1,677 matches
-
superioare ale școlii influența colegilor devine semnificativă deoarece tinerii caută să-și dobândească independența prin schimbarea influenței celor de acasă cu cei de la școală. Explicația este relativ simplă; familia este un grup ierarhic, cu părinții în poziție de autoritate și dominare, pe când în grupul de colegi sau prieteni copiii găsesc relațiile mult mai egale deoarece nici unul dintre copiii din grup, în mod normal, nu poate fi dominant în toate privințele. Grupurile oferă copiilor oportunitatea de a învăța cum să coopereze cu
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
o dobândește este strâns asociată cu statusul socioeconomic și educația particulară a părinților acelei persoane o descoperire în acord cu viziunea că educația transmite inegalitatea de la o generație la alta. Dar reproducerea de către școală în societățile capitaliste a raporturilor de dominare și transmitere a inegalității este specifică, cu nuanțările de rigoare, și pentru alte țări aflate în stadii diverse de dezvoltare. România este un bun exemplu. La noi continuă să se manifeste o tendință de nivelare a sărăciei a marii majorități
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Acest lucru este posibil într-o supoziție deterministă, în care se presupune că viitorul va fi asemenea prezentului și trecutului și că majoritatea stărilor de fapt sunt concordante cu cele din aceeași categorie cu ele. Prejudecățile sunt explicate în teoria dominării sociale drept o pârghie de subliniere a inegalităților între grupuri, un rezultat al adaptării, gândit într-o viziune evoluționistă. Ca să fie menținută inegalitatea dintre grupuri, sunt actualizate miturile legitimizante 3. Acestea reprezintă atitudini, credințe, valori sau ideologii pe criterii etnice
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
de muncă mai bune. Astfel, marile corporații au invadat planeta, existența fluxurilor financiare internaționale instantanee determină imposibilitatea îngrădirii economiei mondiale înăuntrul granițelor unui stat. Procesul de globalizare depinde, în primul rând, de interdependența economică și culturală și mai puțin de dominarea economică și culturală, depinde de diversificare mai mult decât de unificare și integrare, depinde de descentralizare, de participarea mult mai profundă, decât de centralizare și de mobilizare. <footnote C.A. Samudavanija, 2000, „Eludarea statului asiatic” în Schimbarea ordinii globale, de
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
descrieri sunt o promisiune pentru povestirile târgoveței de mai târziu. Analizând lexicul pentru care naratorul optează în această descriere și conotațiile pe care acesta le implică, putem vorbi despre o izotopie 270 a mândriei, a autorității feminine, a nevoii de dominare prin orice mijloace. Povestirea fiecărui protagonist chaucerian debutează cu un prolog personal, în care acesta își face cunoscute intențiile sau este îndemnat de hangiu să dea curs promisiunii făcute de a relata ceva plăcut de-a lungul călătoriei spre Canterbury
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
adopte punctul de vedere al personajului. 291 Ironia este mereu prezentă în discursul ei. Folosește orice strategie pe care o cunoaște pentru a-și impune și a-și apăra identitatea proprie. Raporturile personajului feminin cu bărbații sunt unele de certă dominare. Nu bărbatului îi revine puterea decizională sau de alegere, cum era obișnuit, ci femeii. Avem o nouă imagine a eliberarii de canoane, a emancipării. Virilitatea și aspectul fizic primează în seria calităților masculine, după opinia acestei donna deminicata: „și pe
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
pe care le-am integrat în tipologia donnei angelicata. Uneori acest personaj feminin este privit chiar mai radical: „Femeia devine inițiatoarea unei erezii sau chiar o schismatică. A încercat să institue o sectă nouă și periculoasă, al cărei principiu era dominarea bărbaților de către femei.”303 Cu toate defectele și neajunsurile, târgoveața din Bath 299 Ibidem, pp. 141-142. 300 Geoffrey Chaucer, op. cit., p. 309. 301 Susan Signe Morrison, art. cit., p. 97. 302 „Experiența și nu vreo autoritate” (trad. n.) 303 G.
