742 matches
-
județului) și Bârlad (sudul județului). Caracteristica generală a rețelei hidrografice a județului o constituie alimentarea pluvio nivală, cu mari variații de nivel și debit, precum și turbiditatea ridicată, datorită fenomenului de eroziune din bazinele de recepție. Principalele cursuri de apă care drenează județul sunt: Prutul (sectorul mijlociu), care formează granița cu Republica Moldova, și afluentul său Jijia (cursul mijlociu și superior). Bahluiul - afluent al Jijiei, traversează municipiul Iași - reședința județului. În partea de vest a județului se află Siretul (cursul mijlociu) și Moldova
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
teritoriu se încadrează în provincia est carpatică, cu o structură orizontală monoclinală dezvoltată pe cuverturi neogene, pe platforma de tipul Suceava. b) Aspecte pedologice: tipul de sol prezent pe toată suprafața rezervației este cernoziom cambic. c) Aspecte hidrologice: pâraiele ce drenează teritoriul sunt despărțite de interfluvii evidente prelungi și domoale mai mult sau mai puțin întrerupte pe alocuri; teritoriul rezervației este drenat de pârâul Frasin, afluent al Jijiei. d) Aspecte climatologice: datorită poziției sale teritoriale cade sub influența advecțiilor de aer
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
b) Aspecte pedologice: tipul de sol prezent pe toată suprafața rezervației este cernoziom cambic. c) Aspecte hidrologice: pâraiele ce drenează teritoriul sunt despărțite de interfluvii evidente prelungi și domoale mai mult sau mai puțin întrerupte pe alocuri; teritoriul rezervației este drenat de pârâul Frasin, afluent al Jijiei. d) Aspecte climatologice: datorită poziției sale teritoriale cade sub influența advecțiilor de aer de origine polară din nord care determină începutul sezonului rece al anului (înghețuri, brume, ninsori), iar sub influența maselor de aer
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Gresiile și mai ales nisipurile sunt foarte fosilifere, reprezentând veritabile lumașele. Gresiile și nisipurile lumașelice reprezintă o variație litologică a calcarului oolitic de Repedea. b) Aspecte pedologice: solurile din cadrul rezervației sunt de tip litosol. c) Aspecte hidrologice: teritoriul rezervației este drenat de pârâul Bazga-Bohotin. d) Aspecte climatologice: temperatura medie multianuală este de 9,7°C, temperatura maximă absolută: 37°C, temperatura minimă absolută: -30,6°C, numărul de zile cu îngheț pe an: 98; regimul eolian direcția predominantă nord-vest, viteza medie
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
a pielii, dinăuntru în afară. Tegumentele din jurul fistulei sunt subțiate, decolate, de culoare violacee, aceasta neavând tendință la cicatrizare spontană. Adesea, dacă abcesul este voluminos, se poate ulcera în mai multe zone, realizându-se multiple orificii fistuloase prin care se drenează colecția. Aceste orificii fistuloase, constituie poarta de intrare a germenilor piogeni, adesea comensali ai tegumentelor, care vor suprainfecta abcesul rece, transformându-l într-un veritabil abces cald. Dacă suprainfecția se produce pe un abces rece puțin voluminos și superficial evoluția
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
-
necroză hepatică. Endoteliul sinusoidelor hepatice este mult mai permeabil la proteine decât endoteliul capilarelor din oricare alt sector. Deoarece porii sinusoidelor hepatice sunt extrem de permeabili și permit trecerea rapidă atât a lichidelor cât și a proteinelor prin spațiile Disse, limfa drenată din ficat are o concentrație proteică de aproximativ 6 g/dl, concentrație puțin mai mică decât cea plasmatică. De asemenea, permeabilitatea mare a sinusoidelor hepatice determină formarea unei mari cantități de limfă. Aproximativ ½ din limfa formată în organism în repaus
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
naștere din aortă imediat după valva aortică (orificiile sunt menținute deschise în ejecția ventriculară prin curenți turbionari). Debitul este mai mare în coronara stângă la 20% din subiecți și în cea dreaptă la 50%. Sângele din peretele ventricular stâng este drenat de sistemul venos superficial spre sinusul coronar și venele cardiace anterioare, iar din restul miocardului direct în cavitățile cardiace, prin sistemul venos profund (vasele arteriosinusoidale și arterioluminale) și venele thebesiene. Anastomozele arteriolare sunt rare și cu diametru intern sub 40
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
formează un inel anastomotic (poligonul sau cercul arterial Willis; cu importanță funcțională în condiții normale) din care trei perechi de artere mari se distribuie la nivel cerebral. Anastomozele precapilare sunt în general insuficiente pentru a preveni infarctul. Sângele cerebral este drenat din venele profunde și sinusurile durale mai ales prin venele jugulare dar și prin venele paravertebrale, oftalmice, emisare și plexurile venoase pterigoidale. Inervația vasculară este reprezentată de neuroni postganglionari simpatici vasoconstrictori din ganglionii cervicali superiori (care eliberează noradrenalină și NPY
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
