787 matches
-
închisă, fiind fără încetare nevoită, și riscînd să se autodistrugă în caz contrar, să-și producă autocritica. La fel, și în mod corelativ, umanismul european suferă și produce un antagonism profund între credința în universalitatea sa, care maschează un eurocentrism dominator, și potențialitatea sa veritabil universalizantă, care se deschide către toți indivizii și toate culturile și care demască și critică eurocentrismul. Procesul comportă fenomene de contaminare reciprocă între partenerii antagoniști: astfel, în Credință s-a insinuat multă raționalitate critică, firește în ciuda
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
și umblă". Ceea ce este un lucru deopotrivă fericit și nefericit: ea nu poate, desigur, să-și producă propriii martiri, propriile Sfinte Blandine*, propriile Ioane d'Arc, însă nu ar putea nici să producă indivizi precum Torquemada sau Loyola. Pentru Europa dominatoare și hegemonică a secolului trecut, Umanismul, Știința și Rațiunea țineau loc de Mesia. Însă adevărurile Umanismului, Rațiunii și Științei deveneau mincinoase în clipa în care deveneau mesianice. De aceea trebuie să salvgardăm umanismul, știința și rațiunea retrăgîndu-le orice misiune sau
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
late? Evoluția diametrului coapselor în funcție de conjunctura economică 52. De ce în „Star Academy” (varianța franceză a „Megastar”) nu pot fi interpretate cântece din repertoriul clasic francez? Stimulările sonore și scăderea sensibilității 53. De ce prezentatorul „Lanțului slăbiciunilor” are un aer atât de dominator? Jocurile de lumini și intimidarea 54. De ce avanpremierele emisiunilor de televiziune sunt adesea mai atrăgătoare decât emisiunile în sine? Fenomenul alegerii Capitolul 5 Reacțiile epidermice 55. De ce preferați să priviți telejurnalul de pe canalul 1? Culorile și percepția timpului 56. De ce
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
late? Evoluția diametrului coapselor în funcție de conjunctura economică 52. De ce în „Star Academy” (varianța franceză a „Megastar”) nu pot fi interpretate cântece din repertoriul clasic francez? Stimulările sonore și scăderea sensibilității 53. De ce prezentatorul „Lanțului slăbiciunilor” are un aer atât de dominator? Jocurile de lumini și intimidarea 54. De ce avanpremierele emisiunilor de televiziune sunt adesea mai atrăgătoare decât emisiunile în sine? Fenomenul alegerii Nimic nu s-a schimbat... Pentru a distra, cele mai bune sunt tot vechile rețete care funcționează foarte bine
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
sonorizare. Pentru mai multe informații Merluzzi, F., Arpini, A., Camerino, D., Barducci, M., Marazzi, P. (1997), „Auditory thresholds in young Italians from 18-19 years of age”, 88(3), pp. 183-195. 53. De ce prezentatorul „Lanțului slăbiciunilor” are un aer atât de dominator? Jocurile de lumini și intimidarea „Lanțul slăbiciunilor” este, fără îndoială, o reușită a televiziunii de divertisment. Să ne amintim principiul: candidații trebuie să răspundă la întrebări de logică și să desemneze la fiecare rundă pe care dintre ei îl consideră
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
culturi, cf. Kerbrat-Orecchioni, 1994: 20-21). 8.9. Gestualitate și gen Polisemia semnelor gestuale și dependența lor contextuală este actualizată în numeroase circumstanțe. Astfel contactul vizual indică interesul, simpatia etc. (deci afectele pozitive), dar și mînia, amenințarea, dominația. În genere indivizii dominatori au mai multe contacte vi-zuale; în plus, cînd ascultă privesc mai puțin, iar cînd vorbesc privesc mai mult (la indivizii dominați însă situația se prezintă exact invers). De regulă, femeile de toate vîrstele au mai multe contacte vizuale decît bărbații
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
