1,129 matches
-
Ar fi interesant să ieșim din schemele noastre de gândire, parțial reducționiste și să admitem că sunt doar superstiții. De asemenea am putea renunța la îndepărtata relație dintre subiect și obiect, a celei dintre gândire și realitate, în general la dualismele și la modelele epistemice care universalizează structuri de limbaj și interpretare. Deci, ne-am orienta către o gândire contextuală și un relativism pragmatic, fără obsesia ultimului context, a corespondenței reprezentării cu o realitate obiectivă și ne-am referi la scopurile
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
asemenea context, indiferent de tipul de eroare, cred că ar trebui să redimensionăm importanța acordată analizei acestora pentru că pot afecta calitatea datelor, respectiv validitatea și fidelitatea măsurării. 1.2. Statistica ca metodologie de tip cantitativ Din punctul de vedere al dualismului metodologic, care face o distincție clară între abordările calitative și cele cantitative, statistica se leagă de partea cantitativă a demersurilor metodologice din sociologie. Statistica este așadar o metodologie de tip cantitativ. Există în cadrul statisticii noțiuni importante precum: indicatori statistici, analiză
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
condiția de cuantificare dată de Bohr nu mai este suficientă pentru a alege din toate elipsele posibile din punct de vedere mecanic, pe cele care corespund stărilor staționare ale atomului. I.1.4. Structura cuantică a atomului. Pornind de la ipoteza dualismului undă-corpuscul al luminii după care lumina în anumite experimente apare sub formă de undă pe când alte fenomene nu pot fi explicate decât considerând că este formată din corpusculi luminoși, fotonii, Louis de Broglie în 1924 (premiul Nobel în anul 1929
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
spectrul undelor electromagnetice, au un rol primordial asupra vieții Radiațiile cu lungimea de undă cuprinsă între 400 și 700 nm constituie radiația fotosintetică activă (PAR) și reprezintă regiunea spectrului electromagnetic care produce fotosinteza. Fizicianul Louis de Broglie a formulat ideea dualismului undă corpuscul onform căreia lumina are caracter de undă dar în același timp și caracter corpusculat, fiind alcatuită din corpusculi luminoși, fotonii. Energia fotonilor este: W=hc/λ unde h este constanta lui Planck, c este viteza luminii iar λ
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
Geniul lui Thomas d'Aquino / 80 4. Ideologia scolasticii / 84 IV. Zorii erei moderne post-medievale Renașterea / 89 1. Reforma gândirii medievale / 89 2. Noua ordine logică a lui Francis Bacon / 92 3. Viața psihică reprezentată geometric Galileo Galilei / 93 4. Dualismul cartezian / 95 5. Monismul lui Baruch Spinoza / 100 6. Empirismul asociaționist al lui John Locke / 104 7. Empirismul lui David Hartley / 106 V. Psihologia Iluminismului secolul al XVIII-lea / 113 1. Asociaționismul preformist al lui Charles Bonnet / 114 2. Senzualismul
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
de psihologie, ai unor psihologi, unde sufletele lor ar putea beneficia de cuvinte rostite cu noimă, cel puțin tot atît de mult ca în perioada Renașterii și a celor care au urmat. Interesant este faptul că, expresii ca "logică inductivă", "dualism", "monadă", "asociație" ș.a. pot fi la fel de magice ca și cuvintele de vrajă ale țigăncii sau ale unui șaman. Magică poate fi deopotrivă rostirea numelui unor mari învățați, din diverse etape ale istoriei cunoașterii științifice, ca Aristotel, Francis Bacon, René Descartes
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
corporale terestre. Pitagora a fost primul gânditor grec care a căutat în structurile corpului suportul material pentru fenomenele sufletești, care a formulat în termenii acelor vremuri relația suflet corp. Descrierea evoluției ascensionale a sufletului este făcută ezoteric, fiind exprimarea unui dualism conceptual: sufletul își construiește propriul corp mintal, pe care-l depune pe "carul subtil al sufletului", care, după moarte, va ridica sufletul în ceruri. Fenomenele sufletești sunt generate de "mișcarea" pneumei. Pitagoreicii le-au împărțit în stări: afective (thymos), de
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
al animalelor (b); a evidențiat diferențele dintre situațiile când subiectul care reflectă o face în acord cu legile naturii și situațiile în care reflectarea se face cu referire la condițiile morale (c). În filosofia lui Platon a fost identificat un dualism caracteristic, senzorial-cognitiv. În acord cu această concepție, gândirea nu poate fi investigată pe cale senzorială și nici invers. Având suporturi diferite, percepția și rațiunea aparțin unor lumi total diferite. Astfel, existența rațiunii este ireductibilă și nu poate izvorî din funcțiile corpului
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
