783 matches
-
sfințită. În 2002 a fost forată și amenajată fântâna din curtea mănăstirii, reprezentând „Izvorul Tămăduirii”. În 2004 s-a lucrat la izvorul ce curgea în interiorul bisericii, pentru a opri debitul care ducea la distrugerea zidurilor bisericii. El urmează a fi drenat și lăsat să curgă iarăși în naosul bisericii, după ce se va asigura captarea și curgerea lui fără a pune în pericol structura zidurilor. În anul 2005 s-a construit altarul de vară, iar în 2006 a fost refăcut drumul de
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
creste, ce contrastează uneori cu relieful platourilor cu doline și polii. Zona Carașova este inclusă în categoria de carst carpatic, de orogen, cu climat submediteranean, fiind legată litogenetic mai ales de calcarele mezozoice: relieful se dezvoltă în trepte suspendate, bine drenate de o rețea hidrografică divergentă cu mare densitate și energie. Pe malul stâng al Carașului avem un relief deluros, care prezintă spinări alungite în partea superioară, cu poieni în mare parte defrișate de localnici. Localitatea Carașova se dezvoltă atât pe
Comuna Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/310315_a_311644]
-
dorma unui dreptunghi slab arcuit. Râul Caraș își adună izvoarele de pe versantul vestic al masivului Semenic, și cel al munților Aninei- izbucul de la Cârmeală. Lungimea totală a râului este de 128 km(30 pe teritoriul Serbiei)și pe suprafața României drenează 1.148 kmp. Lățimea maximă a bazinului de recepție se înregistrează în dreptul localității Carașova cu un coeficient de asimetrie de 0, 594. Panta medie pe bazin prezintă variații, fiind provocate de evoluția specifică a reliefului carstic. În zona de carst
Comuna Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/310315_a_311644]
-
Prahova, Muntenia, România, formată din satele Cernești, Chirițești, Homorâciu, Izvoarele (reședința), Malu Vânăt și Schiulești. Comuna se află în zona montană a județului, în bazinul hidrografic al Teleajenului, pe o vale străjuită de munții Nebunul Mare, Moașa și Trifoiu și drenată de pârâul Crasna. Prin comună trece șoseaua națională DN1A, care leagă Ploieștiul de Brașov prin Vălenii de Munte. La Homorâciu, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ102, care duce la Slănic, , , Plopeni, și Ploiești (unde se intersectează cu DN1B
Comuna Izvoarele, Prahova () [Corola-website/Science/310699_a_312028]
-
în 1841 a unei epidemii în garnizoană din cauza proastei aprovizionări cu apă, epidemie soldată cu mai mulți morți. Pentru a preîntâmpina alte probleme de sănătate ce ar putea fi provocate de șanțul insalubru, s-a ordonat ca acesta să fie drenat și umplut cu pământ. Lucrările au început în 1843 și erau aproape terminate doi ani mai târziu. Construcția cazărmii Waterloo în curtea interioară a început în 1845, când ducele de Wellington a demarat lucrările. Construcția putea găzdui 1000 de oameni
Turnul Londrei () [Corola-website/Science/310681_a_312010]
-
folosită la edificarea orașului a fost extrasă din carierele din apropiere. Pădurile de pe muntele Mycale au furnizat lemnul necesar pentru acoperișuri și podele. Zona publică este organizată după un plan rectangular, care urca pe coastele terasate ale muntelui. Totul era drenat de un ingenios sistem de canale. Sistemul de alimentare cu apă și cel de canalizare au rezistat până în zilele noastre. Pot fi admirate fundațiile diferitelor clădiri, stăzile pavate, scările, câteva portaluri, munumente, ziduri, terase și o serie de coloane dărâmate
Priene () [Corola-website/Science/308898_a_310227]
-
