (câți alcătuiesc o clasă), atât de diferiți unii de alții sub aspectul experienței dobândite. Dimpotrivă, se consideră (Patrick Suppes) că mașina redă posibilitatea unei astfel de diferențieri a mijloacelor prin care se individualizează accesul la cunoașterea (Învățarea) și la creșterea eficienței muncii școlare, așa Încât această aluzie la standardizare și-ar pierde orice fundament, căci
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
de producție, învățământ. Produsul final creat trebuie să îndeplinească în mod obligatoriu două cerințe: noutatea și valoarea pentru societate. Privit prin prisma activităților artistico plastice, a fi creator înseamnă să fii capabil să stabilești legături artistice noi, neașteptate, între cunoștințele dobândite sau între acestea și cele noi, să faci diferite combinații artistice, cu o anumită intenție, întrucât activitatea artistică creativă are întotdeauna un scop clar conturat. 3.4. Nivelele creativității I.A.Taylor distinge, pe baza analizei produselor create, cinci nivele
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
și originalitatea reprezintă primii și cei mai importanți factori ai creativității, care conduc la siguranță la realizarea unor producții divergente. Pentru ca un copil să fie creator, el trebuie să fie capabil să stabilească legături artistice noi, neașteptate, originale, între cunoștințele dobândite sau între acestea și cele noi, să poată realiza combinații artistice cu o anumită intenție. Insușirile personalității creatoare ale copiilor sunt popularizate de sensibilitatea acestora, estetică și aristică, de capacitatea de a deosebi însușile estetice esențiale de cele neesentiale ale
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
care existau pot fi categorisite în școli ale profesorilor independenți, școli sponsorizate, școli municipale și ecleziastice. Cea mai mare diversitate o prezentau școlile profesorilor independenți. Acestea erau adeseori înființate de către dascăli având studii universitare sau doar înzestrați cu talent, cunoștințe dobândite autodidact și ambiție și funcționau în casele proprii sau în săli închiriate. Elevii erau recrutați dintre copiii din cartier, părinții lor plătind dascălului taxe. Alți dascăli activau ca tutori, ocupați cu instruirea copiilor din familiile cele mai bogate la domiciliul
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
să se facă selecția și evaluarea persoanelor, atât în câmpul educațional, cât și în cel ocupațional? Aici definițiile nu sunt foarte convergente. Există, în principiu, două abordări moderne ale meritului individual. O primă accepție a termenului identifică meritul cu calificările dobândite, care ar reprezenta semnele capacităților, efortului sau talentului unei persoane. Diplomele obținute de o anumită persoană ar indica măsura în care aceasta este potrivită pentru diferitele poziții de pe piața muncii. Cealaltă accepție a meritului își are originea în celebra satiră
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
ocuparea unor locuri de muncă superioare. Absolvirea unui ciclu de învățământ aduce beneficii disproporționate în comparație cu rentabilitatea promovării unui singur an de studiu. Aceasta se poate stabili prin simple statistici care iau în calcul numărul de ani de studiu și certificatele dobândite. Recompensele economice care derivă din finalizarea studiilor, sintetizate în conceptul de „efect de diplomă”, au fost deja menționate în prezenta lucrare. Importanța diplomei se manifestă în anumite situații ca un gen de fetișism care depășește nevoile de relații publice și
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Chiar dacă acceptăm existența unei premise biologice a activității intelectuale, pe care am denumi-o inteligență nativă, este greu de imaginat o metodă de măsurare a acestei variabile care să nu fie deformată de alte caracteristici, în primul rând de competențele dobândite. Motivul fundamental este că testarea capacității de rezolvare de probleme sau de adaptare trece prin coduri cultural constituite și a căror utilizare presupune o socializare prealabilă a persoanei testate. Cât din ceea ce arată testele este rezultatul zestrei de inteligență înnăscută
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
specialist ca un amplificator de cunoștințe (figura 3.3.2-b), care transformă o valoare mică sau moderată a resurselor Într-o valoare ridicată a proprietății intelectuale. Cei care sunt cel mai bine pregătiți oferă șansa unei amplificări superioare a cunoștințelor dobândite; volumul amplificării poate fi Îmbunătățit prin instruire. Managerii trebuie să evalueze dacă o investiție În instruire va crește valoarea companiei datorată prestației Specialistului În Cunoaștere, astfel Încât aceasta să justifice investiția făcută. Figura 3.3.2-b. Efectul instruirii Specialistului În Cunoaștere
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
