5,649 matches
-
III-lea, teatru, Mențiune, poezie, Concursul “Pe aripi de dor domnesc”, Ediția a IV-a (Domnești, 2011) - Premiu Special, poezie, Concursul « Vasile Militaru », (Ocnele Mari, 2011) - Mențiune, teatru, Concursul « Dor de dor » (Botoșani, 2012) - Mențiune, poezie, « Pe aripi de dor domnesc », Ediția a V-a (Domnești, 2012) Volume publicate : - “Patrioți... de trei parale”, Ed. Carmirel, Râmnicu Vâlcea, 1998 - « O viață pentru o idee. Infinitul din palmă » , coautor Lăură Vega-Marcu, Editura Societății Scriitorilor Români, București, 2010 Antologii: - "Drumurile Crucii", Ed. Amurg Sentimental
ELENA NEACŞU de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340476_a_341805]
-
ce văz io aicișa, ai și niște limbrici de mai mare dragul, dacă nu cumva și tenie că prea ești gălbejit deși umbli după crăpău toată ziua... Da’, ca să zic așa, cu scula nu prea ai spune că e os domnesc... La noi în unitate erau unii mult mai regi ca alde matale... Mde, mare ți-e puterea dar, uite că sceptrul e cam mic! Făcu apoi un semn pentru ca măritul să deschidă gura larg pentru a filma și acolo. Batistele
UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
-
nahui care li-i sâlă cân văd crestele de slanină pin zamă! A suflat în lingură, a gustat. Mitu era numai ochi, cu un zâmbet în așteptare; eu începusem să tremur. - Apăi, mă, așe să șcimbă treaba. Asta-i zamă domnească! Am răsuflat din străfunduri, cu lacrimi de ușurare în ochi. Eram expert la „napti sterparești”. În capitală, cât stătusem în gazdă, mâncam o dată pe zi pireu cu ochiuri și de două ori pe zi ciorba de cartofi cu brânză a
„- Nu-i treaba me cin te-o trimes...” În prima mea ciobănie, „omul Domnului” ne-a apărut pe un vârf de munte și noi l-am luat cu bolovani () [Corola-blog/BlogPost/338788_a_340117]
-
Carte a lui Alexandru Constantin voievod către isprăvnicia Tutovei, după o jalbă a lui Ion Căpățână, având stăpânirea pe unele părți din moșia Românești de pe Jeravăț 1806 Scrisoare către răzășii de Bălăbănești, pe Jeravăț, pentru a se înfățișa la judecata domnească. Cercetări, studiu și analiză: Florin Munteanu / Nicolae Pământ / Anca Munteanu Surse: „Monografie - Bălăbănești un sat de răzăși” - Nicolae Pământ / Florin Munteanu / Delia Elena Guță(Pământ) , „Răzeșii de Bălăbănești” - G.F. Tașcă, „Documenta Romaniae Historica” A. Moldova Vol I- Academia de Știinte
Mărturii de pe Jeravăț () [Corola-blog/BlogPost/339945_a_341274]
-
a fost arestat și închis. Câțiva ani mai tarziu, după ce evadase din închisoare, a “candidat” din nou pentru domnie dar, lipsit de sprijin, a pierdut competiția în favoarea fostului său inamic, Mihnea, care, sprijinit de ambițioasă lui mama, a izbutit să domneasca, în total, de trei ori, iar după ultima mazilire, pentru a scăpa cu viața, a trecut la mahomedanism, rămânând în istorie sub porecla de Mihnea Turcitul. 7. Mihai Viteazul: puternicul și temutul voievod al celor trei țări românești În vara
Liviu Florian Jianu: Zece trădări din istoria României () [Corola-blog/BlogPost/339457_a_340786]
-
care numărul stăpânilor crește de la o generație la alta, ajungându-se în unele situații ca aceștia să îi depășească pe țăranii dependenți. Aceste sate au aparținut la origine unor boieri ai căror succesori nu s-au mai bucurat de danii domnești ulterioare, astfel încât drepturile lor de stăpânire se rezumau la ceea ce au moștenit de la înaintași. Cu alte cuvinte, creșterea numerică a numărului de membrii ai familiei nu a mai fost dublată de o creștere adecvată în dimensiuni a domeniului familiei, ceea ce
SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
-