feminin afiliativ, distinct de cel masculin: de solidaritate, dar și de ironie la contact vizual, postură etc.) contribuie la configurarea a două subculturi: cea masculină centrifugă, competitivă (de ocupare a teritoriului) și cea feminină centripetă (de restrîngere teritorială), cea masculină dominatoare, inițiatoare (de la managementul conversației la managementul în economie, politică, mass-media) și cea feminină reactivă și doar în cazuri excepționale proactivă. Studiul interacțiunii (verbale și non verbale) a cunoscut în ultimii ani un adevarat boom atît la nivel teoretic, cît și
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
etala statutul superior în multe feluri vizibile. Își vor afișa însemnele dominației sub forma hainelor pe care le poartă, a caselor în care trăiesc, a felului în care călătoresc, vorbesc, se distrează și mănâncă. Pentru că poartă simbolurile sociale ale "clubului dominatorilor", statutul lor superior devine imediat evident, atât pentru subordonați, cât și pentru membrii clubului, astfel încât nu trebuie să-și reafirme mereu puterea în moduri mai directe". (Morris, 2010, p. 89) A doua soluție este reprezentată de încercarea de afirmare strict
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
ci și pentru orice raport de dominație care își face loc în mod inerent în viața omului; în acest sens, Michel Onfray nota: "În această relație de dominație și servitute (dintre rațiune și pasiuni n.a.) regăsim cuplurile clasice ale opresiunii, dominatorul și dominatul: soțul și soția, tatăl și copilul, adultul și minorul, învățătorul și învățăcelul, preotul și credinciosul, stăpânul și servitorul, regele și supușii lui, republica și cetățenii ei, patronul și slujbașii lui, intelectualul și muncitorul necalificat". (Onfray, Rațiunea gurmandă, 2000
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
diatezice limfatice Principalele asemenea remedii homeopatice de fond diatezic sunt: Sulfur, Ferum, Arnica, Aurum, Kalium bichromicum, etc. Bilios, denumiri sinonime - choleric, muscular (Sigaud) Caractere generale Exces de mișcare, de eforturi, de activitate. Alimentație bogată, cerută de cheltuiala motrice (Duprat). Tipul dominatorului înzestrat cu o mare vitalitate, curajos, îndrăgostit și înșelător cu aceeași bună credință, gelos și inconstant, mare amator de mâncare, iubind societatea, tovărășia și băuturile tari (Duz). Caractere morfofiziologice (temperament și constituție) Constituția bilioasă este caracterizată îndeosebi prin: a. Dezvoltarea
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
aceasta va suferi de aceeași involuție. Tirania și superstiția rămîn și în zilele noastre pericolele capitale ale vieții sociale. Cele mai vechi mituri întrevăd acest pericol și vorbesc despre el în limbajul lor simbolic. Ele rezervă un loc important perversiunii dominatoare și dezlănțuirii spaimei, spre care aceasta face să regreseze societatea. După toate cele expuse mai sus, pasul evolutiv care duce de la cultura animistă la cultura mitică se lasă clar definit: individul se personalizează. Spaima este învinsă prin luptele eroilor mitici
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
vedere al moștenirii poporului rus, aceștia au fost urmași unor mari imperii ĂImperiul Țarist și Uniunea Sovietică sau Imperiul cel Rău) care și-au fundamentat puterea pe dominarea politică și economică asupra națiunilor din vecinătatea lor. Acest trecut de mare dominator, nu este uitat când vine vorba de a analiza o poziție viitoare a poporului rus în cadrul relațiilor internaționale. Așadar reafirmarea puterii ruse a iscat multe temeri pe scena internațională. III.3. Uniunea Europeană și Federația Rusă ĂNabucco și Gazprom) Uniunea Europeană este
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