aer, și cetățenii nu prea știu ce să creadă! De altfel nu sunt discuții urmărind creația, ci numai informarea. 6. Cultivarea creativității în învățământtc "6. Cultivarea creativit\ții în înv\ț\mânt" a. Câtă vreme creația era socotită un privilegiu dobândit ereditar de o minoritate, școala nu s-a ocupat în mod special de acest aspect, deși, e drept, s-au creat ici și colo clase speciale pentru supradotați. De când se arată că automatele dirijate prin calculatoare înfăptuiesc toate muncile stereotipe
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
unei construcții”, ci doar a unor transformări, modificări aduse datelor. Caracterul operatorilor variază după domeniul cunoașterii: uneori constau în acțiuni de ordin fizic, alteori (mai ales în școală) e vorba de acțiuni mintale. Adeseori e vorba de aplicarea unor cunoștințe dobândite anterior, în alte condiții, la situația actuală Ă operație numită transfer. Transferul s-ar explica (după S.L. Rubinstein) printr-o analiză prin sinteză. Pornind de la datele problemei, caut în bagajul de informații anterioare una având o relație cu datele ce
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Din perspectiva acestei realități, devine tot mai evident faptul că și în situație didactică, comportamentul interlocutorilor, în ansamblul său, are valoare comunicativă. d. a comunica, ca formă de interacțiune, presupune câștigarea și activarea competenței comunicative, care este deopotrivă aptitudinală și dobândită. Absența acesteia sau prezența ei defectuoasă explică, de cele mai multe ori, eșecul sau dificultățile pe care profesori foarte bine pregătiți în domeniul specialității lor le au sistematic în munca cu generații și generații de elevi. A fi profesor înseamnă a avea
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
porumbeii au integrat în mod spontan ambele comportamente învățate și au alcătuit o secvență de comportamente care nu au fost practicate anterior cu alte cuvinte, comportamente inovatoare. Se explică, astfel, că un comportament inovator reprezintă rezultatul integrării spontane a comportamentelor dobândite anterior. Epstein (în publicații periodice) a oferit câteva demonstrații de integrare a trei sau chiar cinci comportamente atipice. Împingerea unei cutii nu reprezintă un comportament specific porumbelului - totuși, el nu posedă membre superioare. Cimpanezii lui Kohler (1925) au fost supuși
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
atunci când oferim informații despre efectele manipulării, predicțiile pot fi construite și validate cu mai multă ușurință. Se presupune că subiecții posedă un nivel adecvat de cunoaștere, iar schimbările comportamentale sunt explicate, în mod economicos, prin trimiteri directe la noile cunoștințele dobândite (se vor include aici informațiile declarative și concrete și cele procedurale sau know-how). Ele contrastează cu intervențiile care nu întrebuințează informații explicite. Când manipularea nu implică informații ce pot fi clar exprimate, predicțiile, evaluările și explicarea efectelor sunt greu de
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
1986b; Veblen, 1919; Wallberg et al., 1980). Cu o semnificație aparte, se conturează predispoziția indivizilor creativi de a aparține unor medii familiale defavorizate; educația și pregătirea profesională - cercetătorii istoriometriști au evaluat și contribuția educației formale, precum nivelul de educație formală dobândită sau gradul de excelență academică (Goertzel et al., 1978; Hudson, 1958; Pressey și Combs, 1943; Simonton, 1983b, 1986b). O temă strâns legată de această problematică este impactul pregătirii de specialitate asupra dezvoltării creativității (Gieryn și Hirsh, 1983; Hayes, 1989; Simonton
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
concentrat asupra virușilor, se află un imens progres al cunoștințelor despre mediu... El reprezintă „evadări” repetate din limitele cunoștințelor disponibile, deoarece, dacă aceste extinderi ar fi fost doar anticipări bazate pe informații, ar fi exploatat deplin sau parțial cunoștințele deja dobândite. În loc de aceasta, progresele reale trebuie să fi fost rezultatele explorării teritoriilor de dincolo de deducție și previziune și, în acest sens, oarbe. În cazurile acestor progrese reale, explorările care au avut succes au fost la origine la fel de oarbe ca și cele
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
le vor Împrumuta de la gânditorul englez, o jumătate de secol mai târziu. Argumentul lui Petrini nu se bazează totuși pe o cercetare riguroasă și pe dovezi empirice colectate științific. Petrini nu făcea o distincție clară Între caracteristicile Înnăscute și cele dobândite. Concluziile sale se bazează mai degrabă pe observații clinice „de simț comun”. În mod similar, stilul său de a scrie și de a argumenta Încorporează doar arareori referințe la surse bine definite și respectate sau la lucrări specifice. Studiul doctorului
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
