752 matches
-
Liceul Comercial din Bacău. Nu cumva acest articol mai contează în memoria celor „atacați”? îl asigur că nu, deoarece cei doi nu sînt cititori ai Luceafărului, habar n-au de articolul său! Rîde: „Ignorantia... fără docta!” îmi mărturisește că formula „docta ignorantia” a auzit-o prima oară la Constantin Rădulescu Motru. „Eu n-am facultate, sînt format însă în atmosfera Criterionului”. I-a ascultat pe toți conferențiarii grupării. Vorbind despre una și despre alta, mi s-a părut că suspiciunile sale
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
într-o cameră cu totul separată și cu un om de serviciu exclusiv al lui, care nu se mișca de lîngă el, dîndu-i o îngrijire din cele mai delicate și mai omenoase după aprecierea lui Scipione Bădescu 276. Pe lîngă docto rul Iorgandopol, medicul spitalului, a mai fost vizitat zilnic, de două-trei ori, și de către alți doi medici: doctorul Andrei Pallauz și dr. Iosef Kalischer 277. După aprecierea prietenilor ieșeni, care la 30 mai erau întorși la Iași, "starea sa pare
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
savanți însărcinați cu studiul cămilei (un francez care, după o scurtă vizită la Jardin des Plantes și conversații cu paznicul, scrie un articol spiritual pentru un jurnal parizian; un englez care trăiește cîțiva ani în deșert și scrie un tom doct dar plicticos despre viața cămilei și un german care se închide în camera sa și scrie o lucrare în mai multe volume intitulată " Ideea de cămilă extrasă din concepția eului"), vom încerca pe cît posibil să accesibilizăm modelele generale rebarbative
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
antreluță") sau insațiabilitatea neselectivă și efectele ei (High-life: Athenais Gregorachko e pentru ziarul Vocea Zimbrului o infatigabilă silfidă: "Aici o îngrozitoare greșeală de tipar"); chiar la vîrste venerabile, femeia-consoartă poate fi vizitată de incubi agresivi, fapt pentru care este consiliată doct privind... poziția (Leonida: "Mițule, nu-i nimica; știi cum ești dumneata nevricoasă; unde am vorbit toată seara de politică, te-ai culcat și cu fața-n sus și ai visat cine știe ce. Nu te mai culca cu fața-n sus, Mițule
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
acesta pare rafinamentul inutil al nobleței (Al. George), admirația nelimitată față de manierele aristocratice traducînd chiar snobismul matein materializat într-un monument de snobism, evident exagerare de tipul celor care îl receptau pe Mateiu doar ca erudit al jargonului de obor, doct în expresii de autentic mahalagism sau practicant al aliterațiilor triviale, care ar fi încredințat tiparului o carte deșucheată și plină de înjurături dedicată sufletului spurcat și scîrnav al Bucureștilor drept pentru care ar putea năzui doar la o stimă literară
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
medicina descriptiv-empirică la medicina științifică, printr-o viziune cu totul nouă în abordarea patologiei umane și anume: prin introducerea și fundamentarea principiului de cauzalitate în determinismul bolilor. Pentru a umple acest gol regretabil, dintr-o expunere care se dorește corectă, doctă și echidistantă, vom sublinia noi ceea ce Etienne Lancereaux a însemnat pentru evoluția științelor medicale, motiv pentru care discipolul său Paulescu considera că are motive întemeiate să afirme în minunatele sale lecții de deschidere; „Lancereaux a însemnat pentru medicină ceea ce a
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
academică, invadată și dominată pe atunci de materialiști atei, oameni care nu i-au înțeles nici munca nici mesajul. Ca și Eminescu în „Criticilor mei” - desigur în domeniul și cu limbajul său - Paulescu le răspundea în maniera lui elegantă și doctă: „medicina fiind o știință cu aplicații practice are meritul de a pleca numai de la fapte pozitive: ea nu urmează sisteme sau utopii, care fiind întocmite pe cunoștința imperfectă a omului, nu servesc decât să inducă lumea în eroare”. Întocmai ca
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
în care stringența logicii, inteligența inventivă și asociativă, subtilitatea deducțiilor, efervescența spirituală sunt dublate de o ironie savuroasă, ce incendiază tonul până la pamflet și invectivă. Un ingenios joc al aluziilor și insinuărilor, al disimulării, urmat brusc de revelarea adevărului, folosirea doctă a figurilor de stil, dar și a expresiilor de coloratură populară definesc și concretizează atitudini, idei, intenții. Devenit memorialist în ultima parte a Istoriei Besearicei...., M. conturează un tablou afectiv al epocii, cu personaje prinse cu umor sau cu sarcasm
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287961_a_289290]
-
