3,438 matches
-
nu "L'Arso", Arsul, când ea devine mamă nu mai acordă atenție acestui fapt. ("Strigă-l Arsul ca toată lumea! Acum, nu mai contează"). Bolnavul care se va însănătoși încetul cu încetul, îngrijit cu o tandrețe aproape maternă de către nepoata lui don Paranza, Venerina, deschide ochii mari albaștri plin de uimire ca să privească încăperea și ținutul care îl întâmpină. El cunoaște fericirea unei noi nașteri într-o țară necunoscută și o populație străină. Dar tocmai obstacolele lingvistice fundamentale într-o casă în
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
universal. 480 E sigur faptul că Vercors își va înăspri și mai mult poziția atunci când monstruozitățile naziste vor fi cunoscute în întreaga lor monstruozitate cu masacrul de la Oradour-sur-Glane și dezvăluirea ororilor din lagărele de concentrare. 481 Ecou la vorbele lui don Paranza care, pescuind cu undița, spunea: "Drace, n-au mai lăsat măcar unu, din peștii ăia în mare". 482 Oskar Baum, "Erinnerungen an Franz Kafka" (19299, citat în J'ai connu Kafka. Mărturii reunite de Hans-Gerd Koch, Solin, Actes Sud
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
14, 2. GIDDENS A., 1999 Les conséquences de la modernité, L'Harmattan, Paris. GODELIER M., 1969 Rationalité et irrationalité en économie, Maspéro, Paris. GODELIER M., 1984 L'idéel et le matériel, Livre de poche, Paris. GODELIER M., 1996 L' énigme du don, Fayard, Paris. GRANOVETTER M., 1985 "Economic Action and the Social Structure: the Problem of Embeddedness", American Journal of Sociology, 91:3, 481-510. GUELTON T., 2000 Etude de la notion de réciprocité dans les échanges coopératifs, disertație de masterat în etnologie, Universitatea
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
pension, piège à cons?, Ed. Raisons d'agir, Paris. LUCAS P., 1981 La religion de la vie quotidienne, PUF, Paris. LUCAS P., 1985 La rumeur minière ou le travail retravaillé, Presses universitaires de Lyon, Lyon. MAUSS M., 1950 "Essai sur le don", Sociologie et anthropologie, PUF, Paris, 145-279 (ed. I, 1923-24). MEILLASSOUX C., 1960 "Essai d'interprétation du phénomène économique dans les sociétés traditionnelles d'auto-subsistance", Cahiers d'études africaines, 1 (reprodus în Terrains et théories, Anthropos, 1977, 21-62) MEILLASSOUX C., 1964
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
a apărut, într-o versiune prescurtată, sub titlul "Quelques occurrences économiques en anthropologie" ("Câteva ocurențe economice în antropologie"), în Socio-anthropologie, nr. 7, 2000, pp. 3-5. 1 K. Polanyi, La grande transformation, Gallimard, Paris,1983. 2 M. Mauss, "Essai sur le don", Sociologie et anthropologie, PUF, Paris, 1950, pp. 145-279. 3 Începând cu Lévi-Strauss care, reproșându-i lui Mauss că nu a "văzut schimbul" dincolo de tripla obligație a da-a primi-a restitui, asimilează socialul cu schimbul, sublimându-i dimensiunea simbolică și
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
apocalipsă ori în diverse medievalități; un extatism de tip bizantin coexistă cu tumultul modern al priveliștilor lăuntrice. Privirile evocatorului în transă merg admirativ spre câte un "grande" hispanic, spre vreun principe toscan ori spre vreun înțelept oriental; el însuși devine Don Cezar ca într-un lamento cu acest titlu (la moartea unei fetițe de unsprezece ani). Smerenie și iactanță diferențiază un personaj complicat, cu zeci de măști, anxios, afectuos și lucid, asediat de dubii. Poetul, în totul, este imaginea fidelă a
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Carpathiei - I.I.” ș.a. Invadată de „gitani”, analfabeți rusizați, „turnători de serviciu” și activiști de partid, lumea prin care trece gazetarul este una deformată până la caricaturizare, grotescă. Sandu Gore o privește cu ironie, încercând să se distanțeze de ea, dar, adevărat don juan local, amator de legături amoroase cu vedetele feminine ale nomenclaturii, se adaptează totuși, ba chiar suportă îngăduitor penibile povești cu „militanți comuniști, idealiști”. În ultima parte a cărții, tonul ironic, degajat al naratorului se convertește într-unul reflexiv, ca să
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286482_a_287811]
-
with the restrictive prefix, a, Athanásios, translates the concept of coincidentia oppositorum, term of the abolishment of the human condition. We will find the technique of the attribution of more names to the same referent in Podul. "The identification descriptions" don't help with stabilizing the identity of the referent, the dispute is due to the fact that every character claims that it pertains to the world he or she proposes. In Ivan (archetypal name), the "reference fail" results not because
