2,116 matches
-
unul desfășurat după rețeta stalinistă, cu acuzații fantasmagorice de trădare și complot. Fără milă sau remușcări puterea comunistă își jertfea proprii fii, modelul era același cu cel sovietic, unde cei mai apropiați colaboratori ai lui Stalin și cei mai cunoscuți doctrinari ai partidului căzuseră rând pe rând. Teama de intelectualitate se va manifesta și prin metamorfozarea nefericită a uneia dintre principalele instituții de cultură românești, Academia, se produc epurări masive între membrii ei și mulți dintre ei ajung în întunecatul Sighet
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
realiza la București o a patra Romă. Un proiect istoric fără nici o șansă de realizare? La ortodocși, după ce li s-a răpit Constantinopolul, iar cea de a treia Romă a eșuat în retardări feudale, se continua rătăciri confesionale prin negări doctrinare, pendulari între vest și est, până la poarta Pacificului? (p.159) Ideia construirii Casei Poporului și Mântuirii Neamului există deja sub regele Carol II, și era reverență făcută Parisului, Occidentului, iar cea a Bizanțului după Bizanț e încă și mai vechie
BREVIARUL LUI TALPEŞ de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 817 din 27 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345415_a_346744]
-
bani. În altă ordine de idei, în încercarea de reglementare a combaterii terorismului internațional și transnațional, ce a evoluat, s-a perfecționat continuu, adaptându-se la noile condiții ale epocii contemporane printr-o diversificare fără precedent în istorie, în dezbaterile doctrinare s-a atras atenția, în mod întemeiat considerăm, că interesul public necesită menținerea unui echilibru între imperativul protejării siguranței publice și folosirea forței, între necesitatea prevenirii atacurilor teroriste și protejarea drepturilor omului, inclusiv în cazul persoanelor suspectate de terorism. Singura
DESPRE DREPTURILE OMULUI ŞI PROVOCĂRILE GLOBALIZĂRII CONTEMPORANE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 812 din 22 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345364_a_346693]
-
și nu numai, cu care a fost înzestrat datorită muncii și tenacității preacuvioșiei sale; luciditatea și spiritul său critic însoțit de foarte multă înțelegere și condescendență; pe urmă spiritul de disciplină, în primul rând cu el însuși, de rigoare academică, doctrinară, liturgică și canonică revelată cu fiecare slujire a sa ori cu fiecare predică sau cuvântare, susținute într-un mod foarte coerent și elevat în diferite împrejurări și cu diferite ocazii; comportamentul, felul său de a fi și de a se
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT TEOFIL PĂRĂIAN, DE LA A CĂRUI TRECERE LA CELE VEŞNICE SE ÎMPLINESC ÎN ACESTE ZILE CINCI ANI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377911_a_379240]
-
izvor și document chiar pentru preoții ce doresc să-și lărgească orizontul profesional sau să-și aprofundeze cunoștințele în mai multe discipline teologice precum Dogmatica, Morala, Liturgica, Studiile biblice (Noul și Vechiul Testament), I.B.U., I.B.O.R. ș.a., din fondul doctrinar al fiecărei materii regăsindu-se citate elemente importante. Ori dacă pentru preoți și teologi este o carte de doctrină, pentru cititorul profan este o reconfortantă sursă de meditație și recreare spirituală. Fără să exagerăm, socotim că deși, de dimensiuni restrânse
„PE CĂRAREA RAIULUI” – CONVORBIRI DUHOVNICEŞTI CU ÎNALTPREASFINŢITUL IOAN AL MUNŢILOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376396_a_377725]
-
următoarele: «a. Iisus Hristos și Biserica Sa Ortodoxă constituie tezaurul cel mai sfânt și scump, care nu poate fi negociat sau diminuat în nicio formă și prin niciun compromis. b. Comunitățile și confesiunile creștine eterodoxe s-au îndepărtat în elemente doctrinare fundamentale de la credința cea adevărată, așa cum a fost și este aceasta cunoscută, trăită și mărturisită de Biserica Ortodoxă. c. „Acceptarea denumirii istorice a altor biserici și confesiuni eterodoxe”, așa cum menționează documentul Sinodului din Creta, nu înseamnă și acceptarea erorilor doctrinare