cunoscut pe Eminescu.” Zicem cu totul întâmplător, pentru că numai dintr-o simplă curiozitate profesională am răsfoit acest tom masiv, de peste 400 pagini, reprezentând producția anuală a Societății de științe istorice și filologice din R.P.R. pe anul 1961, unde se tratează doct despre „marii poeți” Th. Neculuță, Ion Păun-Pincio, etc și unde, desigur, întreaga istorie literară este convertită la paradigma crudă a materialismului dialectic și istoric. În acest amestec strălucesc și studii excelente de Tudor Vianu dar se ascund și asemenea lucruri
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
o epigramă adresată unui anume: Dl. perceptor Rășcanu Face vizite tot anu´ Cu‐o deviză... pân´ la rai „Ai, nu ai, trebuie să dai! La „Note literare” aflăm că domnul Isaiia Răcăciuni este autorul piesei „Trei cruci” și a comediei „Doct orul Berechet”, cu care se va deschide în toamnă stagiunea Teatrul ui Iancovescu și are încheiat un contract cu Editura Națională - Ciornei pentru romanul „Iubiri otrăvite”. Domnul Eugen Relgis, autorul cărții „Prieteniile lui Miron” are terminată „Cosmometapolis” și lucrează la
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
conferențiar în specialitatea sociologia culturii la Universitatea "Al. I. Cuza" din Iași, cu o interesantă teză de doctorat ("Construcția identității într-o societate totalitară. O cercetare sociologică asupra scriitorilor", publicată la Iași, la "Junimea", în 2003), care, în loc să-și plictisească, doct, studenții, se ține de chestii "frivole", cum ar fi ... literatura. De mai bine de cinci ani, de când Silviu Lupescu i-a propus să fie "autor Polirom" (după ce, în prealabil, mai publicase un volum de versuri, două de proză scurtă și
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
cercetările sale ample reconstituiri de datini, obiceiuri și fapte de viață, pe fundalul cărora proiectează elementele analizate, spre a le surprinde adevărata semnificație. Nu întâmplător, unul dintre cele mai importante studii îl va intitula Cuvinte și lucruri (1922). Lucrările sale docte l-au impus ca pe unul dintre cei mai importanți filologi români, criticat, totuși, pentru încercarea forțată de evidențiere a influenței limbii germane vechi asupra limbii române. În domeniul folcloristicii, a alcătuit (în colaborare cu G. Vâlsan), la începutul carierei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287284_a_288613]
-
în alte filme, a sfărâmat modelul documentarului, stimulând noul val al anilor 1960 și anticipând marile dezbateri din anii 1980 asupra reflexivității în antropologie. El a contribuit la respingerea imaginii din filmele etnografice plictisitoare, realizate plat și însoțite de comentarii docte. Cu toate acestea, trebuie să apărăm expresia "film etnografic" sau "demers filmic etnografic", pentru că regăsim aici o metodă. În schimb, să vorbești de "film antropologic" frizează absurditatea, deoarece, dacă înțelegem prin acesta filmele care vorbesc despre om, atunci toate filmele
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
-se că sunt unii dintre aceștia cari bănuiesc că Încărcarea vocabularului cu termeni specific literari Înseamnă neapărat o operație necesară a criticii literare. Cuvintele «formalism», «schematism», «romantism», «naturalism», presărate la diferite paragrafe ale «cronicii», Îi dau acesteia un aer aparent doct. Dar cum Înțelesul acestor termeni diferă, probabil, de la ins la ins, nu vom avea de ce să ne mirăm că la București, În România liberă se scrie că În Desculț se mai păstrează «umbreleă interpretării naturaliste», iar În Patriotul din Arad
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
J.Popper scriind despre Poeme de pace și lumină de Eugen Jebeleanu (În Flacăra, nr. 48, 1950) ține un discurs ce nu are nimic de a face cu analiza versurilor. (Ă). În alte articole se cultivă o exprimare pretențioasă, când doctă, „academică”, când artificial lirică, pe cât de „meșteșugită” pe atât de răsuflată. (Ă). Preferința pentru exprimarea savantă, constând În Întrebuințarea unor fraze lungi, Încărcate, și folosirea neologismului chiar dacă se găsește termenul neaoș corespunzător, se vede În articolul Teoria leninistă a reflectării
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Finanțelor. Renașterea Umanism și renaștere literară. "Acum, toate disciplinele sînt repuse în drepturi, limbile instaurate, tipăriturile atît de elegante și corecte ca uzanță, inventate de epoca mea prin inspirație divină [...]; întrega lume este plină de oameni învățați, de preceptori foarte docți, de librării [biblioteci] foarte ample". Această constatare entuziastă, pe care Rabelais o pune, în 1532, sub pana lui Gargantua, care-i scrie fiului sau Pantagruel, traduce sentimentul pe care-l au contemporanii lui Francisc I de a trăi o epocă
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
nouă prejudecată în materie. Cu atât mai gravă cu cât este mai simplu de realizat. În fond, orice poate fi transformat într-o sursă de veselie... E suficient să faci totul pe invers ca să crești în ochii tăi moderni și docți. Natura (sau altceva) ne-au creat atâtea posibilități de a mima gândirea, încât pentru niște oameni abili este un lucru de nimic să apară drept reformatori în receptările candide ale naivilor, calitate de care nu e scutit nimeni dintre noi
