1,794 matches
-
ori de rodii. Dacă urcai dinspre fluviu malurile înalte, arse de soare, rămâneai uimit la vederea canalelor nenumărate ale Nilului, prin care curgea apa, purtând nămolul roditor, ce dădeau viață unei vaste întinderi din Egipt, un ținut plin de ostroave domoale, de canale, de ogoare și heleșteie bogate în pește. Locul în care are loc povestirea noastră, era situat chiar pe un ostrov întins și înalt de lângă apele cele mari ale fluviului, înconjurat de malurile înalte. Sus, pe creasta colinei, se
FĂCLII PE NIL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382046_a_383375]
-
i se strânse, sufletul i se îngreuna pe măsură ce înainta. Ajunse la locul unde coama se lărgea într-un platou, ce cobora apoi de formă abruptă și urcând din nou, dicolo de un drum, întinzându-se până la cer, într-un munte domol, blajin. Partea stângă era străjuită de o pădure deasă de fagi și stejari, cu frunza de un verde negru, care o făcea mai întunecoasă.Și acolo, la marginea pădurii, văzu mieii. Zâmbi ușurat și începu să coboare alergând, trecu drumul
ULTIMA VARĂ de NINA DRAGU în ediţia nr. 2219 din 27 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380385_a_381714]
-
pe întuneric! Ce-i cu liniștea asta, sper că nu s-a întâmplat în lipsa mea, nimic rău! Unde-i Ionuț, la ora asta el încă zburdă prin casă! Neliniștea puse stăpânire pe ea, Gabi îi simți panica și cu voce domoală încercă s-o liniștească. Citește mai mult Laura urcă scările în goană, abia aștepta să-și strângă puiuțul în brațe, era fericită, știa, că de acum încolo, nu mai avea de ce să se mai teamă, Ionuț va rămâne cu ea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379202_a_380531]
-
pe întuneric! Ce-i cu liniștea asta, sper că nu s-a întâmplat în lipsa mea, nimic rău! Unde-i Ionuț, la ora asta el încă zburdă prin casă! Neliniștea puse stăpânire pe ea, Gabi îi simți panica și cu voce domoală încercă s-o liniștească.... IX. D E S T I N E - EP.31 -, de Luchy Lucia , publicat în Ediția nr. 1977 din 30 mai 2016. Între timp, Ionuț, sub supravegherea bunicii și îngrijirea atentă a lui Gabi, scăpă de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379202_a_380531]
-
pe Laura, însoțit de încă doi colegi. De cum intrară, unul dintre ei își opri ochii insistent pe Laura, și după un moment de ezitare, se apropie de patul ei, în timp ce ceilalți doi studiau fișa medicală, și o întrebă cu glas domol: - Nu cumva vă numiți Laura Nicolescu? Laura se uită nedumirită la el, era numele ei de fată, intonațiile vocii i se păreau cunoscute și ceva din trăsături, dar medicul purta barbă și nu își putea da seama cine poate fi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379202_a_380531]
-
pe Laura, însoțit de încă doi colegi. De cum intrară, unul dintre ei își opri ochii insistent pe Laura, și după un moment de ezitare, se apropie de patul ei, în timp ce ceilalți doi studiau fișa medicală, și o întrebă cu glas domol:- Nu cumva vă numiți Laura Nicolescu?Laura se uită nedumirită la el, era numele ei de fată, intonațiile vocii i se păreau cunoscute și ceva din trăsături, dar medicul purta barbă și nu își putea da seama cine poate fi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379202_a_380531]
-