deteriorare, până la ratele scăzute ale natalității printre beneficiarii acestor procese - membrii clasei de mijloc. O particularitate a mișcării din Anglia o constituia popularitatea printre adepții eugeniei a conceptului mendelian de ereditate, În dauna noțiunilor lamarckiene despre transmiterea ereditară a caracteristicilor dobândite. Chiar dacă Îmbrățișau și ei orientarea mendeliană, eugeniștii români nu Încercau să se adapteze modelului mișcării britanice. În Franța, mișcarea eugenistă era ceva mai timidă și datorită faptului că apăruse abia la Începutul secolului XX. Eugeniștii francezi au fost adesea descriși
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
etichetată drept disgenică? Se pare Însă că eugeniștii nu erau atât de fermi În intenția de a păstra granițele sociale atât de rigide, cât ar putea părea la o primă lectură. Problematica În dispută era cea a diferenței dintre calitățile dobândite și cele ereditare. Atâta vreme cât eugeniștii nu găsiseră metoda de a distinge infailibil Între cele două categorii de atribute ale indivizilor, ei rămâneau conștienți de riscul de a diagnostica și, probabil, de a exclude permanent din corpul sănătos al națiunii indivizi
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
autorul realizează legături Între probleme familiare cititorului, precum tuberculoza sau alcoolismul, și viziunea sa generală despre rolul fiecărui individ În economia sănătății viitoare a națiunii, Într-un limbaj care reduce complexitatea teoriilor eredității (de exemplu, argumentul controversat al eredității caracteristicilor dobândite) la afirmații simpliste În același timp În care dramatizează semnificația acțiunilor individuale. Într-o secțiune despre importanța căsătoriei și a copiilor, manualul oferă următoarea descriere: Familia... nu reprezintă decât o veriga din lanțul unui șir Întreg de generații, chemate să
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
ideea de abilitate în privința manevrelor. Când folosim termenul elită la plural, ne referim mai curând la persoanele aflate într-o poziție superioară în diferite sfere de activitate. Desigur, aceasta nu exclude ideea de excelență, dar accentul e pus pe pozițiile dobândite și pe funcțiile exercitate. Pluralul sugerează starea - reală sau percepută ca atare - unei societăți diversificate și a unui regim pluralist, în opoziție cu orice ansamblu social relativ omogen. Și în acest caz trebuie făcută distincția între două concepții subiacente. Într-
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
da cuvântului elită o accepție proprie, aceea desemnând minoritatea care, într-o societate determinată, dispune la un moment dat de un prestigiu, de niște privilegii ce decurg din calități naturale valorizate socialmente (de exemplu, rasa, sânge etc.) sau din calități dobândite (cultură, merite, aptitudini etc.). Înaintea lui, Lasswell, după ce atrăsese atenția asupra caracterului în mod necesar inadecvat al oricărei definiții unice, propunea caracterizarea elitei în termeni foarte generali prin influență: „Dacă influența este împărțită în mod egal, fiecare participant la o
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
seamă elitei politice, dar poate fi mai larg aplicat (Putnam, 1976, pp. 2-5). Nadel (1990, p. 414) consideră că cel puțin trei grupuri diferite au o vocație de a constitui elita: Un grup a cărui superioritate se bazează pe calificări dobândite și pe talente specifice, unul a cărui superioritate este tradițională și este foarte posibil ca ea să fie nespecializată și, în sfârșit, un grup ce constituie un rezervor de calificări și de talente de tot felul. Totuși, în general, diversele
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
fără însă ca aceasta să se traducă prin strategii reale de inserție. Pentru că, la urma urmei, nu putem decât să acceptăm sau să respingem validitatea acestei caracteristici ca normă a superiorității. În schimb, atunci când preeminența este asigurată de o caracteristică dobândită (talent, calificare, resurse), există, cel puțin în principiu, condițiile unui acces la elită prin imitație. Apare o dinamică între strategiile elitei stabilite și candidații la admiterea în rândurile elitei. De îndată ce elita manifestă o tendință fățișă spre exclusivism, aceasta face ca
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
fi epoca și regimul, funcțiile guvernamentale sunt asumate de o minoritate care se distinge de masa populației. Însă trebuie să calificăm ca fiind democratice regimurile organizate astfel încât să permită concurența pașnică a elitelor în vederea exercitării puterii. Iar atunci când tradițiile, obișnuințele dobândite și mecanismele instituționale garantează o concurență care să nu fie prea imperfectă, putem vorbi, evitând termeni contradictorii, despre elite democratice. Așadar, pentru Schumpeter, există o echivalență între democrație și pluralismul politic (Busino, 1988c, p. 103). Această concepție în privința democrației, bazată
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]