2,950 matches
-
istoriografiei mondiale: Tradiție și înnoire în societatea românească (secolele XVIII-XX) și Curente și idei în istoriografia contemporană. E demn de remarcat că mulți dintre cursanți au devenit între timp colegii noștri de muncă, la Institut, colaboratori la publicațiile acestuia sau doctoranzi la Istoria culturii. Istoriografie sub îndrumarea lui Alexandru Zub. Atent la ce se întâmplă în societatea românească, înainte și după decembrie 1989, în ciuda precarității ei pe vremea regimului comunist, cercetătorul Alexandru Zub a practicat asiduu publicistica, acordându-i o însemnătate
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Pecican), Imaginarul politic și ideologic (Ștefan Borbély), Imaginarul social și mediatic (Ruxandra Cesereanu) și Imaginarul religios (Corin Braga). Alături de aceste subiecte colective, care s-au finalizat cu publicarea mai multor cărți sau numere de revistă tematice, membrii Centrului, dar și doctoranzii și masteranzii lucrează pe subiecte individuale. Componenta de predare și difuzare a Centrului cuprinde un Masterat interdisciplinar de cercetare a imaginarului, intitulat „Istoria imaginilor - Istoria ideilor”, Înființat În 2001, Cercul de studiu și conferințe Eranos (reluând numele celebrelor Întâlniri organizate
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
afară care au participat la aceste dezbateri, i-a cuprins pe Ștefan Borbély, Corin Braga, Carmen Bujdei, Ruxandra Cesereanu, Sanda Cordoș, Anca Hațiegan, Marius Jucan, Ovidiu Mircean, Mircea Muthu, Horea Poenar, Doru Pop, Mihaela Ursa, Diana Adamek, Marius Lazăr, precum și doctoranzii și masteranzii Vlad Roman, Nicolae Turcan, Cosmina Berindei, Constantina Buleu, Andrada Fătu-Tutoveanu, Ioana Macrea-Toma, Iulia Micu, Corneliu Pintilescu, Andrei Simuț, Radu Toderici, Florin Morar. Tot ce Îmi rămâne să sper este ca din plăcerea intelectuală și bucuria speculativă a acestor
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
1949, Sângereii Vechi, j. Bălți), poet și eseist. Este fiul Ninei și al lui Dumitru Hadârcă. Își începe învățătura în comuna natală și, după un stagiu în armată, studiază la Institutul Pedagogic „Ion Creangă” din Chișinău (1970-1974), devenind colaborator și doctorand la Institutul de Limbă și Literatură al Academiei de Științe a RSS Moldovenească (1974-1977). A fost redactor la Editura Literatura Artistică (1978-1981), consultant și secretar al organizației de partid a Uniunii Scriitorilor din RSS Moldovenească. Debutează în 1965 în „Cultura
HADARCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287395_a_288724]
-
, Ștefan (28.XII.1951, Mahala-Cernăuți), poet și critic literar. Este absolvent al Facultății de Litere a Universității din Cernăuți (1976). Membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, a fost crainic la radio, cadru universitar, redactor la revista „Glasul Bucovinei”, doctorand la Universitatea din București. Critic „cu orgolioase erupții naratoare”, „declarând că «nu poate adormi într-o tradiție»” (Adrian Dinu Rachieru), H. a scris eseuri despre poezia bucovineană din ultimele decenii. Prezent, în 1977, în volumul colectiv Dintre sute de catarge
HOSTIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287452_a_288781]
-
studenți În seamă, si mai mult timp era acordat studiului individual, semănăriilor...” (interviu cu E.T.) Academia de Științe Sociale (Akademie für Gesellschaftswissenschaften beim ZK der ȘED) din Berlin, constituită În 1951 că Institut für Gesellschaftswissenschaften, pregătea un numar restrâns de doctoranzi, pe parcursul a patru ani de studii doctorale (wisseschaftlicher Aspirantur). Situată de la Început În plin centrul Berlinului de Est, În fosta Gendarmenmarkt, rebotezata Piața Academiei (Platz der Akademie), Într-un imobil care fusese anterior sediul unei bănci, și-a construit clădirea
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