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Cioran, Eliade, Comarnescu, spre o Românie contrafăcută. N-avea încotro: era șeful Secției de Critică a Uniunii. Nomenclatură. Îi urmăream zelul grav jovial cu care-și conducea ignarul invitat, neputîndu-l omite, în făptura aceluiași, pe calamburistul de serviciu al breslei, doctul pișicher și ironist. Dublul rol. Nemeritatul. În sfîrșit. La un moment dat, în liniștea de stup zumzăitor a sălii, un răcnet ca de moarte... Hiperdelicatul pictor septuagenar Catul Bogdan, împărțind politețuri interbelice în jur, nimerise, cu țigara aprinsă, în corsajul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
la 1996. Iar, în underground-ul facilitat tocmai de strategia dubioasă a comuniștilor fardați socia-democrat,din păcate și după alegerile de acum patru ani. Aceeași strategie întreținută azi de periculoasa accedere la putere a iliescienilor vadimiști. Care, liniștiți, nu mai caută, doct, peste fruntarii, departe, modele salvatoare, pentru manipularea unei populații tot mai dezorientate, tot mai sărăcite, dar și tot mai naive în fața populismului deșănțat, fiindu-le suficientă re-"implementarea" colectivismului etatist. Întîrziindu-ne, tragic, în revenirea la lumea civilizată. Întîrziindu-ne, nu și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
și omorîtă în închisoare o chinezoaică? Pentru practicarea ("subversivă") a "respirației adînci". Punct. Apropo de schingiuiri. Parcurg în "R.l." un eseu extrem de savant. Nu credeam că tortura, cu nelimitatul ei ambitus, se poate oferi, ca subiect, pentru speculații atît de docte. Lucrul se întîmplă ca atare în Limbajele durerii, două pagini de revistă în care este acoperită (exhaustiv, bănuiesc) întinderea temei. După excursul teoretic, se trece, cu aplomb, la chestiune și ne sînt etalate, pe o elegantă masă de disecție, urletele
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
un caz, motivîndu-și gratitudinea, fie, în altul, referindu-se strict la monumentul său. Parizianul de lume: "... în prezent toate lucrurile începute de atîta vreme sînt spre sfîrșit și eu sînt ca un ucenic în ajunul de a deveni calfă". Artistul doct: "... așezarea Coloanei depinde de locul pe care îl alegi, de cum va răsări soarele deasupra, de materia înconjurătoare... Opera trebuie să se lege perfect cu natura care să-i fixeze monumentalitatea". Sigur, ar fi fost de preferat acuratețea gramaticală a unui
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
și artele se răsfățau cot la cot în birturile (în care numai muștele nu erau prevăzute cu microfoane). Cheful de viață și de improvizație era total. Dur adesea. Mă repet obsesional. Un exemplar: George Mărgărit, minte briantă, pe cît de doct nutrită, pe-atît de ornamental spurcată. Cînd, în locantă, un pictor hipercorect în toate și iritat de neiertătorul colimator mărgărităresc recurgea la suprema amenințare, Mărgărit rostea notoriu: Mă, T., tu vrei să mă convingi cu miliția că ai talent? Într-o
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
anii noștri de randevuuri mai mult sau mai puțin întîmplătoare: insolite partide ("internaționale") de ping-pong, subțiri libații dialogice în pivnițe secrete, replici schimbate, acid, în aburite vernisaje, întîrzieri pe sucite retroversii. Un capitol din superior-delectabilul său periplu american punctează ca doct interludiu soluțiile narative ale anilor optzeci, cu lungă bătaie în devenirea prozei moderne. Ei bine, cu imprudența neprofesionistului și cu nemăsuratul curaj al diletantului, îndrăznesc într-un moment de relâche rectoral să-i mărturisesc mult îngăduitorului Steve ceva din propria
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
imediat procedeul și el comod al simplificării. Aflîndu-ne într-o avantajată paralaxă timpul scurs preluăm, de la o etapă culturală la alta, formule gata făcute, gata stabilite de tipul de folclor ce operează mai la toate nivelele, de la cel al exegezei docte, la simpla oralitate. Astfel, dacă din epoca amintită păstrăm grosso modo doar cîteva nume, asta se datorează în mare parte și comodității de a memora minimumul necesar. Necesar cui? Necesar superficialității noastre din ce în ce mai endemice. Care preferă într-o șuetă mai
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cu lacrimi, avem exact ceea ce România a pierdut iremediabil: dimensiunea comicului superior. Nu aș risca pînă la a surprinde chiar și la fostul meu magistru de facultate, academicianul de-acum, Constantin Ciopraga, unda de umor subiacent a intervențiilor sale voit docte și serioase. Răposatul poet prieten Florin Mihai Petrescu, fost, și el, student al magistrului, mare calamburgiu de locantă, intra în convulsivă transă comică, arunci cînd profesorul începea să-și dezvolte sobra intervenție publică. Numai tusea lui cronică îi întrerupea dezmățul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]