facă prea mult zgomot sau deranj peste câmpurile Todireștilor. Zăpada ședea la locul ei, cumincioară, albind așternuturile înnegrite de arătura tomnatică, pădurile, drumurile și mai tot ce îi ieșea în cale. Nea Vasile, poreclit și Chițâgoi, mâna roibul în pas domol pentru a nu obosi mânzocul. Cât se uita înainte pentru a ține drumul drept, cât înapoi după mânz. -Hai, copăcel, copăcel că mai avem oleacă pân acasă! Ce cauți în șanț, ai? Mărunțelul se burica, se afunda mai tare în
PREMIUL I LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1681 din 08 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379403_a_380732]
-
Arman,de râpi, de Cetatue, De satul meu cel dispărut Că amintirile,-n trecut. Mi-e tare dor,mi-e dor nespus, De timpu-acela-n neguri dus, De oamenii din satul meu Cu frica lor de Dumnezeu Și de vorbă lor domoala, De respectul pentru școala Și portul lor de altădată, De gândirea așezată, Si de horile din lunca, De respectul pentru munca Și disprețul pentru hoți. Mi-e dor de toate și de toți. Emil Susnea 08.01 15 Referință Bibliografica
MI-E TARE DOR de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379560_a_380889]
-
poala, merindea mea săracă Stropita -i cu lacrima cerului . Perdele sunt unse cu lumina Suflare lină, lucie , sfioasa, Coboară pe fruntea dimineții Și leagănă-armonii prin casă. Uimită stau, privesc cu nesaț, O rază jucăușa furată de vânt Ce- mi luneca domol pe braț, În priviri , în suflet și -n gând. Se desface -n flăcări de petale, Prelung, mângâios și-ncet, Lăsându-și bucatele-n tinda, Cu taraf, mă invită la zaiafet. Băurăm la masa vin d-ăl negru ... Citește mai mult
ELENA NEGULESCU [Corola-blog/BlogPost/379464_a_380793]
-
din desaga lui,În poala, merindea mea săracăStropită -i cu lacrima cerului .Perdele sunt unse cu luminăSuflare lină, lucie , sfioasa,Coboară pe fruntea diminețiiși leagănă-armonii prin casă.Uimită stau, privesc cu nesaț,O rază jucăușa furată de vântCe- mi luneca domol pe braț,În priviri , în suflet și -n gând.Se desface -n flăcări de petale,Prelung, mângâios și-ncet,Lăsându-și bucatele-n tinda,Cu taraf, mă invită la zaiafet.Băurăm la masa vin d-ăl negru... XVII. MÂNA MAMEI
ELENA NEGULESCU [Corola-blog/BlogPost/379464_a_380793]
-
frânte, Un dor închis în călimară, O pană foia s-o înfrunte Când râde timpu-a primăvară. O partitură fără note, Un cântec tandru fără glas Când viața o primim în cote Uitarea-i tot ce ne-a rămas... * Cu pas domol Prin ochii tăi trecea un cer spre mâine. Prin mine doar un dor spre nesfârșit... Și vorba ta cu gustul cald de pâine Iubirea-n suflet mi-a desăvârșit! Și m-a blagoslovit cu neuitarea Când inima-ți bătea-un
ÎN UMBRA CUVÂNTULUI de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379578_a_380907]
-
de culori Căci sufletul mi-o-ntreagă simfonie Cu note dulci ce nasc în zbor fiori! Și te iubesc în Re, și-n Si bemol, În Fa diez și-n plânsul de vioară, Când treci prin gând, cu pasul tău domol În mine cerul îngerii-și coboară! * Cine sunt? Se deschid în mine șapte universuri Când pogori din ceruri gândul de-nceput Și renasc lumină risipită-n visuri Ce-ntr-un singur suflet n-au mai încăput! Și mă simt așa
ÎN UMBRA CUVÂNTULUI de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379578_a_380907]
-
de poteca din aduceri aminte, care: ”călăuzește poetul spre satul natal/ milioane de sori pe-un spic,/ miriștea, iată, face semn cu inima,/ sărutând cerul” (pag. 102 ”Tot cerul”), aceeași potecă din ”Flori de mac”: ”la macii dați în foc domol/ s-au răsucit potecile,/ îngenunchez în ariniște, amețit de/ mirosul alcoolic de lumină./ târziu, umbra timpului,/ ... Citește mai mult ELISABET IOSIFPUNTEA CARE UNEȘTE LUMI SPRE SATUL NATALÎntotdeauna o carte închide în sine un secret. Cartea aceasta cuprinde în universul său
