1,032 matches
-
tăi. Nu rimează bine, gentil[l]esse absolue, dar nici mînile noastre nu rimează, căci a mea-i urâtă ș-a ta albă și subțire, și tot se strâng câteodată într-o singură strofă de zece degete. Astfel - dulce și drăgălașă amică - m-am prostit cu desăvârșire și sperez de la îndurarea cerului că nu mă voi cuminți niciodată, cel puțin față cu tine nu. Și n-am măcar un portret bun al tău. Sub un portret bun aș înțelege unul fără
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
Iartă că nu-ți scriu mult, dar am treabă la club azi și e aproape 8. Însă n-am voit să te las făr-un răspuns imediat; mâni, duminecă fiind, îți scriu mai pre larg. Te sărut de multe, multe ori, drăgălașul meu copil, și-ți mărturisesc că mi-e dor de tine ca și ție de mine. De pe acum am aranjat deci, și aranjamentul e definitiv, că până la sf. Dumitru mă mut în Podu Mogoșoaii în două-trei odăi unde ai să
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
stat până la 10 1/2 oare la doamna Humpel. Nu știu cum să te rog să-mi răspunzi macar de primirea acestor acte. Dorindu-te, te sărut. Veronica 23 oct. [1879] Duminică cred că mă mut. [VERONICA MICLE] Al meu iubit și drăgălaș Eminescu mititel, Nu-ți poți tu închipui câtă liniște și plăcere mi-au adus scrisoarea ta, eram deznădăjduită, nu știam ce s-a întîmplat, dar scrisoarea ta m-a mângâiat și m-a făcut fericită. Ieri am fost la judecătoria
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
ți va conveni mai bine. [... ] Îți pare rău că te budez, ah de ce n-am și eu cine să mă necăjească în modul acesta! Știi tu ce va să zică a trăi fără să-ți spună nimeni nimic, nici un cuvânt de reproș drăgălaș - când vei ajunge să știi: alors ta vie sera vide. Întreabă-mă dacă sunt în lună sau pe pământ, dacă sunt teafără sau nebună, dacă te-am urât sau dacă te iubesc mai mult ca oricînd? Desigur că amorul face
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
Latura pozitivă aici este cultul discreției, cealaltă latură însă este vorbitul pe ocolite, evitarea aspectului negativ al lucrurilor, adică încurajarea fățărniciei până la acceptarea minciunii ca fatalitate și ca bază a relațiilor sociale „pașnice“, lipsite de conflict (un exemplu este „mânia drăgălașă“, „la colère bon enfant“). Acest semn distinctiv al protestului de stradă francez, dulceag și lânced, se regăsește pe linia angelismului liturgic, cu voce prefăcută de copil, care are curs în cântările bisericești. Disproporție flagrantă între eficacitatea verbală și capacitatea de
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
a fost că Germania, și de fapt nu Germania neapărat... Va povesti ca un copil scos la lecție, repetând în cuvintele ei ceea ce am spus eu mai înainte ! Devotamentul tușant - ai putea spune total - de care este capabilă atunci când iubește, drăgălașa încăpățânare cu care stăruie, orbită, astfel încât reușește în mod atât de firesc să vadă doar ce îi convine ! Iar atunci când nu mai vezi la ea aceste semne, ai putea fi sigur și că nu mai iubește ? în așa fel am
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
pian de sobrul Jorj Ioaniu, și va crea senzație cu un sfâșietor lied de Verdi. După dans, junele Geblescu va explica un nou joc de societate, care va face deliciile copilăroasei Margot : — Priviți, vă rog, stimați domni, priviți, vă rog, drăgălașe doamne și domnișoare (va spune tânărul abia întors din Anglia, începându-și noul joc de societate, de fapt o simplă experiență de fizică). Priviți, vă rog, stimată asistență, aici, foarte atent : acest punct negru din centrul acestui cerc. Priviți atent
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
decolteu veșted și stacojiu, împins de strânsoarea corsetului, apoi la un (probabil) profesor de liceu cu creștetul ros de chelie și privind afectat prin monoclu, apoi la o familie respectabilă, ținând în jurul ei copilașii, în cele din urmă, la două drăgălașe demoazele, care ciripeau sub umbreluțe... Dar la ce servea un asemenea fastidios inventar uman în care la nesfârșit mi se fărâmița privirea ? Cum se putea naște un suflet colectiv din trupuri atât de diferite ? Iată mirarea mea, aceeași ce mi-
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