care îi revenea din sarcina fiscală a satului, lăsând-o astfel asupra satului; dreptul de a exercita paza câmpului și a vetrei satului; dreptul de a-i urmări și a-i prinde pe răufăcători; dreptul de a participa alături de justiția domnească în judecarea pricinilor penale și civile care vizau pe membrii obștii (prin instituția martorilor jurători); dreptul de a asista ca martor și ca instanță de autentificare în raport cu toate actele care aveau efecte juridice asupra patrimoniului obștii; dreptul de a repartiza
SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
-
veniturile domniei trimițând în satele respective agenții executivi aflați în subordine (birari, găletari, ilișari, dijmari, gorștinari, pripășari, dușegubinari, globnici, desetnici etc.). Satele aservite. După cum trădează denumirea, acestea era dependente, cu un alt statut juridic decât cele libere. Satele aservite erau domnești, boierești și mânăstirești. Satele domneștiputeau fi și ele de două feluri: unele care aparțineau domnului ca persoană fizică, dobândite prin moștenire sau prin cumpărare și față de care domnul se comporta ca un stăpân feudal; altele aparținând instituției domniei.În satele
SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
-
întreținerii. Această categorie de sate alcătuiausatele de ocol, care aveau sarcini fiscale asemănătoare celor din ținuturi, dar care erau administrate separat de acestea. Astfel satele de ocol erau scoase de sub autoritatea dregătorilor deținut și puse în schimb sub autoritatea dregătorilor domnești din târguri: vornicul de târg sau ureadnicul (înlocuitorul vornicului). Conform documentelor epocii satele de ocol „mergeau cu târgul” din punct de vedere fiscal, vamal, administrativ și judecătoresc, vornicul de târg având competența să judece pricinile ivite în hotarele acestor sate
SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
-
a aparținut mănăstirii Argeș. Iată ce scrie într-un document emis la 4 aprilie 1523 (7031) din Târgoviște (este cea mai veche mențiune scrisă a satului Domnești), prin care Radu de la Afumați, voievod întărește mănăstirii Argeș sate, bălți, mori, vinăriciul domnesc și boieresc, vama de la Ocna “Mică” din Târgoviște și țiganii: † Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod și domn a Toată țara Ungrovlahiei, fiul marelui și bunului Radu voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri numite
SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
-
și slăvitei Adormiri a prea-curatei născătoare de Dumnezeu, ca să-i fie averile satele și morile și țiganii și viile. Satele anume: Trănșani jumătate și cu gârla și bălțile jumătate și Dichiseștii cu gârlele și cu bălțile și Răzvadul și vinăriciul domnesc și boieresc și Ștefăneștii jumătate și vinăriciul domnesc și boieresc. Și la Pitești, la gura Geamenei, 2 mori și Domnești cu tot hotarul și 1 moară și Corbii <cu tot> hotarul și 2 mori și la Arghiș 3 mori și
SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
-
ca să-i fie averile satele și morile și țiganii și viile. Satele anume: Trănșani jumătate și cu gârla și bălțile jumătate și Dichiseștii cu gârlele și cu bălțile și Răzvadul și vinăriciul domnesc și boieresc și Ștefăneștii jumătate și vinăriciul domnesc și boieresc. Și la Pitești, la gura Geamenei, 2 mori și Domnești cu tot hotarul și 1 moară și Corbii <cu tot> hotarul și 2 mori și la Arghiș 3 mori și Iașii și Albeștii și Dob<ro>ții și
SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
-
și Domnești cu tot hotarul și 1 moară și Corbii <cu tot> hotarul și 2 mori și la Arghiș 3 mori și Iașii și Albeștii și Dob<ro>ții și Domireștii și Brădeșăștii și Prăvălcanii și Șeoșul și cu vinăriciul domnesc și boieresc și Sto<e>neștii și Slăvenii și Topana și cu tot hotarul tuturor satelor mai sus-scrise. Să le fie de la Ocna din Târgoviște, cât este partea domnească, pentru că am aflat domnia mea toate averile mai sus-scris, sate și
SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
-
și Domireștii și Brădeșăștii și Prăvălcanii și Șeoșul și cu vinăriciul domnesc și boieresc și Sto<e>neștii și Slăvenii și Topana și cu tot hotarul tuturor satelor mai sus-scrise. Să le fie de la Ocna din Târgoviște, cât este partea domnească, pentru că am aflat domnia mea toate averile mai sus-scris, sate și mori și țigani și vii și gârle și bălți, dăruite sfintei mănăstiri Arghiș de către domnii de mai înainte. De aceea am dat și domnia mea ca să fie pentru întărirea
SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
-
și imunități judiciare; b) sate care nu beneficiau de scutiri sau imunități. În satele scutite de dări și înzestrate cu imunități, întreaga administrație aparținea stăpânului și se făcea în beneficiul material al acestuia. În astfel de cazuri, administrația sau justiția domnească nu putea pătrunde decât în cazurile strict prevăzute de actul de danie al satului, cazuri care, de obicei, erau cele de gravitate mare (omor, răpire, tâlhărie). Administrarea satelor boierești și mănăstirești se făcea prin intermediul unor dregători desemnați de către stăpânii acestora
SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
-
stăpânului. Ambii reprezentanți proveneau din rândul țăranilor dependenți, iar în schimbul activităților desfășurate în serviciul stăpânului, se bucurau de o serie de scutiri fiscale. Sloboziileerau o categorie de sate constituite în secolele al XIV-lea - al XVIII-lea, fie pe pământ domnesc, fie mânăstiresc/boieresc, din voința domnului pentru scopuri precis determinate. Acestor coloniști li se acordau prin hrisoave domnești scutiri la dări și de munci datorate proprietarului terenului pe un anumit timp determinat, de la unul la zece ani, cu excepția birului și
SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
-
o serie de scutiri fiscale. Sloboziileerau o categorie de sate constituite în secolele al XIV-lea - al XVIII-lea, fie pe pământ domnesc, fie mânăstiresc/boieresc, din voința domnului pentru scopuri precis determinate. Acestor coloniști li se acordau prin hrisoave domnești scutiri la dări și de munci datorate proprietarului terenului pe un anumit timp determinat, de la unul la zece ani, cu excepția birului și a îndatoririlor militare. Regimul judecătoresc și administrativ al sloboziilor era foarte asemănător cu cel al obștilor sătești libere
SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
-
Moldovei Ștefan cel Mare cu prima sa soție Doamna Evdokia Olelkovici de Kiev[1]. Căsătoria domnului Moldovei Ștefan cu Evdokia de Kiev a avut loc la Suceava, la 5 iulie 1463, în fața înaltelor fețe bisericești ale Moldovei și ale curții domnești. Ștefan avea atunci cam 25 de ani, iar mireasa era o tânără blondă, se pare foarte frumoasă, aproape o copilă. Evdokia[2]era rusoaică sau lituaniancă rusificată. După nume era ortodoxă. Bunicul său Vladimir[3], mare cneaz de Kiev, era
FIICA LUI ŞTEFAN CEL MARE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340709_a_342038]
-
grupul juraților era alcătuit din rudele părților pentru care aceștia jurau, mai apoi, în cadrul obștilor sătești, alături de rude, în grupul jurătorilor, puteau fi incluși vecinii și ceilalți membri ai obștii. În statul feudal acordarea acestei probe se făcea prin hrisov domnesc în care se utiliza sintagma „i-am dat lege”. Partea căreia i se încuviințase proba putea să ia legea (să admită proba) sau să se lepede de lege (să renunțe la probă și să o defere părții adverse). În hrisovul
OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
-