de conducerea partidului În 1957-1958, În urma unui control. Prima lucrare de diplomă (Dissertation) a fost susținută În 1955, urmată În 1959 de primă teza (Promotion B), numărul tezelor Înmulțindu-se de la Începutul anilor ’60. În același timp, academia trimitea regulat doctoranzi la Moscova, la academia sora. Tot Începând cu anii ’60, academia are propriile publicații. În 1968, sunt organizate clase pregătitoare (Vorbereitigunsstudium künftiger Aspiranten) pentru doctoranzi. Introducerea formării continue (Weiterbildung) datează din 1964 și, la fel ca la Parteihochschule Karl Marx
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
B), numărul tezelor Înmulțindu-se de la Începutul anilor ’60. În același timp, academia trimitea regulat doctoranzi la Moscova, la academia sora. Tot Începând cu anii ’60, academia are propriile publicații. În 1968, sunt organizate clase pregătitoare (Vorbereitigunsstudium künftiger Aspiranten) pentru doctoranzi. Introducerea formării continue (Weiterbildung) datează din 1964 și, la fel ca la Parteihochschule Karl Marx, va deveni o componentă Însemnată a activităților sale, adresându-se mai cu seamă profesorilor proveniți de la școlile de partid, universități sau școli superioare (Fach/Hochschulen
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
considerate stânjenitoare. De exemplu, printre elogiile formulate la centenarul lui Lukács, figurează și cele ale lui Manfred Buhr, președinte al consiliului pentru probleme fundamentale ale luptei ideologice de la Academia RDG (Vorsitzender des Wissenschaftlichen Rats für Grundfragen des ideologischen Kampfes), fost doctorand al lui Bloch, Înalt demnitar cultural la academie Între 1969 și 1990, responsabil printre altele al secției Reisekader (cadre cu dreptul de a călători În Occident) printre filosofi, autor de manuale și dicționare standard de filosofie. Or, el fusese implicat
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
ani Înainte ca vechile „colective” să Încerce să se reîntâlnească. Oamenii se revedeau cu atat mai ușor cu cat aparțineau unor grupuri mai mici, unde existaseră Înainte raporturi mai strânse, ca la academie: În departamentul de etică, erau maxim 15 doctoranzi și li se Întâmplă adesea să-și sărbătorească aniversările Împreună sau să organizeze ieșiri În oraș. Chiar dacă și-au menținut Într-o oarecare măsură aceste obișnuințe, conținutul raporturilor s-a schimbat: este vorba mai mult despre forme de Întrajutorare și
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
timp de pecetea unui «spirit de elită», căruia Îi sunt asociate manifestări de solidaritate etică și politică. În al doilea rând, statutul de elită al acestor instituții e asociat recunoașterii academice și răspândirii internaționale. Chiar dacă nu acordă diplome, cooptarea tinerilor doctoranzi le asigura o primă consacrare, pentru ca aceste instituții joacă un rol Însemnat În pregătirea pentru cercetare. Fără a fi cu totul abolite, raporturile ierarhice sunt sublimate prin cooptarea În corpurile de veterani (alumni). Accesul la bunurile rare și specifice (bibliotecile
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
este vizibil. Problemele ridicate de Întemeierea (În 1992, În același an cu Collegium Budapest) a Centrului Marc Bloch, «Centrul franco-german de cercetări În științele sociale», si de evoluția să de atunci sunt revelatoare pentru transformările intervenite În domeniu. La CMB, doctoranzii francezi lucrând pe comparații dintre zonele frontaliere (noile Landuri și țările din Est) constituie probabil grupul cel mai sudat și mai sistematic din colectivul Centrului. Dimpotrivă, colaborările cu cercetătorii din Est sunt mai curând ocazionale, iar Europa de Sud-Est este
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
colectivul Centrului. Dimpotrivă, colaborările cu cercetătorii din Est sunt mai curând ocazionale, iar Europa de Sud-Est este practic absența. Prezenta poloneză este cea care constituie, și aici, o excepție, lacunele din partea franceză fiind suplinite În parte prin prezența cercetătorilor și doctoranzilor germani, recrutați cu finanțare germană: doi din patru cercetători lucrează pe teme legate de Est, dintre care una privind Polonia (Michael Esch, asupra istoriei sociale și culturale a imigranților din Europa de Est În secolul al XIX-lea). Centrul sprijină de asemenea
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