spre cea realizată în termenii reflexelor, ai instinctelor, ai asociațiilor, una diferită de cea impusă de credința scolastică. Această perspectivă a însemnat o contribuție importantă adusă la formularea noului mod de explicare a fenomenelor naturale și a celor sociale. 4. Dualismul cartezian Un fondator distinct al noii filosofii postmedievale a fost René Descartes (1596-1650). Acesta a pus bazele perspective noi de gândire în științele naturii și sociale: explicarea mecanicistă a fenomenelor. Descartes a conceput o filosofie în care materia și gândirea
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
naturii și sociale: explicarea mecanicistă a fenomenelor. Descartes a conceput o filosofie în care materia și gândirea sunt considerate a fi de rang egal, cu substanțialitate proprie și independente una de alta, pe care doar dumnezeirea le poate uni. Un dualism evident, însă pe deplin justificat. Sistemul social istoric al acelor vremuri era încă puternic dominat de ideologia scolasticii, care susținea interesele medievale ale feudalilor, chiar cu mijloacele Inchiziției. În acest cadru și-a găsit loc modesta activitate productivă meșteșugărească, în
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
cu două principii distincte: cel al corpului capabil doar de mișcări, și cel al conștiinței capabil de gândire. În acest fel s-a născut concepția dualistă; care, însă, se deosebește net de forma ei anterioară antică. 5. Psihofizica lui Descartes Dualismul cartezian avea o caracteristică distinctă, dată de însemnătatea diferită conferită conceptelor de "corp" și "suflet". Corpul, de astă dată, înseamnă un sistem care funcționează pe baza legilor mecanicii și automatismelor. Astfel, organismul este considerat asemenea oricărui corp neînsuflețit. Dar punerea
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
pe calea apelor. Un reprezentant distinct al creației spirituale a acestor locuri a fost Spinoza (1632-1677). Originar dintr-o familie de evrei, Spinoza a cunoscut în întregime, și a împărtășit, gândirea, carteziană a vremii, căreia a încercat să-i corecteze dualismul. Contribuțiile sale au avut darul să facă acest lucru într-un fel care a tulburat profund ordinea ideologică scolastică a vremii, fapt pentru care el a plătit scump, a fost excomunicat, surghiunit, a fost făcut să sufere atât fizic cât
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
concluzie eronată, după care fenomenele sufletești ce reflectă atributele lucrurilor nu pot, n-au puterea să dobândească o determinare proprie în raport cu cele corporale. Problemele de acest fel au fost viu disputate în decursul vremurilor, criticii găsind în ele exercitarea aceluiași dualism caracteristic cartezian. Ca și cum, pentru el, sufletul ar fi un fel de lucru gânditor (res cogitans), echivalent cu corpul, care aparține naturii, asemenea lucrurilor. La baza sufletului și a corpului se află aceleași cauze determinante. În postulatul al șaptelea din partea a
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
cu argumentele fiziologiei. Soluțiile propuse pentru explicarea reflectării senzoriale trebuiau puse în acord cu cele propuse pentru explicarea fenomenului gândirii. Ambele aparțineau naturii, condițiile cauzatoare erau de aceeași natură, se adresau unor mecanisme fiziologice, de control și autocontrol al comportamentului. Dualismul cartezian a fost reformulat, în cercetările lor fiziologii căutau explicarea fenomenelor conștiente și neconștiente, elementele care dinamizează și mențin comportamentul în funcțiune, etc. S-au adus contribuții care au avut ca scop cunoașterea universului vieții psihice, crearea fundamentelor sale fiziologice
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
sufletești, după cum ele se proiectează în zona "senzorialității generale" sau se adresează conștiinței caz în care devin fapte gândite. În lucrările sale, cu titlul, Manualul de fiziologie și Fiziologia sau știința studierii naturii umane, Prochazka reușește să-și depășească inițialul dualism cartezian. O face conferind principiului reflexivității aplicabilitate pentru funcționarea întregii mase a creierului, categorie care include și fenomenele sufletești gândite. Face acest lucru prin raportarea în permanență a activității cerebrale la acțiunea agenților stimulatori din lumea externă. În accepțiunea moștenită
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
indispensabile pentru explicarea recepției senzoriale, pentru evidențierea rolului activităților de mișcare. Din perspectiva concepției evoluționiste, se adeverea tot mai mult faptul că soluțiile mecaniciste nu că erau false, dar se dovedeau generatoare de contradicții și, în final, sfârșeau tot în dualism. Un astfel de capăt de pod l-a reprezentat la acea vreme încercarea de a demonstra reflexologic existența unei "scări" după care se organizează reflectarea senzorială, de producere a mișcărilor progresiv mai complexe, care se proiecta "din interiorul" câmpului de
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
propria-și cauzalitate închisă; că, în consecință, nici cea spirituală conștientă nu poate aparține unei alte lumi. Însă, între lumea materială și cea a reflectării psihice, Wundt a negat existența unei alte legături decât cea care trece prin conștiință. Un dualism clar care, deși separă corpul de suflet, realizează acest lucru diferit de demersul platonic, diferit de cel cartezian, un dualism care are doar rol metodologic. Deși Wundt a declarat existența a două "lumi paralele", din rațiuni metodologice, pe cea fiziologică