sau reunirea acestora în virtualitate. După cum am văzut deja, identitatea online, multiplă și descentrată, este influențată și influențează identitatea real-fizică, ambele putând genera insecuritate psihologică. Persona-le cyberspațiului sunt construite simultan ca subiecți și ca subalterni ai discursului și ai practicilor dominatoare (vezi Lebesco, 2001Ă. Chiar dacă uneori identitatea virtuală a avatarului este o identitate banală sau superficială, nu trebuie uitată importanța deopotrivă a identității real-fizice și a celei online, a doua fiind o parte (demistificată sau nuă a celei dintâi. Între identitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
fie considerat un paradox inacceptabil. Un fenomenolog umanist precum Virilio deplânge dispariția trăirii nemijlocite, anularea naturaleței pecepției și pierderea viziunii concrete a realității și este tulburat de invazia cibernetică a trupului. Pe când postumanismul temperat recunoaște deopotrivă subsumarea umanului unor modalități dominatoare de control tehnologic și extinderea ființei umane prin intermediul noilor mijloace cyborgice, avatarice sau transgenice, îngrădirea umanului în limite mașinice, dar și facilitarea de oportunități, facultăți și experiențe pozitive. Divergente și polemice, aceste poziții conturează atât dinamica discursivă a spațiului virtual
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
cu denaturarea eticii, distorsionarea demnității și a unicității umane și desființarea speciei umane înseși prin erodarea statutului moral ca precondiție a democrației liberale (vezi Fukuyama, 2004Ă. Astfel, se întrevede adâncirea inegalităților dintre oameni și formarea a două clase sociale, una dominatoare (postumaniiă și alta subordonată (umaniiă, ajungându-se până în pragul unor viziuni apocaliptice asupra societății. Temerile acestor critici, fie că au o orientare seculară, fie că au o bază religioasă, se fondează cu precădere pe posibilitatea amenințătoare a constituirii unui regim
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
se află cea de-a treia revoluție, cea a transplantului și a endo-colonializării, a fundamentalismului tehnoștiințific (Virilio, 1993Ă. Această din urmă revoluție (a nanotehnologiei, a reproducerii in vitro, a biogeneticii etc.Ă este teoretizată ca fiind îndreptată, de către pancapitalismul tehnologic, dominator și totalitar, împotriva trupului și a identității umane. Dacă teoreticienii ciberneticii asociază progresul tehnologic cu demersul umanist, Virilio critică anexarea percepției, a identității și a corporalității la viteza și la automatizarea mașinilor numerice. Astfel, dacă pentru Negroponte (1999Ă, sistemele de
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
nu doar să împace două perspective diferite asupra corpului material și contingent, ci și să sugereze o teorie a subiectului postuman din spațiul virtual. Această teorie nu mizează exclusiv pe ideea mașinii inconștient-productive (existențiale, dar și sociale, în perspectivă deleuzo-guattarianăă, dominatoare astăzi sub emblema ciberneticii sau exclusiv pe ideea subiectivității intenționale, centrată asupra propriei conștiințe umane situate în lume (în linia perspectivei merleau-pontyeneă. Dimpotrivă, încearcă să găsească o zonă de echilibru între ele. Această viziune conciliatoare a postumanului poate fundamenta postumanismul
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
să aducă omagiul său celui care a inspirat și îngrijit precedentul tratat - Profesorul Theodor Burghele. Nu am găsit în nici o altă scriere o caracterizare mai plastică a acestei mari personalități: „Profesorul Burghele rămâne unul dintre marii chirurgi ai țării noastre, dominator și vulcanic, diplomat sau agresiv, blând sau feroce, inegalabil ca îndemânare și emoție, care și-a trecut sub tăcere victoriile, lăsând să se creadă că a învățat mai mult din înfrângeri. Profesorul Burghele, a fost - la vremea lui - iubit sau
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