în masă, conform echilibrului Starling (filtrare la nivelul capilarelor arteriale și reabsorbție la nivelul capilarelor venoase). Elementele componente sunt: vasele limfatice (capilare, vene, colectoare limfatice) și ganglioni limfatici. Limfa se formeaza din lichidul interstițial la nivelul capilarelor limfatice și este drenată prin vase de calibru din ce în ce mai mare pâna în venele subclaviculare (la joncțiunea cu jugulara internă corespunzatoare); dreapta pentru canalul limfatic drept, ce transportă limfa din membrul superior drept și jumătatea dreaptă a capului, gâtului și toracelui (parțial); stânga pentru canalul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
internă. Rinichiul uman este organizat în lobi, de obicei 8-10. Fiecare lob este alcătuit dintr-o piramidă de țesut medular și din corticala de la bază. Intre piramide se descriu coloanele renale. Vârful unei piramide formează o papilă renală. Fiecare papilă drenează urina într-un calice mic. Calicele mici se unesc pentru a forma un calice mare. Urina apoi coboară în bazinetul renal (pelvis). Din pelvis, ureterele coboară până la vezica urinară. 23. Vascularizația renală La cea mai mare parte dintre organe, dispunerea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
și zona corticală, dar nu se extind către zona corticală. Perpendicular pe arterele arcuate ies arterele interlobulare, ce intră în zona corticală până la nivelul capsulei. Venele renale urmează riguros același traseu și același model de ramificare. Venele interlobulare primesc sângele drenat de la nefroni, se unesc în venele arcuate, apoi formează venele interlobare ce se vor uni în vena renală. 23.1. Microvascularizația Rinichiul are trei rețele capilare distincte, fiecare cu o funcție aparte. Arteriolele aferente și capilarele glomerulare. Fiecare glomerul primește
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
arteriolei aferente prezintă celule musculare netede specializate, care împreună cu macula densa ce aparține de tubul distal vor forma aparatul juxtaglomerular. Arteriolele eferente și capilarele peritubulare Sângele părăsește glomerulul printr-o arteriolă scurtă, numită eferentă, din care apar capilarele peritubulare sau drenează direct în vasa recta. Aceste capilare înconjoară toți tubii contorți corticali și recuperează toate substanțele reabsorbite la nivel tubular, pe care le întorc în circulația generală prin intermediul venelor interlobulare. Vasa recta "Vasele drepte" sunt fascicule de vase subțiri, dar în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
a sintetiza un produs de secreție. Pe măsură ce produsul este eliminat, el poate fi supus concentrării printr-un duct striat. La nivel renal, fiecare corpuscul este în principiu un acin secretor foarte modificat. Fiecare corpuscul produce un filtrat plasmatic, care apoi drenează în tubul asociat. 24.1. Corpusculul renal Corpusculul renal (fig. 94) are un diametru de aproximativ 200 de μm, se formează prin colonizarea unei invaginări a capătului în „deget de mănușă” a tubului renal de către un ghem de capilare ce
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
reabsorbiți la acest nivel, împreună cu cantități considerabile de alți ioni, precum calciul, bicarbonatul și magneziul. Acest eflux electrolitic major menține gradientul osmotic medular. Apa și solviții reabsorbiți la nivelul ansei sunt îndepărtați prin trecerea în sângele din vasa recta, care drenează direct în vasele arcuate. Lichidul tubular care intră în ansa Henle este izoosmotic cu plasma, dar la ieșire este clar hipoton (100 mOsm/l), deoarece la nivelul ramului ascendent se reabsorb mai mulți solviți decât apă. 25.2.3. Fenomenul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
-le efectele prin absorbția apelor de inundație și contribuind astfel la prevenirea eroziunii de coastă. Se înțelege că intervenția umană în aceste zone umede din sudul Floridei, care a început în jurul anului 1848, când suprafețe însemnate au început să fie drenate pentru agricultură sau pentru utilizare rezidențială, se repercutează negativ asupra echilibrelor naturale de aici. Mangrovele sunt ecosisteme în care plantele au adaptări spectaculoase, cu o toleranță mare față de apa sărată, față de mareele extreme, suportând bine și vânturile sau temperaturile înalte
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
nu le place să muncească fără profit. Un cîmp care nu te despăgubește niciodată pentru cheltuieli trebuie să fie părăsit cînd la aceasta se mai adaugă sărăcia țăranilor care, încovoindu-se sub greutatea datoriilor, n-au putut nici să-și dreneze, nici să-și defrișeze pămînturile. De aceea, tot ceea ce constituise altădată un sol convenabil a fost acoperit de mlaștini sau năpădit de mărăcini. Mai mult: chiar renumitul canton Arebrignus este invidiat și ridicat în slăvi degeaba, pentru că nu mai vezi
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
pentru Anglia, Santo-Domingo, Martinica și Guadelupa pentru Franța. În America de Nord, englezii sînt instalați pe coasta atlantică, în timp ce francezii, deși de douăsprezece ori mai puțin numeroși, ocupă valea fluviului Sfîntul Laurențiu și iau în posesie, în 1682, Louisiana, adică imensul teritoriu drenat de Ohio și Mississippi. În India, cele două companii de comerț, engleză și franceză, dețin fiecare reprezentanțe și își fac o aprigă concurență. Conflictul, care era deci inevitabil, izbucnește în 1740. În același moment, deschiderea succesiunii Austriei provoacă un lung