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
tend à récupérer la condition paradisiaque, le nom fait partie de ce plan. Dans Tinerețe fără de tinerețe, le nom du protagoniste se rapporte à la renaissance qui commence avec le dimanche de la Résurrection (Dominic>lat. dies dominicus), lorsqu'il reçoit le don de la jeunesse (Matei>ebr. matath "don"). Une analyse étymo-mythologique du nom Ileana (avec ses variantes, Leana, Lena) et du nom de la fête de Sânziene nous a conduit au même radical indo-européen, *swel-, désignation du soleil. Il est intéressant d'observer
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
le nom fait partie de ce plan. Dans Tinerețe fără de tinerețe, le nom du protagoniste se rapporte à la renaissance qui commence avec le dimanche de la Résurrection (Dominic>lat. dies dominicus), lorsqu'il reçoit le don de la jeunesse (Matei>ebr. matath "don"). Une analyse étymo-mythologique du nom Ileana (avec ses variantes, Leana, Lena) et du nom de la fête de Sânziene nous a conduit au même radical indo-européen, *swel-, désignation du soleil. Il est intéressant d'observer la manière dont les théories linguistiques
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
mărturia carității) ceea ce Isus a spus și a făcut, odată pentru totdeauna, pentru oamenii din toate timpurile în ceea ce privește mântuirea. 9. Preotul, un măgar în slujirea celor săraci 1. Don Orione: „Vreau să fiu măgarul săracilor”. Ignazio Silone (1900-1978), vorbind despre don Luigi Orione (1872-1940), pe care îl cunoscuse în zilele teribile ale adolescenței sale, a rămas puternic impresionat de acesta. Titlul paginilor dedicate lui în Uscita di sicurezza (Ieșirea de siguranță) este, de fapt, Incontro con uno strano prete (Întâlnirea cu
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
impresionat de acesta. Titlul paginilor dedicate lui în Uscita di sicurezza (Ieșirea de siguranță) este, de fapt, Incontro con uno strano prete (Întâlnirea cu un preot ciudat). Întâlnirea despre care vorbește Si-lone este aceea, pe care a avut-o cu don Orione printre ruinele cutremurului care, în 1915, a distrus Marsica: a fost o întâlnire care a influențat toate alegerile sale viitoare. Figura acelui preot rămâne totdeauna ținta de atins a gândirii sale și a concepției sale despre preoți; amintirea lui
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
influențat toate alegerile sale viitoare. Figura acelui preot rămâne totdeauna ținta de atins a gândirii sale și a concepției sale despre preoți; amintirea lui va rezulta intensă și bogată prin înțelegerea lor spirituală, din multe motive. Despre călătoria făcută împreună cu don Orione, Silone își amintește în mod deosebit despre vorbirea liniștită și gravă a unei per-soane, care face din suferința îndurată în viață o amintire plină de înțelepciune. Suferința purificase într-atât ochiul acestui preot, încât el vedea cu claritate în interiorul
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
săi avea bunătatea și clarviziunea care se regăsește uneori la unele țărănci bătrâne, la unele bunici, care au îndurat în viață, cu răbdare, tot felul de suferințe și, de aceea, înțeleg și ghicesc chinurile cele mai ascunse”. Ca și Silone, don Orione a cunoscut de timpuriu umilința mizeriei. A trudit din greu pentru a se menține la studii, dar, încă din timpul copilăriei, nutrea cu tenacitate visul de a putea trăi ca un măgar în slujirea celor săraci. 2. Măgarul, o
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
citi în judecățile de valoare ale Bibliei ebraice cu privire la regii lui Israel și ai lui Iuda, care au la bază aceste trăsături principale. La rândul său, preotul de azi trebuie să fie asemenea marilor preoți ai milostivirii din secolul XX (don Giovanni Minozzi, padre Giovanni Semeria, don Lorenzo Milani, don Tonino Bello, don Oreste Benzi), slujitori plini de iubire ai ce-lor săraci, sau „măgarii celor săraci”, pe care voiau să-i ajute și să-i slujească până la capătul puterilor. Măgarul
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
Bibliei ebraice cu privire la regii lui Israel și ai lui Iuda, care au la bază aceste trăsături principale. La rândul său, preotul de azi trebuie să fie asemenea marilor preoți ai milostivirii din secolul XX (don Giovanni Minozzi, padre Giovanni Semeria, don Lorenzo Milani, don Tonino Bello, don Oreste Benzi), slujitori plini de iubire ai ce-lor săraci, sau „măgarii celor săraci”, pe care voiau să-i ajute și să-i slujească până la capătul puterilor. Măgarul este capabil să-l inspire pe
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