“SĂ STĂM CU FRICĂ, SĂ STĂM CU CREDINŢĂ, SĂ LUĂM AMINTE, CU PACE A ADUCE!...” – CÂTEVA CONSIDERAŢII, ANALIZE, DISCUŢII, INDICII ŞI REFERINŢE CU PRIVIRE LA SINODUL DIN CRETA… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/375213_a_376542]
-
doctrinare fundamentale de la credința cea adevărată, așa cum a fost și este aceasta cunoscută, trăită și mărturisită de Biserica Ortodoxă. c. „Acceptarea denumirii istorice a altor biserici și confesiuni eterodoxe”, așa cum menționează documentul Sinodului din Creta, nu înseamnă și acceptarea erorilor doctrinare sau eclesiologice ale acestora. Învățăturile și practicile greșite ale eterodocșilor (ex.: o singură fire în Iisus Hristos, Filioque, primatul papal, hirotonia femeilor și altele) sunt erezii și le consider ca atare. d. Relațiile ortodocșilor cu eterodocșii pot avea loc numai
“SĂ STĂM CU FRICĂ, SĂ STĂM CU CREDINŢĂ, SĂ LUĂM AMINTE, CU PACE A ADUCE!...” – CÂTEVA CONSIDERAŢII, ANALIZE, DISCUŢII, INDICII ŞI REFERINŢE CU PRIVIRE LA SINODUL DIN CRETA… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/375213_a_376542]
-
că Biserica Ortodoxă este Biserica Una, Sfântă, Sobornicească și Apostolească, iar comunitățile și confesiunile eterodoxe s-au îndepărtat de la Adevăr și au îmbrățișat învățături și practici greșite. e. În relațiile Bisericii Ortodoxe cu ansamblul lumii creștine trebuie exclus orice compromis doctrinar. Concepții precum: teoria ramurilor, teoria pierderii unității Bisericii, rugăciunea în comun cu eterodocșii sau alte idei și practici necanonice nu pot fi acceptate în viața Bisericii Ortodoxe. f. Este necesar să se analizeze de către Biserica Ortodoxă dacă mai este oportună
“SĂ STĂM CU FRICĂ, SĂ STĂM CU CREDINŢĂ, SĂ LUĂM AMINTE, CU PACE A ADUCE!...” – CÂTEVA CONSIDERAŢII, ANALIZE, DISCUŢII, INDICII ŞI REFERINŢE CU PRIVIRE LA SINODUL DIN CRETA… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/375213_a_376542]
-
înzestrat datorită muncii și tenacității preacucerniciei sale - care este un autodidact înnăscut și foarte perseverent; luciditatea și spiritul său critic însoțit de foarte multă înțelegere și condescendență; pe urmă spiritul de dișciplină, în primul rând cu el însuși, de rigoare doctrinară, liturgică și canonică revelată cu fiecare slujire a sa ori cu fiecare predică sau cuvântare, susținute într-un mod foarte coerent și elevat în diferite împrejurări sau cu diferite ocazii; comportamentul, felul său de a fi și de a se
PARINTELE NICOALE BORDASIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372665_a_373994]
-
nu numai cu care a fost înzestrat datorită muncii și tenacității prea cucerniciei sale; luciditatea și spiritul său critic însoțit de foarte multă înțelegere și condescendență; pe urmă spiritul de dișciplină, în primul rând cu el însuși, de rigoare academică, doctrinară, liturgică și canonică revelată cu fiecare slujire a sa ori cu fiecare predică sau cuvântare, susținute într-un mod foarte coerent și elevat în diferite împrejurări și cu diferite ocazii; comportamentul, felul său de a fi și de a se
PARINTELE TEODOR SAVU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373051_a_374380]
-
și nu numai, cu care a fost înzestrat datorită muncii și tenacității Preacuvioșiei Sale; luciditatea și spiritul său critic însoțit de foarte multă înțelegere și condescendență; pe urmă spiritul de disciplină, în primul rând cu el însuși, de rigoare academică, doctrinară, liturgică și canonică revelată cu fiecare slujire a sa ori cu fiecare predică sau cuvântare, susținute într-un mod foarte coerent și elevat în diferite împrejurări și cu diferite ocazii; comportamentul, felul său de a fi și de a se
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IOANICHIE BĂLAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371663_a_372992]
-