pierderi, peste cinci sute de răniți, iar morți desigur mai mulți de câți ni se spune, este posibil ca aici să nu se fi schimbat nimic ? De-a dreptul nerușinată mi se pare această dorință de petrecere ! Bine, a râs drăgălașa doamnă Nicolaid, dar noi ce căutăm aici, chéri ? în automobil, la întoarcere, d-l Nicolaid mi a povestit avatarii sorei sale Nathalie (căsătorită acum nici o lună cu magistratul Crețeanu). Surprinși en voyage de noces la Sinaia, la hotel Caraiman, pe lângă
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
privire. Sophie, mai puțin subtilă, deosebit de atrăgătoare însă (așa bine arată de când a ieșit din convalescență), fut celle qui me répondit, et pas un moment n’entra en colère, comme elle avait l’habitude. Diferența era însă numai în tonul drăgălaș. Altfel, a eludat cu totul argumentarea mea. Dacă ai vedea teribilul spectacol, chiar tu m-ai trimite ! a exclamat. Apoi, râzând spre Marie-Liliane, a mărturisit că asemenea acuze de absentare de la datoriile unei femme de foyer a mai primit de
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
poetică care-i încă specifice deosebită de-un simplu simțământ numai potențat, ideal. Se simte adânc atins un suflet frumos și juvenil de Margareta cea simplă și copilă, și un naturel amabil poate s-o și reprezinte ingenuitatea ei cea drăgălașă; însă din stadiul acesta nu-i va [fi] nimărui cu putință să încorporeze pe Margareta cea apucată de păcat, cea sfâșiată în întrul ei ș-apoi cea renăscută din noaptea desperărei sale. E problemă nerezolvabilă pentru acest stadiu al reprezintațiunei
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
venea Juan Lucas. care desigur știe foarte multe lucruri despre negri... Nu lua În seamă ce-ți spune, darling, unchiul Juan Lucas e pus mereu pe glume: o doamnă Îl mîngîia pe creștet pe un copil negru, ce drăguț, ce drăgălaș, Îi spunea și știi ce i-a răspuns copilul? CÎnd sîntem mici ne spuneți că sîntem drăgălași, dar cînd ne facem mari ne spuneți pleacă de-aici, negru scîrbos... Nu lua În seamă ce-ți spune, darling. Cobora printre ultimii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
spune, darling, unchiul Juan Lucas e pus mereu pe glume: o doamnă Îl mîngîia pe creștet pe un copil negru, ce drăguț, ce drăgălaș, Îi spunea și știi ce i-a răspuns copilul? CÎnd sîntem mici ne spuneți că sîntem drăgălași, dar cînd ne facem mari ne spuneți pleacă de-aici, negru scîrbos... Nu lua În seamă ce-ți spune, darling. Cobora printre ultimii și putea să stea de vorbă cu el pe Îndelete. Măicuța de serviciu nu Înțelegea prea bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
supără prea tare, dar Îi porunci să-și scuture imediat uniforma, fiindcă trebuie să sune clopoțelul dintr-o clipă Într-alta și În curînd avea să apară maica stareță ca să le țină un discurs. CÎțiva, micuți de tot și tare drăgălași, soseau plîngînd În hohote și țipînd ca din gură de șarpe că nu voiau să se despartă de mama pentru nimic În lume. Atunci mamele le arătau alți copii la fel de mici care veneau singuri la școală și se obișnuiau cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
tare, dădu la o parte cuvertura de mătase și scoase brațul diform pentru a-i oferi o țigară lui Baby. În clipa aceea se ivi Julius, care se Întorcea de la școală. Baby Richardson mărturisi că se topise văzîndu-l atît de drăgălaș, apoi spuse că pe zi ce trece se făcea mai mare... Julius suportă aprecierile astea stînd țeapăn, cu mîinile lipite de corp, cu vîrfurile picioarelor depărtate și simțind că o urăște pe Baby Richardson. Ea ținea morțiș „să se cunune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
dragă... — ...am fost chemată de cîteva ori să fac injecții după ora unsprezece noaptea și am fost nevoită să intru cu mașina prin hîrtoape, fără să văd nimic, Într-o beznă Înfricoșătoare... N-o să uit niciodată un băiat nespus de drăgălaș... — Pepone, doamnă? — Nu; pe ăsta Îl cheamă Santos. Acum, cînd știu că s-a făcut sănătos, Îmi amintesc noaptea În care delira de febră și după ce i-am făcut o injecție s-a simțit mai bine. Poate că eu i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
sărind, cîntînd... Julius profită de zarva asta ca s-o Întrebe pe Susan cine erau blonzii cei voinici. Erau asociații lui Juan Lucas de la Tingo Maria, Atilio și Esteban... Dar uite-o că venea, trecea din nou fetița foc de drăgălașă, toți voiau să-i vadă fața dar nu puteau, rîdea, sărea, se Învîrtea, tot părul blond Îi cădea pe ochi, se Împiedica de rochia largă de tul, fotografii o orbeau, acum pleca, dispărea chemîndu-l să vină, pe Julius Îl chema
