1,538 matches
-
al artei”, definindu-se astfel orientarea naționalistă a publicației. Poezie - grupată uneori în rubrica „Zbor” - publică George A. Petre (Psalm, Seceriș, Atacul, Poem pentru suflet, Strigoiul), Valeriu Anania ( Întoarcerea, Răzvrătitul, Cântecul sufletului însingurat), Ion Ojog (Împrimăvărare în duminică), Ștefan Aug. Doinaș (Baladă, Schiță pentru un autoportret, Cântec), Cicerone Theodorescu (Câmp), Ovid Caledoniu, Victor Stoe, Apriliana Medianu, Radu Gyr, Octav Sargețiu, D. Stelaru, Ben Corlaciu, Iulian Vesper. Proză semnează Ion Vlasiu, Ion Șiugariu, Mihail Șerban, Gabriel Țepelea, Ioana Postelnicu, Ion Agârbiceanu, Cezar
DACIA REDIVIVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286641_a_287970]
-
Tudor Vianu, un apologet în G. Călinescu, dar și modelează poezia lui Vasile Voiculescu, a lui Nichifor Crainic și a altora, proza lui Mihail Sadoveanu, G. Călinescu, I. M. Sadoveanu, iar după al doilea război mondial, versurile lui Ștefan Aug. Doinaș, Ion Horea, Aurel Rău, Ion Brad și ale multor altor poeți. Repere bibliografice: Teodor A. Naum, Clasicismul și cultura națională, Iași, 1913; Mihail Dragomirescu, Critică, II, București, 1928, 273-283; Tudor Vianu, Idealul clasic al omului, București, 1934; D. Popovici, Ideologia
CLASICISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286294_a_287623]
-
ca și a celorlalte ramuri ale artei. Periodicul apare într-o nouă serie la 6 ianuarie 1990. Având în comitetul de redacție pe scriitorii Corneliu Leu și Radu Cârneci, C. numără printre colaboratori pe Mircea Malița, Ștefan Milcu, Ștefan Aug. Doinaș, Marin Sorescu, D. Vatamaniuc, Al. Săndulescu, Călin Căliman, Marin Mincu, Roxana Sorescu, Constanța Buzea, Gheorghe Tomozei, Nicolae Prelipceanu, Daniela Crăsnaru, Nicolae Georgescu. Radical diferită este însă seria editată începând din 20 aprilie 1990, care se intitulează „Contemporanul - Ideea europeană” și
CONTEMPORANUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286391_a_287720]
-
se intitulează „Contemporanul - Ideea europeană” și poartă subtitlul „Revistă națională de cultură, politică și știință”. Director: Nicolae Breban. Între alții, colaboratori la primul număr sunt Eugen Simion, Cezar Baltag, Adrian Popescu, Liviu Antonesei. În numerele următoare semnează versuri Ștefan Aug. Doinaș, Ana Blandiana, Ion Pop, Dan Laurențiu, Traian T. Coșovei, critică - Radu G. Țeposu, Al. Cistelecan, Ioan Buduca ș.a. În cursul anilor, printre redactori figurează Călin Căliman, Cătălin Țârlea, Horia Gârbea, Aura Christi. Colaborează scriitori, critici și eseiști de toate vârstele
CONTEMPORANUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286391_a_287720]
-
resurse livrești, reverii intelectuale cu unele accente de „neohellenism” (Reversibilitate, Astoria, Arhitectul ș.a.). Fantezia brodează stări senine, melancolice, nostalgice sau anxietăți pe marginea lecturilor, cu frecvente aluzii la aria culturală europeană, evocând însă și poezia românească (Ion Barbu, Șefan Aug. Doinaș). În Coline cu demoni viziunile nu mai au luminozitate, dar stăruie aspirația evaziunii spre undeva, departe (Prore spre sud). Domină totuși sugestia spaimelor expresioniste, a scenariului misterios, a nesiguranței, poetul fiind bântuit de himere neprietenoase. Elegiac, livresc, echilibrat și calofil
CONSTANTIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286367_a_287696]
-
anume, textele evaluează și definesc - din perspectivă declarat subiectivă - fie poeți contemporani importanți sau obscuri, fie pe unii din generații mai vechi (George Murnu, Dimitrie Stelaru). Sunt prezenți în volum autorii productivi ai anilor ’50-’70 (Mihai Beniuc, Șefan Aug. Doinaș, Nicolae Labiș, Mircea Ivănescu, Petre Stoica, Modest Morariu). Criticul, dovedindu-se unul dintre cei mai buni comentatori de poezie ai momentului, manifestă aici, dar și în A doua carte despre poeți (1973), aceeași sobrietate și același echilibru al expresiei care
CONSTANTIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286367_a_287696]
-
Omul gotic și fără scăpare, RL, 1991, 15; Vlad Russo, Excesul de metodă, VR, 1991, 2; Eugen Simion, Tânărul Cioran, CC, 1991, 3; Aurel Codoban, Discurs și/sau Neant, APF, 1991, 5; Irina Mavrodin, Cioran, „22”, 1991, 42; Ștefan Aug. Doinaș, Cioran înainte de Cioran, RL, 1991, 43; Ștefan Borbély, Între două lumi, T, 1991, 12; [Emil Cioran], SXX, 1991, 328-330 (număr special); Negoițescu, Ist. lit., I, 354-356; Dan Petrescu, Tentatio Orientis interbellica, în Cultură și societate, îngr. Al. Zub, București, 1991
CIORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286266_a_287595]
-
prozei și critica criticii”, „Prezențe contemporane”, „Delimitări”, „Cronica ideilor literare”, „Opinii-controverse”, apar materiale variate, bine documentate, care fac din C.l. o revistă de ținută, cu un profil bine conturat. Colaborează cu versuri George Lesnea, Radu Boureanu, Mihai Beniuc, Ștefan Aug. Doinaș, Horia Zilieru, Gheorghe Tomozei, Nicolae Țațomir, Ovidiu Genaru, Ioanid Romanescu, Corneliu Sturzu, Lucian Valea, cu proză - Vasile Băran, Mircea Micu, Romulus Guga, Ion Istrati, Ion Lăncrănjan, Mircea Ciobanu. Semnează eseuri și studii critice Constantin Ciopraga, Mihai Drăgan, George Macovescu, Mihai
CONVORBIRI LITERARE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286403_a_287732]
-
și Gh. Tomozei, dar și despre Mariana Marin, Nichita Danilov, Elena Ștefoi, Liviu Antonesei, despre Petre Stoica, Emil Brumaru sau Florin Mugur, dar și despre Florin Iaru, Marta Petreu și Dan Stanciu, într-o înșiruire care merge de la Ștefan Aug. Doinaș, Nichita Stănescu și Mircea Dinescu până la Cristian Popescu și Simona Popescu. Pozând cu tandră resemnare în clasic, în epigon al propriei originalități, în moștenitorul unei existențe covârșite de întâmplări lirice, C. devine propriul personaj, ortografiat „Traiante”, împărțind cu generozitate epitete
COSOVEI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286439_a_287768]
-
ale studiului este că scrierile acestuia sunt „ficțiuni memorialistice”, singurul personaj al Crailor de Curtea-Veche, ca și al celorlalte proze ale sale, fiind însuși povestitorul. SCRIERI: Opera lui Mateiu I. Caragiale, București, 1977; Meditații critice, îngr. și introd. Ștefan Aug. Doinaș, București, 1983; Titu Maiorescu și cultura română, îngr. și pref. Cornel Ungureanu, Pitești, 2000. Repere bibliografice: Negoițescu, Engrame, 175-183; Cornel Ungureanu, Ovidiu Cotruș, „Opera lui Mateiu I. Caragiale”, O, 1977, 37; Șerban Cioculescu, „Opera lui Mateiu I. Caragiale, RL, 1977