cu satul Cuciulata, la est cu Comăna de Sus, la vest cu Crihalma iar la sud cu Veneția de Jos. Culoarul Comăna - se desfășoară pe o lungime de 30 km între munții Perșani și marginea sud-estică a Podișului Târnavelor. Este drenat de Olt, având orientare pe direcție NE-SV și are o lățime de 4-10 km cu luncă și terase larg dezvoltate pe malul stâng al Oltului. Pescuitul, se poate face pe râul Olt, canalele aferente acestuia precum și pe Râul Comana
Comăna de Jos, Brașov () [Corola-website/Science/308909_a_310238]
-
lasă solul steril și dependent de îngrășăminte pentru a suporta creșterea plantelor. În consecință, se folosesc tot mai multe îngrășăminte, ceea ce duce la poluarea râurilor și lacurilor în perioadele cu inundații. Irigația necorespunzătoare în zonele în care solul nu este drenat bine poate avea ca rezultat depozite de sare care inhibă creșterea plantelor și pot duce la lipsa recoltei. În anul 2000 î.e.n., orașele antice sumeriene de la sud de Valea Tigrului și Eufratului, în Mesopotamia, depindeau de bogăția recoltelor. Până în anul
Poluare () [Corola-website/Science/310466_a_311795]
-
în est cu Piciorul Caprei (1804 m) și în nord cu Vârful Țiganului (1736 m). Râul Vișeu își are izvorul sub pasul Prislop, la 1414m altitudine și se varsă în Tisa lângă localitatea Valea Vișeului la circa 330 m altitudine. Drenează un bazin hidrografic cu o suprafață de 1606 km 2 , desfășurat între Munții Maramureșului în est și Munții Rodnei în sud. Vișeul are o lungime de 80km și până la Borșa-Moisei, se mai numește și Borsa sau Vișeuț. În zona de
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
din Munții Maramureșului, se formează din izvorul Boului și izvorul Munceii Albi. Are 62 km lungime, este cel mai important afluent al Vișeului cu debit mai mare decât acesta. Vaserul trece peste linia marilor înălțimi dintre Pietrosul Maramureșului și Toroiaga. Drenează o suprafață de 422 km 2,are o lungime de 42 km și un debit mediu de 9 mc/ s. Valoarea deosebită a acestor bogății naturale este dată de marea diversitate calitativă și cantitativă a mineralizațiilor, precum și de calitățile terapeutice
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
reprezentat sfârșitul relațiilor strânse dintre cele două cantoane, care au semnat mai multe înțelegeri de cooperare, cum ar fi contribuția cantonului Basel-Provincie la Universitatea Basel, începând cu 1976. Cantonul se află în nordul Elveției. Munții Jura traversează cantonul, care este drenat de râurile Ergolz și Birs. Principalele produse agricole sunt fructele, produsele lactate și creșterea vitelor. Industriile cele mai importante sunt textilă, metalurgică și chimică. face parte din centrul economic din jurul orașului Basel, care inculde părți din Franța și Germania, precum și
Cantonul Basel-Provincie () [Corola-website/Science/305077_a_306406]
-
Carpaților de Curbură, către sfârșitul pliocenului. Ulterior prăbușirii, apele au invadat această groapă, formând un lac în care, de-a lungul vremii, s-au adunat straturi sedimentare de sute de metri grosime. La începutul cuaternarului apele s-au retras, fiind drenate de către Olt, prin defileul de la Racoș, către lacul mai mare existent în Transilvania. Relieful este modelat în continuare de agenți externi de eroziune precum și de acumulări torențiale și fluviatile. De asemenea, o mare influență asupra reliefului au avut-o și
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
nordică (9-10°C) și partea sudică (10-11°C). Precipitațiile medii anuale sunt între 550-600 mm. Vegetația naturală s-a păstrat doar pe areale extrem de restrânse. Solurile sunt din clasa molisolurilor (cernoziomuri) și solurilor intrazonale (hidromorfe, halomorfe, psamosolurilor în Câmpia Careiului). Drenează aceleași râuri că Dealurile de Vest. Râurile care străbat câmpia au o direcție E-V cu excepția celor din Banat care se orientează NE-SV sau chiar N-S. În partea de câmpie joasă au albii abia schițate și tendințe de