regii lui Israel și ai lui Iuda, care au la bază aceste trăsături principale. La rândul său, preotul de azi trebuie să fie asemenea marilor preoți ai milostivirii din secolul XX (don Giovanni Minozzi, padre Giovanni Semeria, don Lorenzo Milani, don Tonino Bello, don Oreste Benzi), slujitori plini de iubire ai ce-lor săraci, sau „măgarii celor săraci”, pe care voiau să-i ajute și să-i slujească până la capătul puterilor. Măgarul este capabil să-l inspire pe preot, întrucât este
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
și ai lui Iuda, care au la bază aceste trăsături principale. La rândul său, preotul de azi trebuie să fie asemenea marilor preoți ai milostivirii din secolul XX (don Giovanni Minozzi, padre Giovanni Semeria, don Lorenzo Milani, don Tonino Bello, don Oreste Benzi), slujitori plini de iubire ai ce-lor săraci, sau „măgarii celor săraci”, pe care voiau să-i ajute și să-i slujească până la capătul puterilor. Măgarul este capabil să-l inspire pe preot, întrucât este un animal de
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
Rosmini (1797-1855), care a fost maestrul său spiritual ideal, a început să caute „secretul” lui de viață, pentru a-l imita. După ce a cercetat mult viața acelui om atât de ingenios, de o cultură uriașă și de o rafinată diplomație, don Rèbora conclude spunând că a găsit „partea de foc” nu în acele calități vizibile ale lui, ci în cea mai ascunsă și intimă experiență de ascet și de mistic. La această „parte de foc” din viața Sfinților noștri este invitat
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
avem o inimă vie, care pulsează, care iubește pe Dumnezeu și pe frați, și nu doar pe noi înșine. „Există câte unul - a scris un mare preot italian din secolul XX - care în loc de inimă are în piept o broască râioasă” (don Zeno Saltini). Să nu ne displacă această expresie puternică a omului din Nomadelfia, pentru că experiențele noastre de viață ne fac să cunoaștem cazuri încă și mai rele, și sperăm să nu se cuibărească în noi o inimă asemenea inimii lui
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
vizitator care venise să-l complementeze. Reflecție amară, dar cât de adevărată! El părăsise Casa în afara căreia, pentru om, nu va mai fi altceva decât exil și singurătate”. Un mare ecleziastic, care concretiza cu totul caracteristicile unui autentic ecleziastic, anume don Antonio Rosmini-Serbati, îi scria astfel lui Hugues-Felicitè Robert de Lamennais (1782-1854), implorându-l să nu părăsească Biserica: „Să fim convinși, dragă frate, că niciunul nu este necesar lui Cristos și bisericii sale; și noi, preoții, în timpuri atât de nenorocite
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
eficacitate, care trebuie privită sub două aspecte: unul referitor la ascultătorul de astăzi (postmodern) și altul referitor la ministrul care vestește Cuvântul. Trebuie spus imediat că acest Cuvânt al lui Dumnezeu își are eficacitatea sa divină și intrinsecă, după cum scrie don Giuseppe Colombo într-o prețioasă cărticică despre evanghelizare: „Superfluu sau mai degrabă nu este oportun faptul de a pune întrebarea referitoare la posibila sau probabila eficacitate a evanghelizării, înțeleasă ca propunere de trăire a existenței umane «după Isus Cristos», în
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
s-a schimbat: „Chardin nous rapporte que les Persanes évitent, dans leur conversations, de faire des récits qui puissent rappeler ou exciter les idées tristes (...). S’il faut avouer que quelqu’un est mort, ils disent: Il vous a fait don de la part qu’il avait à la vie (...), fașon de parler qui fait de la mort une généreuse politesse, șet quiț n’a pas cessé d’être en usage”5. În fond, o notă incompletă la faptul că islamizarea Iranului sasanid
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
care s-a menținut pînă în prezent, inclusiv în romînă, sub forma Nistru. Se observă că prima parte a hidronimului, dana, este similară cu danu din Danubius sau cu dana din Danaris. Ea are la bază un radical indo-european dan-, don(în osetă don înseamnă „rîu“, iar în indiana veche danu înseamnă „curgător, lichid“) al cărei sens putea fi „rîu“, „apă“. A doua parte poate fi o temă indo-europeană care se întîlnește în mai multe nume de ape, formată pornindu-se
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
menținut pînă în prezent, inclusiv în romînă, sub forma Nistru. Se observă că prima parte a hidronimului, dana, este similară cu danu din Danubius sau cu dana din Danaris. Ea are la bază un radical indo-european dan-, don(în osetă don înseamnă „rîu“, iar în indiana veche danu înseamnă „curgător, lichid“) al cărei sens putea fi „rîu“, „apă“. A doua parte poate fi o temă indo-europeană care se întîlnește în mai multe nume de ape, formată pornindu-se de la rădăcina *str
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]