COTRUS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286452_a_287781]
-
poezie lituaniana contemporană), pref. trad., București, 1988; Sitakant Mahapatra, Violența pașnică, București, 1991; Edgar Wallace, Omul de la „Carlton”, București, [1992]; Sven Elvestad, Omul care a jefuit orașul, București, 1992; Ostend Sjöstrand, Cel mai îndepărtat liman, ed. bilingva, pref. Ștefan Aug. Doinaș, București, 1993; Henry Miller, Tropicul Cancerului, București, 1997 (în colaborare cu Carmen Pațac și Antoaneta Ralian); Ivan Kotlearevskyi, Eneida, București, 2001 (în colaborare cu Ioan Covaci). Repere bibliografice: Papu, Lumini, 389; Stela Covaci, Aurel Covaci (note bibliografice), ĂLA, 1994, 8
COVACI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286458_a_287787]
-
București al postului de radio Europa Liberă, după care intră ca redactor la secția română a aceluiași post de radio, la Praga. Debutează publicistic în 1973 în revista „Orizont” din Timișoara și la rubrica „Poșta redacției”, ținută de Ștefan Aug. Doinaș, în revista „Familia” din Oradea. Colaborează cu poeme, eseuri și texte critice și teoretice la revistele „Viața studențească”, „Amfiteatru”, „România literară”, „Contemporanul”, „Vatra”, „Caiete critice”, „22”, „Sfera politicii”, „Noua gazetă de Vest”, „Contrapunct”, „Dilema”, „Arc”, „Luceafărul” ș.a. În 1984 debutează
CRISTEA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286501_a_287830]
-
despre clasici, secvențe contemporane, acoperind spațiul prozei, al criticii și al eseisticii. Atenția criticului, bine marcată, deschisă în evantai către divers și eterogen, se îndreaptă, din nou, îndeosebi spre poezie: Gellu Naum, Geo Dumitrescu, Ion Caraion, Leonid Dimov, Ștefan Aug. Doinaș, Vasile Nicolescu, Petre Stoica, Ana Blandiana, Marin Sorescu, Ileana Mălăncioiu, Dorin Tudoran, Marius Robescu, Daniel Turcea, Mircea Dinescu. Inițial teză de doctorat la Universitatea din Iowa, publicată în engleză în deceniul al nouălea, Versiune și subversiune (1999) cercetează cu rigoare
CRISTEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286499_a_287828]
-
Negoițescu, Scriitori, 137-153; Ciopraga, Portrete, 145-152; Rașcu, Amintiri, 7-101; Baconsky, Marginalii, 353-361; Tomuș, 15 poeți, 112-126; Gáldi Lászlo, Fonosimbolismul rimelor în „Nocturnele” lui Bacovia, LR, 1969, 2; Mihail Petroveanu, Bacovia, București, 1969; Liviu Chiscop, George Bacovia (1881-1957). Bibliografie, Bacău, 1970; Doinaș, Diogene, 42-52; Micu, Început, 448-468; Popa, Modele, 120-132; Ulici, Recurs, 69-79; Mircea Anghelescu, Satanismul bacovian, RITL, 1972, 2; Barbu Cioculescu, Dualitatea râs-plâns în poezia lui George Bacovia, RITL, 1972, 2; Doinaș, Poezie, 71-73; Agatha Grigorescu-Bacovia, Bacovia. Poezie sau destin, București
BACOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285530_a_286859]
-
1969; Liviu Chiscop, George Bacovia (1881-1957). Bibliografie, Bacău, 1970; Doinaș, Diogene, 42-52; Micu, Început, 448-468; Popa, Modele, 120-132; Ulici, Recurs, 69-79; Mircea Anghelescu, Satanismul bacovian, RITL, 1972, 2; Barbu Cioculescu, Dualitatea râs-plâns în poezia lui George Bacovia, RITL, 1972, 2; Doinaș, Poezie, 71-73; Agatha Grigorescu-Bacovia, Bacovia. Poezie sau destin, București, 1972; Emil Manu, Introducere în cromatica lui Bacovia, RITL, 1972, 2; Mihai Vornicu, Masca poetică a lui George Bacovia, RITL, 1972, 2; Piru, Varia, I, 350-361; Sasu, Progresii, 113-118; Tudor, Pretexte
BACOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285530_a_286859]
-
163-231; Cristea, Alianțe, 127-211; Gorcea, Nesomnul, 110-174; Emil Manu, Tudor Arghezi. Cadențe, București, 1977; Mihail Chirnoagă, Basoreliefuri, îngr. Gh. Perian, Cluj-Napoca, 1977, 228-236, 250-256; Nicolae Balotă, Opera lui Tudor Arghezi, București, 1979; Ilie Guțan, Tudor Arghezi. Imaginarul erotic, București, 1980; Doinaș, Lectura, 114-130; Marian Popa, Geschichte der rumänischen Literatur, București, 1980, 178-182; Florea Firan, Pe urmele lui Tudor Arghezi, București, 1981; Mariana Ionescu, Ochiul ciclopului. Tudor Arghezi, prozatorul, București, 1981; L-am cunoscut pe Tudor Arghezi, îngr. Nicolae Dragoș, București, 1981
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
cu Radu Polizu-Micșunești și Marcel Gafton); Boris Pilniak, Anul gol, pref. Al. Sever, București, 1969 (în colaborare cu Marcel Gafton); Ghenadi Maskin, Un vapor pe marea albastră, București, 1971; I. A. Bunin, Versuri, București, 1972 (în colaborare cu Ștefan Aug. Doinaș); Mykolas Sluckis, Bântuie furtuni în rada portului meu, București, 1975; Kim Si Sâp, Noi povestiri auzite pe Muntele Broaștei Țestoase de Aur, București, 1976; Vsevolod Ivanov, Nisipuri albastre, București, 1977 (în colaborare cu Aurel Lambrino); Lilli Promet, Primavera, București, 1977
BLOCK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285765_a_287094]
-
dat în ultimii ani opere excepționale, profund reprezentative pentru epoca noastră. Sonetele shakespeariene ale lui Voiculescu, ultimele poeme ale lui Arghezi, Monolog în Babilon de Philippide, Elegie pentru floarea secerată și Hanibal de Eugen Jebeleanu, apoi Emil Botta, Șt. Aug. Doinaș, Leonid Dimov, pentru a ajunge la cei mai tineri (fără a-l uita pe Labiș): Ion Gheorghe (ale cărui Megalitice sunt o capodoperă, dar care e excepțional aproape în tot ce a scris), Cezar Ivănescu, Mircea Ivănescu, până la cel mai
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
intitulat Scurte, o formulă înrudită întâlnindu-se în aforismele din Roata lumii (1994). A. este și autorul unor cărți de critică, precum Un poet printre critici (1979), în care își expune opinia despre numeroși autori, de la Geo Bogza, Ștefan Aug. Doinaș, Nichita Stănescu, Marin Sorescu până la Mircea Dinescu, Adrian Popescu ș.a. Alcătuiește o Antologie a poeților tineri (1982) și este, la rândul său, prezent în mai multe antologii de poeți români contemporani, tradus în limbile italiană, franceză, turcă, greacă. SCRIERI: Câmpia
ALBOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285227_a_286556]
-
democrat-popular, secvențe: 1958-1959, 1968, 1974), cuprinzând pagini restituite despre tulburea perioadă proletcultistă. Tot Ileana Vrancea recuperează din arhivele israeliene o parte a corespondenței lui Ion Caraion cu istoricul Theodor Lavi. Vasile Gogea publică pagini de jurnal, Ana Blandiana, Ștefan Aug. Doinaș, Ileana Mălăncioiu, Ion Negoițescu și Dan Verona împărtășesc cititorilor Amintiri despre cenzură. Și fragmente din Jurnalul atopic al lui Dan Petrescu pot fi găsite aici. Sunt prezenți cu documente similare Lucian Raicu (Jurnal de lectură) și Bujor Nedelcovici (Jurnal infidel