Câmpia de Vest () [Corola-website/Science/306222_a_307551]
-
de circulație fiind numit sânge. Deoarece sistemul circulator este închis, sângele nu mai vine în contact direct cu celulele diferitor țesuturi, așa cum are loc în cazul hemolimfei. Schimbul diferitor substanțe se face prin intermediul lichidului extracelular (plasma interstițială). Acest lichid este drenat din spațiile intercelulare de sistemul limfatic și devine limfă. Sângele este un țesut lichid de origine mezenchimală, format dintr-o substanță fundamentală interstițială, plasma, în care se găsesc elementele figurate. Raportul dintre volumul plasmei și cel al elementelor figurate se
Sânge () [Corola-website/Science/304787_a_306116]
-
de Basra, în sudul Irakului, fluviul se unește cu Tigrul, formând râul Șat al-Arab, care la rândul său se varsă în Golful Persic. La Basra râul se împărțea în multe canale, formând o zonă mlăștinoasă întinsă, dar mlaștinile au fost drenate de guvernul lui Saddam Hussein în anii 1990 pentru a-i izgoni pe „arabii mlaștinilor”. După Invazia Irakului politica de drenare a mlaștinilor a fost oprită, dar rămâne de văzut dacă mlaștinile vor reapărea. Eufratul este navigabil cu ajutorul unor bărci
Eufrat () [Corola-website/Science/304840_a_306169]
-
Bolvășnița și Sebeș. Bistra își are obârșiile sub vf. Custurii și Dealul Negru, izvorând din lacul Bistra, aflat la 1900m altitudine. În drumul său primește apele pârâielor Lupu, Bucovița, Marga și cele ale Bistrei Mărului. Regiunea nord-estică a munților este drenată de pârâul Zeicani și de afluentul lui, Zlatina, ce își poartă apele spre depresiunea Hațeg. În văile și căldările glaciare există mai multe lacuri. Astfel, în căldarea glaciară Oboroacele, se află Iezerul Țarcu, la 1950m, cubărit între grohotișuri. Taul Pietrele
Munții Țarcu () [Corola-website/Science/304877_a_306206]
-
toracocenteză), care se examinează. Dacă analiza indică prezența empiemului, este necesar să se facă drenajul complet al lichidului, de obicei cu ajutorul unui cateter de drenaj. În cazurile grave de empiem poate fi necesară operația chirurgicală. Dacă lichidul infectat nu este drenat, infecția poate persista, deoarece antibioticele nu pătrund bine în cavitatea pleurală. În cazul în care lichidul este steril, drenajul este necesar numai dacă există simptome sau dacă nu se vindecă. Mai rar, bacteriile din plămâni formează o pungă de lichid
Pneumonie () [Corola-website/Science/304889_a_306218]
-
bazinului superior al Streiului, având lungimea pe axa est-vest de cca 50 km și o lățime de 30-35 km pe axa nord-sud. În total, din punct de vedere geografic, Țara Hațegului se intinde pe circa 1300 de km. Regiunea este drenată de râurile Strei, Râu Mare și Galbena, cu afluenții lor. Centrul social și economic al regiunii este orașul Hațeg. Accesul în Țara Hațegului se face prin trei „porți”: dinspre orașul Simeria, pe valea Streiului; dinspre Banat, pe valea Bistrei, trecând
Țara Hațegului () [Corola-website/Science/305695_a_307024]
-
fiind scos din oraș. Infrastructura feroviară însumează 49 de km de cale ferată aflați în exploatare. Cea mai importantă este calea ferată dublă electrificată Subcetate-Pui-Baru-Bănița, care leagă magistrala de pe Valea Mureșului cu Valea Jiului . Unul din principalele cursuri de apă care drenează Țara Hațegului, Râu Mare, a fost obiectul unei amenajări hidroenergetice masive. Lucrările au început în anii '70 și s-au încheiat abia în ultimul deceniu al secolului trecut. Principalul obiectiv al amenajării este barajul de la Gura Apei, situat în Parcul