pentru a repune în valoare catafatismul și reexaminează din punct de vedere spiritual persoana umană - din comunitate, care se opune individualismului și particularului. Altfel spus, Biserica Ortodoxă respinge orice formă de înnoire spirituală care nu-și găsește sursele în edificiul doctrinar moștenit de la Domnul Iisus Hristos prin tradiția apostolică a Bisericii inițiale. Prin urmare, Ortodoxia are o spiritualitate echilibrată și foarte bine structurată, în armonie cu tradiția relevată și cu nevoile și cu temerile omului contemporan. Ea propune, printre altele, pentru
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ELEMENTELE UNEI REALITĂŢI ŞI SPIRITUALITĂŢI AUTENTIC ORTODOXE – SCURTĂ APOLOGIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378572_a_379901]
-
247 din 25 martie 2020). ... 99. În concluzie, se reține că sintagma „chestiune de drept“ are un conținut semantic complex, menit să identifice, în esență, o problemă de drept reală, esențială și dificilă. ... 100. Verificându-se, în contextul acestor considerente, doctrinare și jurisprudențiale, cerința referitoare la învestirea instanței supreme cu o „chestiune de drept“, se constată că și aceasta este îndeplinită. Problema de drept care face obiectul sesizării este una veritabilă, legată de posibilitatea de a interpreta diferit sau chiar contradictoriu
DECIZIA nr. 28 din 3 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285339]
-
există o identitate și un destin românesc în afara fatalității victimizării. Problema țărănească este inseparabilă de aceasta. Practica militantă îi unește pe intelectualii de stînga din Iași, dar programul devenirii românești și bazele lui teoretice îi separă curînd. Socialiștii au un doctrinar, pe Dobrogeanu-Gherea, marxistul care promovează, în 1886, un lung expozeu-program al socialismului științific, publicat la Iași într-o serie de numere din Revista socială. Autorul demonstrează că pentru România socialismul nu este o plantă exotică. El se impune ca revoluționar
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
în ce are acesta esențial. Putem afirma fără a ne înșela, notează Manoilescu, că toate virtuțile și toate principiile vieții de care avem astăzi nevoie, le-am avut și le-am lăsat să se piardă într-un secol de sterilitate doctrinară, însă le putem astăzi regăsi în colțurile cele mai ascunse ale sufletului nostru." Adevărul identității populare este antimaterialist, anticapitalist și se exprimă prin eroism și estetică. Parcursul României secolului al XIX-lea și însușirea naționalismului de către burghezia pașoptistă reprezintă o
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
unirii lor și e un esperiment îndoielnic și primejdios de a învenina și a face neplăcută acea tendență unitoare și împreunătoare a popoarelor care trebuie să fie cu drept cuvânt trăsătura politicei interioare din Austria, de dragul unei idei de stat doctrinare și nepipăite. Dacă voiți deci unitatea și puterea Austriei, pe care desigur toți o voiți, fiți drepți în înțelesul mare și larg al cuvântului cu toate popoarele sale. Nu știm dacă și în țările Coroanei ungare sferele dominante vor ajunge
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
aici, să stea sub semnul ei! Altă dată, intrîndu-mi în atelier, tocmai termin o mare pînză abstractă. Eu sînt acolo, nu? decide ea interogativ. Fără umbră de umor. Da, tu ești, îi răspund cu aceeași, simetrică, eclipsă de umor. Clandestinitatea (doctrinară) a portretului ca gen e notorie deja de vreo sută de ani. E nu știu cum pictor modern fiind să mai faci portret. E de presupus însă maniacală suspiciune! că în spatele ușilor închise faptul continuă să se producă. Ușile închise ale atelierelor
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cînd în cînd că budoarul cutărui baron local e burdușit cu portrete jilave încă; vedem cum, printre uși, în vizite de lucru, inevitabilului Iliescu i se strecoară cîte-un protret cu-nvăluitor zîmbet Divertis. Pe care, firește, succesorul maniacului îl efuză (doctrinar). Pielea ei palroză, sub care întrezăresc vascularizări opaline, mă îmbie să-i fac măcar un desen. Îi și mărturisesc, după ce mă-ntreabă de ce-o... analizez așa. Acceptă să vină la atelier, nu înainte însă de a-și arăta mirarea