AGORA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285201_a_286530]
-
în 1987 (Aur și scrum), un poet relativ constant. Ca student, a receptat experiența baladescă a poeților din Cercul Literar de la Sibiu și, mai târziu, publică o seamă de poeme de această factură, aflate în linia Radu Stanca - Ștefan Aug. Doinaș. Sunt poeme în care se observă capacitatea mișcării narative, desfășurarea înscenării descriptive și simbolice, ca în textul inaugural din primul volum, unde „corabia autohtonă” devine metafora creației lirice, fixată într-un topos specific și rămânând mereu în perimetrul țării: „Nu
MADUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287948_a_289277]
-
Timișoara, 1976; Paloșul strămoșesc, București, 1977; Privighetoarea albă, București, 1979; Voicu și craiul șerpilor, Timișoara, 1980; Nălucile de aur, București, 1980; Orarul păstrăvului și al mierlei, București, 1982; Albastra putere a lirei, Timișoara, 1984; Aur și scrum, pref. Ștefan Aug. Doinaș, Timișoara, 1987. Repere bibliografice: Doinaș, Poezie, 130-140; Grigurcu, Teritoriu, 253-258; Alexiu, Ideografii, 178-180; Ruja, Valori, 77-78; Grigurcu, Existența, 344-348; Ruja, Parte, II, 267-273; Carmen Odangiu, Jocul cu umbra. Povestiri critice, Arad, 1996, 80-82; Templul memoriei. Ștefan Aug. Doinaș în dialog
MADUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287948_a_289277]
-
1977; Privighetoarea albă, București, 1979; Voicu și craiul șerpilor, Timișoara, 1980; Nălucile de aur, București, 1980; Orarul păstrăvului și al mierlei, București, 1982; Albastra putere a lirei, Timișoara, 1984; Aur și scrum, pref. Ștefan Aug. Doinaș, Timișoara, 1987. Repere bibliografice: Doinaș, Poezie, 130-140; Grigurcu, Teritoriu, 253-258; Alexiu, Ideografii, 178-180; Ruja, Valori, 77-78; Grigurcu, Existența, 344-348; Ruja, Parte, II, 267-273; Carmen Odangiu, Jocul cu umbra. Povestiri critice, Arad, 1996, 80-82; Templul memoriei. Ștefan Aug. Doinaș în dialog cu Emil Șimândan, Arad, 1998
MADUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287948_a_289277]
-
Ștefan Aug. Doinaș, Timișoara, 1987. Repere bibliografice: Doinaș, Poezie, 130-140; Grigurcu, Teritoriu, 253-258; Alexiu, Ideografii, 178-180; Ruja, Valori, 77-78; Grigurcu, Existența, 344-348; Ruja, Parte, II, 267-273; Carmen Odangiu, Jocul cu umbra. Povestiri critice, Arad, 1996, 80-82; Templul memoriei. Ștefan Aug. Doinaș în dialog cu Emil Șimândan, Arad, 1998, 51-52. D.V.
MADUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287948_a_289277]
-
din Târgu Frumos (1964-1969) și Institutul de Biblioteconomie din București (1970-1973). Funcționează ca bibliotecar și redactor la Casa de Cultură a Studenților din Iași. Debutează cu versuri, aproape concomitent, în revistele „Familia” și „Amfiteatru” (1974), fiind prezentat de Ștefan Aug. Doinaș, respectiv de Constanța Buzea. Între 1979 și 1982 ocupă funcția de secretar general de redacție la „Opinia studențească”. Colaborează la „Ateneu”, „Argeș”, „Cronica”, Convorbiri literare”, „Luceafărul”, „România literară” ș.a. Prima plachetă de versuri, Nunta în sâmbure (1975), apare în caseta
MARCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288006_a_289335]