Gautier, unde Pariziana este demon și vampir, literatura reprezintă nenumărate Salomee în perioada decadenta. În prefață la volumul sugestiv intitulat Diaboliques (1874), Barbey d'Aurevilly prezintă eroinele sale drept noi Eve, monștri cu aparente de îngeri. Eroinele sunt femei-sfincși, femei dominatoare și virile, reprezentări ale mamei teribile și devoratoare. Diferitele variante ale mitului Parizienei exploatează diferite miteme, punând accentul pe momentele de înnobilare a Parizienei: "On faisait une Parisienne avec de l'argent. On en faisait une autre grace à un
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
prin metaforă. Astfel, suprarealiștii au asociat global Parisul cu femeia [Tadié, p.77]. Figură Parizienei oferă observații interesante despre cauzele și efectele urbanismului asupra personajelor. Parisul este un oraș-androgin, având atât trăsături masculine (caracterul sau expansiv și colonial, agresiv și dominator), cât și trăsături feminine 98 (caracterul seducător și capricios). Parisul se poate defini în mod diferit în funcție de receptarea de gen: "ainsi la différence est d'un neuvième entre le sort final des hommes et des femmes dans cette capitale, nommée
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
când se acumulează contradicțiile. Pariziana este ireductibila la o imagine tradițională, ea se plasează sub semnul unei ambivalente absolute, "sous șes aspects variés" [Uzanne, 1910, p.448]: tandra și seducătoare în aparență, ea poate fi, sub influența exceselor sociale, cinica, dominatoare și castratoare când este vorba de interesele sale vitale 128. Foarte delicată și fragilă în aparență, ea ascunde o personalitate puternică și complexă. Ea seduce pentru a întinde o capcană 129 (motiv frecvent în nuvelele lui Maupassant). Momentele de tensiune
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
manifestă prin stări de apatie, indiferență accentuată față de cei din jur, o atitudine de protest față de noile influnțe exercitate asupra sa. Studiind profilul familiei autoritar-agresive, R. Vincent (N. Mitrofan, 2000, p. 368) identifică o serie de modele parentale: a. tatăl dominator caracterizat printr-o puternică personalitate, care știe să se impună fără drept de apel în fața celorlalți și se bucură de un prestigiu apreciabil. Este tipul de părinte care își consideră soția și copii ca fiind ființe slabe care trebuie conduse
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
exemplu. "Folie a deux" sau pactul suicidal este un fenomen psihic patologic rar întâlnit, în cadrul căreia este vorba de împărtășirea de către două persoane (sau mai multe) apropiate și legate afectiv a unui delir indus de către una din persoane, de obicei dominatoare. De cele mai multe ori, atât delirul original (al persoanei psihotice), cât și cel indus (la persoanele dominate) au o tendința spre o evoluție îndelungată cu excepția separării lor. În cazul în care ambele persoane au tulburări psihotice independente, chiar dacă își împărtășesc unele
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
nu mai cunoscuse în cinepropaganda românească. Cu Alarmă în munți, realismul nesocialist mai face un pas în terenul advers. Există în el, după părerea mea, un prim cadru de film european, după ani de imagini băștinaș-agitatorice. Fory Etterle, mascul malefic dominator, o înșfacă de păr pe fascinanta Dana Comnea și îi dă capul pe spate, șuierându-i ce-o așteaptă dacă îl trădează. Este imaginea complexă a doi oameni vii, a două personaje adevărate, nu încarnări de scheme propagandistice. Nufărul roșu
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
și întotdeauna reușește exemplarul cel mai puternic care-i va supune pe cei mai slabi. Cu toate acestea întâietatea câștigată prin luptă nu durează fără contestații, pentru că vin cei din urmă, mai tineri și mai viguroși, situație în care foștii dominatori, deveniți vârstnici se retrag în solitudine și părăsesc societatea animală nesuportând dominația altora. Iată deci că instinctele chiar în forma lor pură, naturală, pot declanșa conflicte. Acestea pot fi accidentale, când sunt puse în pericol trebuințele de nutriție, relație și
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]