mare. Nu putem compara humanoidul viitorului cu omul complet produs de societatea satului distrus sub ochii noștri. Și același muzeu sătesc, trebuie, în al doilea rând să arate românismul, sub formele sale de manifestare - țărănești ori urbane, locale ori naționale. * Domneștii Argeșului este o comună aflată la jumătatea drumului dintre cele două foste prime capitale ale Țării Românești, Câmpulung și Curtea de la Argeș, la marginea râului Doamnei, la o aruncătură de băț de suspinul Anei lui Manole. Aici, în această vatră
NECESITATEA UNUI MUZEU SĂTESC de GEORGE BACIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340721_a_342050]
-
de peste hotare . Clădirea muzeului de etno �grafie și artă populară era am �plasată la marginea satului, pe șoseaua ce vine de la Câm �pu �lung, în imediata apropiere a cimitirului și a vilei Negulici, ridicată pe urmele unor ruini de palaturi domnești. Iată o descriere superbă a muzeului făcută de pana profesorului Gicu Boșcănici : Prima încăpere cucerește interesul vizitatorilor cu frumoasele costume populare specifice zonei, din care nu lipsesc costumul alb de mireasă, dar și cel pe fond albastru care de atâtea
NECESITATEA UNUI MUZEU SĂTESC de GEORGE BACIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340721_a_342050]
-
numele de Bizanț, pentru a se numi Constantinopol. Perioada bizantină începe în momentul în care, oficial, Bizanțul propriu-zis dispăruse. Nu intrăm în amănunte privind pătrunderea artei bizantine pe teritoriul țării noastre. Probabil aceiași pictori, care au realizat frescele de la Biserica Domnească din Curtea de Argeș și pe cele ale Mănăstirii Cozia, au fost și cei care au pictat un număr de icoane, în afara celor importate sau primite în dar. În acest context se situează o serie de icoane muntenești din prima jumătate a
NECESITATEA UNUI MUZEU SĂTESC de GEORGE BACIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340721_a_342050]
-
tot ce presupun ele impun preocupări elementare privind procesul cunoașterii, al învățării și deprinderii bucoavnelor și cifrelor cuantificate în cuvânt și-n operațiuni aritmetice trebuincioase. Ele presupun preocupări minime de alfabertizare cu caracter ceva mai general, inițiative ca la curtea domnească sau pe lângă instituțiile monahale să existe oameni care să știe să scrie și să citească documente, să întocmeacă scrisorile diplomatice, să conceapă diferite hrisoave, să alcătuiască corespondența comercială, să pregătească slujbași pentru punctele vamale ale țării, pentru diferitele dregătorii, etc.
ŞTIINŢA DE CARTE LA RUCĂR ÎN SEC. XIV-XVI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340803_a_342132]
-
din acest considerent biserica ortodoxă trebuia să aibă un păstor sufletesc, un mare ierarh, să întemeieze lăcașuri de răspândire a învățăturii creștin ortodoxe, să se preocupe de răspândirea personalului ecleziastic necesar a conduce bisericile. Toate acestea cereau ca pe lângă curtea domnească și cea mitropolitană să existe oameni care să instruiască pe diferiții slujbași și clerici, să-i învețe în primul rând să scrie și să citescă. Situat în apropierea Curții domnești de la Câmpulung, el însuși fiind o vreme, sub Vlad Tepeș
ŞTIINŢA DE CARTE LA RUCĂR ÎN SEC. XIV-XVI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340803_a_342132]
-
necesar a conduce bisericile. Toate acestea cereau ca pe lângă curtea domnească și cea mitropolitană să existe oameni care să instruiască pe diferiții slujbași și clerici, să-i învețe în primul rând să scrie și să citescă. Situat în apropierea Curții domnești de la Câmpulung, el însuși fiind o vreme, sub Vlad Tepeș, chiar reședință domnească, Rucărul a cunoscut de timpuriu aceste frământări, a fost din vechime preocupat pentru învățătura de carte. Dovezi incontestabile ale vechimii scrierii în această regiune avem din timpuri
ŞTIINŢA DE CARTE LA RUCĂR ÎN SEC. XIV-XVI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340803_a_342132]