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
materială și cea a reflectării psihice, Wundt a negat existența unei alte legături decât cea care trece prin conștiință. Un dualism clar care, deși separă corpul de suflet, realizează acest lucru diferit de demersul platonic, diferit de cel cartezian, un dualism care are doar rol metodologic. Deși Wundt a declarat existența a două "lumi paralele", din rațiuni metodologice, pe cea fiziologică a subordonat-o celei psihologice. Astfel, se ajunge ca evidențele fiziologice să aibă rațiune existențială doar în raport cu cele psihologice, ale
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
cânta acolo la orgă, am recunoscut sonatele lui Johann Sebastian Bach. Pe când le ascultam pe bancă, fără ca cineva să-mi ceară cineva un ban, am devenit alt om, semnificațiile decantate în acele sunete erau "altceva". Puteau să însemne oricând monadă, dualism cartezian, lucru în sine, transcendență etc. Sinele meu găsea în ele trăiri aparte, de care sufletul meu avea nevoie. A doua zi, acasă sau la serviciu, "eu"-l meu era altul, fruntea îmi era senină, eram acea persoană plină de
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
la care ne referim, ca și în urmă cu un an, credem în continuare că interpretarea corectă trebuie să țină cont de spiritul legii noastre fundamentale, cel al colaborării dintre instituțiile politice implicate (o consecință directă, în acest caz, a dualismului puterii executive), și nicidecum al competiției dintre acestea, de tipul "cine este mai tare, președintele sau premierul"332? Oricum, din perspectivă strict constituțională chestiunea fusese lămurită de Curtea Constituțională în urma cazului similar al ministrului Cioroianu. Decizia instanței constituționale nr. 356
by Radu Alexandru [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
părți ale unei singure stări de conștiință, astfel încât aceasta din urmă le "conține" într-un fel pe toate în același timp. Ele sunt vizate simultan de o conștiință unitară (unificată). Este ceea ce presupunea Descartes atunci când a construit argumentul care demonstrează dualismul minte-corp. El afirma că "atunci când consider mintea, adică pe mine însumi, întrucât sunt numai o entitate gânditoare, nu pot distinge în mine însumi nici un fel de părți, ci doar mă pot percepe pe mine însumi ca fiind unul și întreg
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
către idealismul transcendental (context vizionar care a găzduit, se pare, până la vremea lui, cel mai bine constelația tematică a "unității"). Gânditorul din Königsberg părăsește, într-o manieră polemică ce face intrarea în scenă a celebrelor sale cumpăniri antinomice, doar argumentul dualismului (pe care ajunge să-l considere inconsistent), dar nu și teza conștiinței unitare, căreia îi va da o expresie desăvârșită (rămasă exemplară până la considerațiile actuale din psihologie sau din filosofia continentală). În capitolul dedicat paralogismelor rațiunii pure (din "Critica rațiunii
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
iar nu că prin aceasta aș cunoaște simplicitatea reală a subiectului meu"9. În urma acestei considerări paralele a tezei și a antitezei, el a conchis că nu poate fi demonstrat ceva privitor la natura minții, întrucât argumentul unității nu susține dualismul, iar ideea unei conștiințe unitare nu este mai puțin obscură decât cea a unei conștiințe concepute ca un sistem de elemente care acționează împreună (după cum subliniază și Brook și Raymont). Aici se revelează cu deplină evidență ceea ce mai târziu, cu
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
sugerează cu claritate care este miza înalt-cognitivă a acestei delimitări terminologice (cea a unei întemeieri filosofice riguroase a posibilității oricărei științe în esență obiectivă, deci atașabilă doar la o instanță investigatoare investită în egală măsură cu obiectivitate). Revenind la argumentul dualismului, el ajunge în fond să se lovească de o distincție fundamentală care definește în filosofia gânditorului german limita general-admisibilă a oricărei cunoașteri, cea între cunoașterea a priori și cunoașterea a posteriori (fiecare apreciată conform specificului ei). Prin urmare, după gândul
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
să transforme societatea în mod radical, pentru a crea o solidaritate internă și să dea un caracter organic națiunii italiene. Concluzia lui Gramsci a fost ca, prin punerea în practică a acestei viziuni diferite, s-ar fi putut evita apariția dualismului Nord-Sud și ulterior a regimului fascist. Există două motivații principale pe care Gramsci le oferă pentru a argumenta această poziție: a) încheierea proiectului risorgimental, odată cu alipirea Nordului Italiei după Primul Război Mondial, a condus la apariția unui stat italian care
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]