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
parte (21) a zonei de | |capturare a apei declarată îndemna (22) de Gyrodactylus salaris sau situată într-o parte a | |zonei de capturare a apei declarată îndemna (22) de G. salaris și alte zone de capturare a | |apei ce se drenează în același estuar sunt declarate îndemne (22) (23) de G. salaris și] | |or (1) [originate from the following continental fărm: .......................... which at | |the time of the year Gyrodactylus salaris is expected to manifest itself, hâș been submitted | |for at least
EUR-Lex () [Corola-website/Law/173304_a_174633]
-
1) [provin din următoarea fermă de coastă: .........................., care este situată| |într-o zonă de coastă cu o salinitate sub 25 00/0 și unde sunt declarate îndemne (22) (23) de| |G. salaris toate zonele de capturare a apei care se drenează în estuar și] | | Or (1) [originate from the following coastal fărm: ......................., which is situated| |în an coastal zone with a salinity below 25 pans per thousand, and where all water catchment | |areas draining into the estuary are declared free (22
EUR-Lex () [Corola-website/Law/173304_a_174633]
-
utilizarea ca apă potabilă reprezintă un principal element economic și de recreere. Rețeaua de râuri, lacuri și zone umede este parte integrantă a peisajului contribuind în mod semnificativ la biodiversitate. Terenul agricol este intersectat de rețeaua hidrografică de suprafață, care drenează în acesta și care împreună cu apele de adâncime (acvifere) pot fi vulnerabile la poluare, în special din surse agricole. a) Surse de poluare ... Poluarea din activități agricole poate fi provocată de surse punctuale (poluare punctiformă) sau surse difuze (poluare difuză
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175482_a_176811]
-
zone vulnerabile la nitrați. Având în vedere criteriile protecției apelor, inclusiv principiul prevenției, care se aplică la nivelul Uniunii Europene și ținând seama de fenomenul de eutrofizare prezent la nivelul Mării Negre și de faptul că toate resursele naționale de apă drenează în Marea Neagră, s-a decis aplicarea unui program de acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole la nivelul întregului teritoriu al României. Aplicarea unui program de acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din surse
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175482_a_176811]
-
sau un pat impermeabil (polietilena cu densitate mare). O podea de beton sau orice alt material impermeabil durabil va reduce la minim infiltrația și va oferi o suprafață ideală pentru îndepărtarea sau răsturnarea cu ușurință a gunoiului de grajd. Lichidele drenate din grămadă, dacă există, trebuie colectate pe cât posibil și reintroduse în grămadă. Unde este posibil se va înființa o bandă permanentă de vegetație de cel puțin 2 sau 3 metri lățime menținută în jurul amenajării pentru captarea și absorbția lichidelor scurse
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175482_a_176811]
-
paie, rumeguș, fragmente de lemn sau scoarță de copac; ● Protecție împotriva razelor directe ale soarelui; ● Protecție împotriva excesului de umezeală din precipitații sau scurgere la suprafață; Dacă este aplicabil, un recipient adecvat ar trebui prevăzut pentru captarea și colectarea lichidelor drenate din gunoiul de grajd, în special în timpul precipitațiilor abundente. Ca regulă generală, pentru fiecare tonă de material stocat ar trebui prevăzută o capacitate de 50 de litri. b) Riscuri privind igiena la platformele individuale (mirosul neplăcut și insectele) ... Gunoiul de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175482_a_176811]
-
utilizarea ca apă potabilă reprezintă un principal element economic și de recreere. Rețeaua de râuri, lacuri și zone umede este parte integrantă a peisajului contribuind în mod semnificativ la biodiversitate. Terenul agricol este intersectat de rețeaua hidrografică de suprafață, care drenează în acesta și care împreună cu apele de adâncime (acvifere) pot fi vulnerabile la poluare, în special din surse agricole. a) Surse de poluare ... Poluarea din activități agricole poate fi provocată de surse punctuale (poluare punctiformă) sau surse difuze (poluare difuză
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175492_a_176821]
-
zone vulnerabile la nitrați. Având în vedere criteriile protecției apelor, inclusiv principiul prevenției, care se aplică la nivelul Uniunii Europene și ținând seama de fenomenul de eutrofizare prezent la nivelul Mării Negre și de faptul că toate resursele naționale de apă drenează în Marea Neagră, s-a decis aplicarea unui program de acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole la nivelul întregului teritoriu al României. Aplicarea unui program de acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din surse
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175492_a_176821]