ELISABETA IOSIF [Corola-blog/BlogPost/380917_a_382246]
-
de poteca din aduceri aminte, care: ”călăuzește poetul spre satul natal/ milioane de sori pe-un spic,/ miriștea, iată, face semn cu inima,/ sărutând cerul” (pag. 102 ”Tot cerul”), aceeași potecă din ”Flori de mac”: ”la macii dați în foc domol/ s-au răsucit potecile,/ îngenunchez în ariniște, amețit de/ mirosul alcoolic de lumină./ târziu, umbra timpului,/ ... XXVI. 2016 - PROIECTE LITERARE, de Elisabeta Iosif , publicat în Ediția nr. 1851 din 25 ianuarie 2016. Un nou proiect literar Cenaclul Școlii Populare de
ELISABETA IOSIF [Corola-blog/BlogPost/380917_a_382246]
-
Acum e-un simulacru, trist fluturat în vânt,... III. TOAMNĂ TÂRZIE, de Dora Pascu, publicat în Ediția nr. 2137 din 06 noiembrie 2016. Stă ciuta speriată pe câmpul mai gol, privește în juru-i cu teamă, pândește chiar vântul ce-adie domol, pândește și-i gata să geamă. Prin pâcla rămasă în zdrențe pe jos, prin câmpul golit de substanță, privește tăcută, tresare nervos și capu-și ridică-n balanță. Ciulinii câmpiei, atât au rămas să stingă hârciogilor foamea, se-agită când
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
sub sarica bătrână, oftează-îndelung a durere, e timpul, e vremea să plece la stână și oile-și strâng în tăcere. Citește mai mult Stă ciuta speriată pe câmpul mai gol,privește în juru-i cu teamă,pândește chiar vântul ce-adie domol,pândește și-i gata să geamă.Prin pâcla rămasă în zdrențe pe jos,prin câmpul golit de substanță,privește tăcută, tresare nervosși capu-și ridică-n balanță.Ciulinii câmpiei, atât au rămassă stingă hârciogilor foamea,se-agită când ciuta își
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
fost mireasă mult iubită. Adun imagini, an de an, și doruri Ce le păstrez în suflet ca-într-un cufăr Plin de fantome dragi și vechi amoruri, Nu regăsesc doar florile de nufăr. Dar regăsesc dulceața de caise, Fiartă încet, la foc domol, molcuț, Aroma ei rămasă-i azi în vise Ca și culoarea borcanului micuț. De multe ori, greu, îmi perlez privirea În tremur fin, de dragoste și dor, Închid în iulie toată iubirea Coaptă ca pâinea caldă în cuptor. Citește mai
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
când am fost mireasă mult iubită.Adun imagini, an de an, și doruriCe le păstrez în suflet ca-într-un cufărPlin de fantome dragi și vechi amoruri,Nu regăsesc doar florile de nufăr.Dar regăsesc dulceața de caise,Fiartă încet, la foc domol, molcuț,Aroma ei rămasă-i azi în viseCa și culoarea borcanului micuț.De multe ori, greu, îmi perlez privireaîn tremur fin, de dragoste și dor, Închid în iulie toată iubireaCoaptă ca pâinea caldă în cuptor.... XIX. EU SUNT DIN ȚARA
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
de la hotar,și de-atâta băuturăsă țipurească din gurăiu, iu, iu și iară iu... XXX. VENEA UN OM CU DOUĂ VACI, de Dora Pascu, publicat în Ediția nr. 1967 din 20 mai 2016. venea un om cu două vaci, trecând domol pe cale, împleticit, mergând stângaci, ținându-se de șale agale, vaci se legănau păscând iarba uscată, cu pași împleticiți mergeau spre casa dărâmată pe prag, doar mâța îi așteaptă și-o droaie de scaieți, tăcerea-i țanțoșă și coaptă, ce poți