și simbolică. Detenția în închisorile comuniste (1958-1963) i-a întrerupt activitatea didactică. Va fi reintegrat în facultate în 1965 și va funcționa până în 1973, când iese la pensie, ulterior fiind numit profesor consultant, îndrumător, în calitate de conducător științific, al mai multor doctoranzi. S. a luat parte la numeroase întâlniri cu teologi din alte țări. A făcut parte din delegațiile care au purtat discuții în Germania (1970), Grecia (1971), Egipt (1971), la Vatican (1971), a fost prezent la congrese și conferințe internaționale ale
STANILOAE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289881_a_291210]
-
XVIII-lea până în zilele noastre, poezia engleză modernă, teoria și critica literară de limbă engleză în secolul al XX-lea. În 1990 obține titlul de master în literatura comparată la Cornell University din Ithaca (statul New York), ulterior devenind tot aici doctorand al profesorului Dominick LaCapra. Teza de doctorat, Modernitatea târzie și exilul lui Ovidiu. (Con)texte ale receptării, o va susține în 1996. În cadrul programului de doctorat și apoi ca lector, preda cursurile Aspecte ale simbolismului și modernismului în poezia europeană
STOENESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289940_a_291269]
-
dramaturg și prozator. Este fiul Rozaliei (n. Ráduly), și al lui Vasile Soviany, funcționar. În orașul natal urmează Liceul „Andrei Șaguna” (1969-1973), iar la Cluj-Napoca Facultatea de Filologie, secția română-spaniolă, a Universității „Babeș- Bolyai”, absolvită în 1979. Din 2000 este doctorand al Universității din București. De-a lungul anilor lucrează succesiv (uneori și simultan) în învățământ și în presa culturală: profesor de limba română la Școala Generală nr. 127 din București (1979-1990), redactor la „Universul cărții” (1990-1992) și la „Contemporanul-Ideea europeană
SOVIANY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289806_a_291135]
-
și câteva recitaluri. Din 1992 a fost și conferențiar la Facultatea de Teatru din cadrul Universității „Hyperion”, specialitatea canto clasic. După vârsta de cincizeci de ani se înscrie la Academia de Teologie Greco-Catolica de la Blaj. Moartea neașteptată l-a surprins că doctorand la Academia de Diplomație Ecleziastica de sub egida UNESCO din București. Debutează la revista „Amfiteatru”, în 1968, colaborând apoi la „România literară”, „Luceafărul”, „Vatra”, „Familia”, „Viața studențeasca” ș.a. Prima carte, Sunt ultimul poet romantic, i-a apărut în 1973. S. construiește
SPERANŢA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289822_a_291151]
-
Comănești (1938-1943), Liceul „Ferdinand I” și Liceul Teoretic din Bacău (1943-1950) și Facultatea de Biologie la Universitatea din București (1950-1954), ulterior fiind, scurtă vreme, asistent la facultatea absolvită. În 1955, după ce făcuse o școală de lectori în științe sociale, devine doctorand la Universitatea „M. V. Lomonosov” din Moscova. Din cauza atitudinii pe care o adoptă în 1956 față de mișcările anticomuniste din Ungaria, e nevoit să se întoarcă în țară, iar ulterior, în 1958, se vede exclus din învățământul universitar. Va fi profesor de
SORIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289800_a_291129]
-
1942-1944) și, în limba rusă, școala medie din Tatarbunar (1944-1948), pe care a absolvit-o cu „medalie de aur”. Frecventează cursurile secției de filologie clasică a Facultății de Filologie de la Universitatea „Taras Șevcenko” din Kiev (1948- 1953), fiind în continuare doctorand la Catedra de lingvistică generală și filologie clasică a aceleiași facultăți (1953-1956). Susține teza de candidat în științe filologice în 1958, cu tema Împrumuturi lexicale de origine rusă și ucraineană în limba română. Tot acum organizează Seminarul de limbă română
SEMCINSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289612_a_290941]
-
doar pe alocuri. Societatea românească a anilor ’60-70’ ai secolului trecut i se înfățișează cu învinșii și învingătorii ei. Aparent un câștigător, căci e un „provincial răzbătător”, la treizeci de ani cercetător într-un institut din capitală, protejat al profesorului, doctorand etc., Vancu este pe cale să își rateze șansele încercând să afle resorturile devenirii individuale. El sondează dincolo de suprafață, descoperindu-se nu numai pe sine, ci și o numeroasă galerie de caractere. Roman realist, Victorie clandestină aglomerează în final multe scene
SANDULESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289468_a_290797]
-
I. Boriskovskii, susținându-și, în 1978, cu un succes binemeritat Teza cu titlul Paleoliticul superior din Nord-Vestul R. Moldova, lucrare bazată aproape exclusiv pe cercetări și descoperiri proprii, dar mai ales pe o interpretare modernă a descoperirilor. În această perioadă, doctorandul Ilie Borziac a putut lua cunoștință cu literatura occidentală de profil, Școala paleolitică rusă având permanente și rodnice contacte cu specialiștii occidentali în domeniu. Revenit la Chișinău în 1976, tânărul cercetător a trecut succesiv treptele devenirii profesionale, inclusiv pe temeiuri
OMAGIU BUNULUI PRIETEN ŞI COLEG. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by V. Chirica, G. Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_644]
-
se înscriu în programul de pregătire pentru doctorat inițiat în 2007 la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, Școala Doctorală („Investește în oameni! PROIECT FINANȚAT DIN FONDUL SOCIAL EUROPEAN ID proiect: 7706. Titlul proiectului: „Creșterea rolului studiilor doctorale și a competitivității doctoranzilor într-o Europă unită”, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, B-dul Victoriei Nr. 10. Sibiu. Uniunea Europeană/ Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale AMPOS DRU/ Fondul Social European POS DRU 2007-2013/ Instrumente structurale 2007-2013/ Ministerul Educației, Cercetării și Inovării OI POS DRU”). footnote
DATE RECENTE PRIVIND PLASTICA ANTROPOMORFĂ ENEOLITICĂ DIN MATERII DURE ANIMALE APARŢINÂND CULTURII CUCUTENI-ARIUŞD. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]
-
Istorie și Geografie În cadrul Universității „Ștefan cel Mare” Suceava (2001); doctorandă a Universității „Ștefan cel Mare” Suceava, specializarea Istorie, cu tema Haretismul În societatea românească la cumpăna secolelor XIX-XX. Adrian-Bogdan Ceobanu: asistent cercetare la Institutul de Istorie „A. D. Xenopol” Iași; doctorand la Facultatea de Istorie a Universității „Alexandru Ioan Cuza”, cu o teză despre Relațiile politico-diplomatice româno-ruse 1878-1893; bursier Erasmus Student Placement la Universitatea din Angers (Franța, 15 februarie-15 mai 2010); a coordonat Împreună cu Paul Nistor volumul Diplomație și destine diplomatice
Lista autorilor. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by Gheorghe CLIVETI, Adrian-Bogdan CEOBANU, Ionuț NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1290]
-
Între deziderat și realitate, Giula (Ungaria), Editura NOI, 2010. A coordonat volumele: Studii de istoriografie românească, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 2008; Istorie. Economie. Politică, Editura Universității din Oradea, 2009; domenii de interes: istoria istoriografiei și istoria contemporană a României. Alexandru Muraru: doctorand În Științe Politice și profesor asociat În cadrul Departamentului de Științe Politice, Relații Internaționale și Studii Europene de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași; elaborează o teză de doctorat cu titlul Problema monarhică În România postcomunistă: evoluții, actori, polemici; a beneficiat
Lista autorilor. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by Gheorghe CLIVETI, Adrian-Bogdan CEOBANU, Ionuț NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1290]
-
Internet. De fapt, prietenul lui Benford, scriitorul de proză SF David Gerrold, a preluat ideea în nuvela When Harlie Was One. Răspândirea agresivă a termenului a avut loc în prima parte a anilor ’80 și se datorează în mare parte doctorandului Fred Cohen, de la Universitatea Carolina de Sud, apogeul constituindu-l anul 1985, când Cohen susține și publică teza de doctorat Computer Viruses. El definea virusul drept un program ce poate infecta alte programe, prin modificarea lor, pentru a include în
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]