Țara Hațegului () [Corola-website/Science/305695_a_307024]
-
iarna poate să dureze 4-5 luni. Cele mai ridicate temperaturi medii lunare (între 8°C și 14°C) se înregistrează în iulie. La poalele muntelui, în Brașov, temperatura medie a lunii iulie este de 17,8°C. Munții Postăvarul sunt drenați de o rețea hidrografică densă ale cărei particularități reflectă condițiile fizico-geografice în care s-a format. Cea mai mare parte a pâraielor aparține bazinului hidrografic al Oltului. Numai în sud-est valea Râșnoavei și o serie de afluenți mai scurți aparțin
Masivul Postăvarul () [Corola-website/Science/306311_a_307640]
-
bazinului Prahovei. Pâraiele de pe latura estică - Valea Lunga, Vama, Valea Dragă, Vlădețul sunt tributare Timișului. Cele care se scurg spre vest — Valea Joaderului, Valea Hotarului, Valea Cetății, Valea Cărbunari, Valea Poienii și Valea Cheii se varsă în Ghimbășel. Poiana Brașov este drenată de mănunchiul de afluenți ai Văii Poienii. Pe această vale este situat un lac de baraj artificial folosit pentru agrement. Pâraiele din nordul Munților Postăvarul se varsă în canalul Timiș - Ghimbășel care traversează orașul Brașov. Pâraiele afluente Timișului și cele
Masivul Postăvarul () [Corola-website/Science/306311_a_307640]
-
ale văii (Valea Pustie, Grozavul, Teșna, Teșna Mică și Teșnița - cu semnificația de văi înguste; Strîmba, Pietroasa de Jos și de Sus, Valea Mare etc.) Anumite văi reflectă numele localităților pe care le străbat (Rodna, Coșnița, Coșna, Tureacul). Rîurile care drenează Munții Bîrgău sînt tributare Someșului Mare și mai puțin Bistriței Moldovene, care, prin intermediul Dornei, culege apele de pe flancul răsăritean (Teșna-Coșna și Dornișoara). Rîurile din Munții Bîrgău sînt dispuse în cea mai mare parte transversal față de cele trei axe hidrografice principale
Munții Bârgău () [Corola-website/Science/306309_a_307638]
-
prin pîrîul Măria (S=46 km2; L=10 km) granița față de Suhard; Ilva (S = 410 km2; L = 41,7 kmn), care prin Ilișoara își are obîrșia sub Măgura Calului din apropiere de Piatra Fîntînele, împreună cu afluentul său Leșu - aproape paralele - drenează partea centrală; Bistrița (limita sudică) cu obîrșiile în Căliman și afluentul său Bîrgăul (Tiha, Straja) - de asemenea cvasi-paralele - străbat arealul sudic al masivului, fiind cel mai mare afluent al Șieului (sistemul hidrografic al Someșului Mare), cu o lungime de 65
Munții Bârgău () [Corola-website/Science/306309_a_307638]
-
limita sudică) cu obîrșiile în Căliman și afluentul său Bîrgăul (Tiha, Straja) - de asemenea cvasi-paralele - străbat arealul sudic al masivului, fiind cel mai mare afluent al Șieului (sistemul hidrografic al Someșului Mare), cu o lungime de 65,4 km, care drenează o suprafață de 662 Km2, din care peste 400 km2 numai în regiunea Munților Bîrgău. Apele minerale constituie o bogăție deosebită datorită calității lor terapeutice, numărului mare de izvoare, cît și prin debitele ridicate. Izvoarele de pe valea Someșului Mare, Rodna
Munții Bârgău () [Corola-website/Science/306309_a_307638]
-
al Bistriței, avînd, la vărsare, un debit mediu de circa 6,5 mc/s. Aportul său, împreună cu cel al Negrii Șarului, sporește într-atît debitul Bistriței încît la ieșirea din Vatra Dornei acesta se dublează. Dorna izvorăște din Munții Călimani și drenează o arie largă ce include și Masivul Suhard. Principalul său afluent, Coșna, lung de 22 km, își adună numeroși afluenți din Suhard, și anume: Runcu, Dieciu, Zimbru, Pietrișu, Diaca, Băncușoru, Făgețelul și Ciotina. De asemenea, Dorna primește și direct din
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]