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Dar este. Și, paradoxal, asta face farmecul insolit al momentului. Ce fascinant ar fi fost ca, după jumătatea de secol proletar, să vină la putere cum se întîmplase o întreagă istorie a României moderne burghezia. Nu cea care băga spaima (doctrinară) în sărăntocii ajunși la cîrmă prin tancurile rusești, ci eficienta clasă de respirație europeană, făuritoarea de drept a statului numit Regatul României. Un prim upercut în figura indigestă a comunismului remanent îl plasase, cu perspicacitate, singularul Constantinescu, chiar numai și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în a crea «toate industriile agricole cu putință”. Convingerile, ca și considerațiile mai mult sau mai puțin ocazionale ale lui A. D. Xenopol privitoare la industrie ni se înfățișează ca foarte firești pentru un om care n-a fost un economist doctrinar, ci un cercetător al unei stări de fapt pentru remedierea căreia el oferea rețete practice. El nu se gândea la o industrie grea, ci la industria de extracție și cea prelucrătoare ușoară, adică la acele ramuri cu care a început
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de un cult religios sau altul și ne-nchinăm la divinități pe care le-am moștenit, alții dispun de o anumită particularitate anatomo-psihologică distinctivă (păr castaniu, ochi alunecoși, inimă zburdalnică...), unii ne afiliem conștient la mai știu eu ce platforme doctrinare sau activități ocupaționale, unora le lipsește un deget, părul, au o aluniță pe obrazul drept, au anumite fixații mentale sau anumite idei ... Nu-i rău, asta-i viața, frumusețea ei este dată de o evidentă și necesară diversitate. „Toți diferiți
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
particulare, erau considerate de forurile de decizie din România ca fiind "dăunătoare", nu numai "solidarității de clasă" (cu R.P.D. Coreeană), dar și "interesului socialismului" și, în consecință, ele erau respinse sau, mai diplomatic spus, erau neglijate. Exceptând motivația de ordin doctrinar, o asemenea atitudine era destul de greu de explicat și mai ales de justificat în condițiile în care între România și Republica Coreea nu a existat niciodată vreun conflict sau vreun motiv real de nerecunoaștere și de respingere. Mai mult, o
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
reluarea relațiilor diplomatice ar putea avea loc într-un viitor nu prea îndepărtat, după ce vor fi fost rezolvate pe plan intern unele rețineri ale părții mexicane determinate nu de rațiuni politice față de România, ci exclusiv de tradiția sa juridică și doctrinară față de o situație specială care s-a produs în timpul celui de-al Doilea Război Mondial în relațiile dintre cele două țări. S-a stabilit cu partea mexicană ca discuțiile privind reluarea relațiilor să se facă pe viitor printr-un singur
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
decât pe calea unei cooperări de tip clasic. Propunerea guvernului chilian prezenta așadar un interes deosebit pentru țara noastră. Problema participării la societatea mixtă conform noii legislații chiliene avea însă nu numai implicații economice și financiare, ci și de ordin doctrinar, deoarece în acea vreme existau în România și păreri ale unor teoreticieni marxiști care considerau că participarea cu capital la întreprinderi în alte țări ar însemna "export de capital", ceea ce ar fi incompatibil pentru o țară socialistă. Din punct de
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
țări ar însemna "export de capital", ceea ce ar fi incompatibil pentru o țară socialistă. Din punct de vedere al eficienței economice, participarea la această nouă formă de cooperare economică era evident foarte avantajoasă, dar trebuia clarificată și problema de ordin doctrinar. Acest lucru s-a făcut chiar în cursul lunii noiembrie 1968 prin organizarea unei dezbateri științifice la Academia Ștefan Gheorghiu, la care au participat cadre didactice din învățământul superior, economiști, specialiști în domeniul cooperării economice. La recomandarea lui Gheorghe Rădulescu
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]