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
nu-i păsa, petrecea de minune, se Învîrtea, schimbînd ritmul ori de cîte ori profesorii schimbau ritmul. Și acum tocmai trecuseră la ritmul de raspa, dansați!, dansați!, dansați!, dansul popular raspa!, toți se uitau la ea văzînd cît era de drăgălașă, cu mîinile delicate puse În șold, ca un ulcioraș, ca o păpușică, sărind ca o căprioară, nici nu mai știa care-i era perechea, se Întîlnea cu toți În drumul ei, dansa cu toți, se trezea În fața iugoslavilor, Îi chema
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
și acuma Julius voia să se ducă, dar trecu Bobby În goană, zburînd, luînd-o de mînă pe Rosemary, toți se Învîrteau În horă, se prindeau de mîini, Își dădeau drumul, schimbau perechile, dansau cu cine se nimerea și fata cea drăgălașă dispăruse, o luaseră de mînă și porniseră iar roată spre fundul curții și raspa se terminase, Julius o căuta ca un nebun umblînd printre perechi, Susan se uita la orchestră, nu voia să se oprească, o căuta printre perechi, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
fundul curții, acum nu mai era. Din nou maestrul Lobo schimbă ritmul, Susan zîmbi spre orchestră, acum cîntau „Butoiaș de bere“, „Polka!“, strigau Iugoslavii, perechile alergau țopăind, alergau de la un capăt la altul al curții, din nou apăru fetița cea drăgălașă, era nebună de fericire, „Veniți!“, Îi striga, pe toți de data asta și iarăși se Îndepărta, dispărea undeva În fundul curții țopăind, „Polka!“, strigau Atilio și Esteban, „fiecare dansează cum Îl taie capul!“, comenta fericit Juan Lucas, „tinerețea!“, exclama Luiș Martin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
toți de data asta și iarăși se Îndepărta, dispărea undeva În fundul curții țopăind, „Polka!“, strigau Atilio și Esteban, „fiecare dansează cum Îl taie capul!“, comenta fericit Juan Lucas, „tinerețea!“, exclama Luiș Martin Romero, polka!, tinerețea!, polka!, din nou fata cea drăgălașă, „Încîntătoare!“, exclamă Juan Lucas, „dezinvoltă!“, strigă Romero, „neobosită!“, adăugă un saltimbanc, „uite-o că vine iar!“, anunță Atilio, veniți!, intrați În horă!, fără frică!, se apropie gata să se ciocnească de ei, „dansați, doamnă!“, o invită pe Susan, care murea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
Pe jumătate dezamăgită, dar veșnic ascultătoare, Ashling era atentă, iar când Marcus a început să râdă, nu s-a putut abține să nu râdă și ea. Apoi el s-a întors către ea și a întrebat-o, ca un băiețel drăgălaș: — Te deranjează, Ashling? —Ce? Dacă te culci cu mine? Dacă ne mai uităm o dată? —A! Nu, deloc. Când bătăile inimii au revenit la normal, ea a luat decizia că era impresionant faptul că Marcus dorea să împartă cu ea ceea ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
amoroase căzând adeseori,/ Și printr-un vers ce saltă pe sprintene dactile,/ În loc să guste somnul, preface nopți în zile (I 2). Slujitorul știe bine locul unde poetul se retrage ca să scrie (El vine câteodată aici, lângă fântână,/ De muza-i drăgălașă condus cu drag de mână,/ Și pe tăbliți de ceară scriind c-un stilețel/ A muzei blânde șoapte ce aude numai el) : e vorba de o fântână familiară și publicului său fidel (Frumoasele vecine de versuri iubitoare,/ Dorite ca să vadă
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
luându-i bocceluța. — A-a! Mă gândeam să nu-l fi șterpelit Ferdâșcenko. Nu vorbi prostii! spuse sever Varia, care cu prințul vorbea foarte rece, la limita de jos a politeței. — Chère Babette*, cu mine ai putea fi și mai drăgălașă, doar nu-s Ptițân. — Nu ți-ar strica nici câteva curele pe spinare, Kolea, că tare prostuț mai ești. Pentru tot ce veți avea nevoie puteți să apelați la Matriona; prânzul e la patru și jumătate. Puteți lua masa cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
a scăpat de sub supravegherea discretă a maică-sii. Uite cum îl silește să fie din nou aspru cu ea! Înghite cu greutate nodul din gât. Fetița lui...! Pufnește mânios. N-a avut niciodată un dram de minte sub fruntea ei drăgălașă și bombată. Mânia refulată cu greutate i se îndreaptă acum spre Trio Fulcinius. Se uită chiorâș la el, dar de fapt o vede pe Livia în locul lui. Ce mai scurmă și ea rahatul? Nu-i ajunge că Tiberius este oficial
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]