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
urmărind doar pasionalitatea, concupiscența. De multe ori folosește în discursul propriu pronumele personal de persoana întâi (I), marcă nu doar a subiectivității, ci mai ales a dorinței de a impune o notă de autoritate, încredere în sine, certitudine, voință de dominare, afirmarea a părerilor proprii. Autocaracterizările dezvăluie din plin temperamentul femeii: „Eu nu fac nazuri, vreau ca să rămân/ Cum m-a croit prea-bunul meu Stăpân;/ Nevastă sunt și, ce mai una - alta,/ Am chef să-mi folosesc cu spor unealta.” 364
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
mai dificil de controlat. În primul tip de relație dobândește ceea ce râvnește: puterea; în cel de-al doilea obține restul: sexul. Dar la sfârșitul Prologului realizăm că a eșuat în a stabili o legătură între cele două aspecte, autoritatea și dominarea sexuală, lucru pe care și-l dorea. Ca și modalitatea ei de a judeca și de a expune faptele, experiența îi este fragmentată și divizată, este chiar în luptă cu propria persoană, și chiar dacă obține ceva într-un domeniu, pierde
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
de a le servi de data aceasta onorabil pe doamnele de la curte, dar și pe cea care îi va fi soție. Povestea poate fi privită ca un antidot împotriva autorității masculine, dar, asemeni Prologului, nu reușește să impună o certă dominare feminină. Bătrâna își dorește dragostea cavalerului, de aceea, după ce el o acceptă, se transformă într-o zână, „fragedă și încă și nurlie”436, într-o soție supusă și fidelă: „Ea n-a ieșit din voia lui nicicând,/ Mereu în placul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
ierarhia socială și aristocrația bazată doar pe legăturile de sânge în același discurs, cu toate acestea se adresează reverențios reginei pentru a i-l încredința pe cavaler.439 Percepția târgoveței din Bath asupra suveranității dovedește din nou aceeași neconcordanță: uneori dominarea însemna pentru ea câștigul economic, cu toate acestea de la al patrulea soț 433 Ibidem, p. 22. 434 Ibidem. 435 Britton J. Harwood, art. cit., p. 272. 436 G. Chaucer, op. cit., p. 307. 437 Ibidem. 438 Elaine Tuttle Hansen, art. cit
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
cit., pp. 404-405. 439 Susan Crane, Alison's Incapacity ..., p. 25. 124 nu a obținut nimic, a cedat bunurile acumulate lui Jankin, iar bătrâna din basm se exprimă elocvent împotriva bogăței; alteori suveranitatea este echivalentă cu puterea de constrângere, de dominare fizică. În cele din urmă poate însemna nevoia de încredere și de apreciere a propriei persoane pe care să o primească de la soți440: „Aliso, fată,/ Mergi de petrece, știu că ești cuminte;/ La clévete nu voi să iau aminte...”441
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
o intuiește, de aici și îngăduința și compasiunea sa față de eternul feminin. și poetul și femeia se află, din punct de vedere social, pe poziții subordonate autorității politice, marginalizante, nesigure, inferioare. Sunt nevoiți să afirme lucruri care să distrugă această dominare, chiar dacă uneori nu sunt întru-totul adevărate, dând dovadă de o fantezie remarcabilă. Sfârșitul basmului târgoveței seamănă cu Retractarea finală a lui Chaucer, impun niște adevăruri în care nu suntem convinși că cei doi cred cu adevărat.465 Femeile sunt reduse
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
pledând pentru o iubire platonică, nepretinzându-le, pentru a le încerca sinceritatea și tăria sentimentelor, călătorii riscante în ținuturi îndepărtate. O donna angelicata, așa cum este Dalba, devine aproape o divinitate în forul interior al cavalerului, căci are atributele puterii de dominare și rămâne permanent într-un spațiu al misterului, al imposibilității de a fi înțeleasă, descifrată și receptată în toata 651 Ibidem. 652 Ibidem, p. 55. 653 Ibidem, p. 59. 654 Ibidem, p. 55-56. 655 Ibidem, p. 56. 656 Ibidem. 181
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
celor care au autoritate asupra ei - tatăl care o trimite departe pentru a se căsători cu primul ei soț, un sultan, astfel urmând să se realizeze o alianță politică, și cel de-al doilea soț, Alla, căruia i se supune, dominare masculină ce este pervertită însă și preluată de mama sa în scopuri malefice.” 766 Chaucer încearcă să realizeze o fuziune între idealul de viață creștină și cel al unei femei, căreia îi atribuie trăsăturile specifice pietății: rugăciunea, credința, neajutorarea în fața
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
propriei persoane, sinuciderea dovedindu-i intensitatea și sinceritatea sentimentelor trăite. În alte cazuri donnele demonicate sunt doar victime ale rapacității sexuale masculine sau ale propriei vanități, dacă nu chiar prostii, și nu ale unei mentalități adânc înrădăcinate, a inferiorității și dominării femeii cu orice preț, cum întâlnisem anterior. În nuvela a patra din prima zi a Decameronului o fetișcană „frumoasă și fragedă ca o floare” 920 devine ținta concupiscenței unui tânăr călugăr, dar și a starețului mănăstirii, decădere pe care o
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