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
la mâță-i iei un pumn de gloanțe, cu vacile-i mai greu, tu, nu mai ai deloc speranțe, hain ți-e dumnezeu că vaca, cât e ea de vacă, ... Citește mai mult venea un om cu două vaci,trecând domol pe cale,împleticit, mergând stângaci,ținându-se de șaleagale, vaci se legănaupăscând iarba uscată,cu pași împleticiți mergeauspre casa dărâmatăpe prag, doar mâța îi așteaptăși-o droaie de scaieți,tăcerea-i țanțoșă și coaptă,ce poți să faci, doar să te-mbețica mâine
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > ÎN PAȘI DE IARNĂ Autor: Camelia Ardelean Publicat în: Ediția nr. 2184 din 23 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Adoarme universul, se scutură perdeaua, Pe cerul fără vârstă, de nori cu frunți cutate, Cu grația-i divină, domol, dansează neaua, Adusă de-anotimpul cu pletele-i buclate. Stăpână peste ghețuri, alunecă agale, Își poartă senectutea pe umerii-i, cu fală, Ascunsă de broboade și-adusă rău de șale, Pășește „îmbufnata”, pufnind câte-o rafală. Cu țurțuri la ferestre
ÎN PAȘI DE IARNĂ de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381175_a_382504]
-
de beculețe și bomboane de ... XXIII. ÎN PAȘI DE IARNĂ, de Camelia Ardelean , publicat în Ediția nr. 2184 din 23 decembrie 2016. Adoarme universul, se scutură perdeaua, Pe cerul fără vârstă, de nori cu frunți cutate, Cu grația-i divină, domol, dansează neaua, Adusă de-anotimpul cu pletele-i buclate. Stăpână peste ghețuri, alunecă agale, Își poartă senectutea pe umerii-i, cu fală, Ascunsă de broboade și-adusă rău de șale, Pășește „îmbufnata”, pufnind câte-o rafală. Cu țurțuri la ferestre
CAMELIA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
se divide, Tronează peste lume-al zăpezii candelabru. Aproape istovită pe-a clipei noptieră, Mi-adun singurătatea din leagănu-i ... Citește mai mult Adoarme universul, se scutură perdeaua,Pe cerul fără vârstă, de nori cu frunți cutate,Cu grația-i divină, domol, dansează neaua,Adusă de-anotimpul cu pletele-i buclate.Stăpână peste ghețuri, alunecă agale,Își poartă senectutea pe umerii-i, cu fală,Ascunsă de broboade și-adusă rău de șale,Pășește „îmbufnata”, pufnind câte-o rafală.Cu țurțuri la ferestre
CAMELIA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
și iar doruri învie. Și iar aștept ca drumul ce-n lume pașii-ți poartă Prin bucle încurcate și-ntortochieri năuce, Din propria-ți voință sau printr-un dat de soartă, Să te oprească astăzi din rătăciri caduce. Să-mi bați domol în poartă, apoi în uși de gând, Trezindu-l precum prințul frumoasa adormită, Desferecat de doruri, din somnul cel sperând, Să îți deschid-o ușă ce-o credeam ruginită. Să intrăm în livada în horbotă-mbrăcată Cu albele-i parfumuri tandru
GÂND ÎNFLORIND de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381373_a_382702]
-
și orizontul luminat de soare, s-a umbrit, știu de ce, țărmul mării, e inundat de valuri, în ritm amețitor, aducând scoici albe, nisipul găsindu-și loc în ele, spălat degrabă. Știu de ce vântul serii, fără ploaie, fără nori, e mai domol, răcorindu-mi chipul, așteptând, un gând, acela către tine, cu ochii-nchisi, cerșind parcă, iubire. Mai știu, de ce albastrul cerului și mării, cu verdele alături, pot naște roșul inimii, ce bate, al sângelui, ce-aleargă prin vene, aducându-mi emoții
CERȘIND IUBIRE de COSTI POP în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381424_a_382753]