două ori vârsta tânărului, și a fost forțată să-și cedeze avutul înaintea ceremoniei nupțiale. Asemenea bătrânei din povestea rostită, a trebuit să câștige dragostea bărbatului.” 1037. În teoria ei din Prolog, târgoveața părea că susține, cu orice preț, o dominare totală a femeilor în spațiul intim al mariajului, în realitate ea tânjea după gingășia unei povești de dragoste care să-i evidențieze atributele deosebite, ascunse.1038 Căutarea dragostei i-a dominat viața și îi domină și povestea rostită pentru amuzamentul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
mediului extern asupra organizației și resursele sale umane, misiunile, obiectivele și strategiile sale”.<footnote Ivancevich John, M., Matteson Michael T., op. cit., p. 6. footnote> Comportamentul organizațional nu este Însă un dat invariant al oricărei organizații, așa cum apare el În viziunea dominării omului de către organizație (așa-zisa teorie a „omului organizațional”) - („The corporation man”). Cel care a pus În circulație această sintagmă a fost Chester Barnard (1886-1961), care a susținut că „singura, cea mai importantă contribuție care i se cere unui om-cadru
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
particularităților relațiilor dintre ei, Într-un cuvânt, un adevărat domeniu, mai clar sau mai puțin clar delimitat. Spațiu de confruntare Între alternativa autonomiei cât mai mari cerută de societatea civilă și cea a intervenției statului pe criterii foarte diverse (de la dominarea malefică, la parteneriat benefic), acest spațiu sociocultural nu a fost Însă niciodată propriu sintagmei „piețelor libere”. Așa cum arătase Reich: „Oricum, ideea unei piețe libere, În afara legilor și deciziilor politice care duc la crearea ei, este o iluzie. Piața (...) este o
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
descrieri sunt o promisiune pentru povestirile târgoveței de mai târziu. Analizând lexicul pentru care naratorul optează în această descriere și conotațiile pe care acesta le implică, putem vorbi despre o izotopie 270 a mândriei, a autorității feminine, a nevoii de dominare prin orice mijloace. Povestirea fiecărui protagonist chaucerian debutează cu un prolog personal, în care acesta își face cunoscute intențiile sau este îndemnat de hangiu să dea curs promisiunii făcute de a relata ceva plăcut de-a lungul călătoriei spre Canterbury
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
adopte punctul de vedere al personajului. 291 Ironia este mereu prezentă în discursul ei. Folosește orice strategie pe care o cunoaște pentru a-și impune și a-și apăra identitatea proprie. Raporturile personajului feminin cu bărbații sunt unele de certă dominare. Nu bărbatului îi revine puterea decizională sau de alegere, cum era obișnuit, ci femeii. Avem o nouă imagine a eliberarii de canoane, a emancipării. Virilitatea și aspectul fizic primează în seria calităților masculine, după opinia acestei donna deminicata: „și pe
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
pe care le-am integrat în tipologia donnei angelicata. Uneori acest personaj feminin este privit chiar mai radical: „Femeia devine inițiatoarea unei erezii sau chiar o schismatică. A încercat să institue o sectă nouă și periculoasă, al cărei principiu era dominarea bărbaților de către femei.”303 Cu toate defectele și neajunsurile, târgoveața din Bath 299 Ibidem, pp. 141-142. 300 Geoffrey Chaucer, op. cit., p. 309. 301 Susan Signe Morrison, art. cit., p. 97. 302 „Experiența și nu vreo autoritate” (trad. n.) 303 G.
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
urmărind doar pasionalitatea, concupiscența. De multe ori folosește în discursul propriu pronumele personal de persoana întâi (I), marcă nu doar a subiectivității, ci mai ales a dorinței de a impune o notă de autoritate, încredere în sine, certitudine, voință de dominare, afirmarea a părerilor proprii. Autocaracterizările dezvăluie din plin temperamentul femeii: „Eu nu fac nazuri, vreau ca să rămân/ Cum m-a croit prea-bunul meu Stăpân;/ Nevastă sunt și, ce mai una - alta,/ Am chef să-mi folosesc cu spor unealta.” 364
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
mai dificil de controlat. În primul tip de relație dobândește ceea ce râvnește: puterea; în cel de-al doilea obține restul: sexul. Dar la sfârșitul Prologului realizăm că a eșuat în a stabili o legătură între cele două aspecte, autoritatea și dominarea sexuală, lucru pe care și-l dorea. Ca și modalitatea ei de a judeca și de a expune faptele, experiența îi este fragmentată și divizată, este chiar în luptă cu propria persoană, și chiar dacă obține ceva într-un domeniu, pierde
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
de a le servi de data aceasta onorabil pe doamnele de la curte, dar și pe cea care îi va fi soție. Povestea poate fi privită ca un antidot împotriva autorității masculine, dar, asemeni Prologului, nu reușește să impună o certă dominare feminină. Bătrâna își dorește dragostea cavalerului, de aceea, după ce el o acceptă, se transformă într-o zână, „fragedă și încă și nurlie”436, într-o soție supusă și fidelă: „Ea n-a ieșit din voia lui nicicând,/ Mereu în placul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]