1,881 matches
-
cu o zi înainte de bătălia de la Bicocca, impunând practic strategia franceză de luptă, și, prin urmare, atacul elvețian a fost respins, iar bătălia a fost pierdută. În tabăra opusă, în timpul aceleiași bătălii, s-a relatat că unitatea germană a cerut dublarea plății pentru înfăptuirea unui contraatac. Atât greva contingentului elvețian, cât și cererile celui german nu erau previzibile. Cu câteva zile înaintea bătăliei de la Pavia din 1525, 6.000 de elvețieni și 2.000 de italieni au părăsit armata franceză, cu toate că
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
limba rusă. Așadar, urmărind forma voloh și mușchii antrenați în pronunție, vom observa că e vorba de o singură mișcare prin rotunjire a gurii, pentru pronunția întregului cuvânt, ceea ce sporește ușurința în vorbire, conformă aparatului fonator al slavilor amintiți, în raport cu dublarea mișcării maxilarelor pentru a pronunța cuvântul va - lah din română, limbă mai melodioasă, datorită prezenței mai frecvente a vocalelor în cuvinte care se interpun de regulă, dislocând grupurile de două sau mai multe consoane dure. În demersul nostru, pentru că am
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
România poate fi mult îmbunătățită, cultura fiind una dintre modalitățile de a realiza acest lucru. Un alt câștig al Sibiului este numărul de turiști în permanentă creștere. Sibiul a fost puternic promovat, iar rezultatul acestei acțiuni ar fi cel puțin dublarea numărului de turiști pe care îi va primi. Prin urmare, programul „Sibiu 2007“ își va aduce contribuția și la dezvoltarea domeniului turistic, un domeniu economic care nu a fost exploatat corespunzător până acum. Sibiul este un oraș cu adevărat frumos
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
da! Care e un actor de teatru la fel de bun, asta dacă am autoritatea de a-mi da cu părerea. Cum ai rămas? După Sex Traffic m-am tot întors și am dat, timp de câteva săptămâni, probe de voce pentru dublare. Firește, m-am mai întors și cu ocazia altor evenimente, așa că eram foarte mult timp plecată. Avusesem înregistrări pentru serialul Hotel Babylon și chiar în ultima zi de filmare am dat o probă cu Simon McBurney, la Măsură pentru măsură
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
cunoscute. Transformarea malignă este intim legată de dereglarea mecanismelor care modulează diviziunea celulară. Ciclul celular al celulei eucariote are două componente: interfaza sau compartimentul replicativ și mitoza sau compartimentul distributiv (fig. 18.1): a) Interfaza sau compartimentul sintetic (replicativ) realizează dublarea cantitativă a componentelor moleculare ale celulei-mamă în vederea asigurării unei echipartiții a lor în cele două celule-fiice ce vor lua naștere în urma diviziunii celulare. Cel mai important eveniment al compartimentului replicativ al ciclului celular este dublarea cantității inițiale de ADN de la
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
sau compartimentul sintetic (replicativ) realizează dublarea cantitativă a componentelor moleculare ale celulei-mamă în vederea asigurării unei echipartiții a lor în cele două celule-fiice ce vor lua naștere în urma diviziunii celulare. Cel mai important eveniment al compartimentului replicativ al ciclului celular este dublarea cantității inițiale de ADN de la 2C la 4C, prin reduplicarea după modelul semiconservativ a dublului helix ADN. Procesul are loc în stadiul S al interfazei, și în cadrul lui, catenele complementare ale dublului helix inițial se separă prin desfacerea punților de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
au dus la obținerea unei linii celulare denumită NABCA care a derivat dintr-un cancer mamar care a metastazat în ganglionii limfatici. Celulele din această linie celulară au crescut în straturi suprapuse, fără a manifesta inhibiție de contact. Timpul de dublare a numărului de celule a fost de 66 ore. Cariotipul bandat a evidențiat că 66% dintre celule au avut un complement diploid, XX. În celelalte celule, cariotipul prezintă numeroase rearanjamente cromozomale numerice (numărul de cromozomi variază între 43 și 46
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
rotundă, nucleoli mari și puțină citoplasmă. Repetarea experimentului a condus la obținerea a 29 colonii rezistente la G418 dintre care au fost preluate șase colonii. Patru dintre acestea au avut morfologie asemănătoare celulelor ES, precum și proprietăți proliferative, timpul lor de dublare fiind de 19,4; 17,5; 18,7 și 18,6 ore, ceea ce este echivalent cu acela al celulelor ES tipice, care este de 17 ore. Aceste celule au fost desemnate „iPS-MEF24” acronim derivat de la „pluripotent stem cells induced from
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
stadiu, al inițierii tumorii, este atașarea bacteriei la o componentă de suprafață a celulei gazdă. În acest stadiu, o importanță deosebită îl are mecanismul de recunoaștere; oncogeneza (tumorogeneza) cuprinde patru etape: 1) transformarea celulei normale în celulă tumorală; 2) perioada dublării, când începe să apară o înmulțire dezorganizată a celulelor tumorale; 3) perioada organizării elementelor celulare a tumorii și diferențierea celulelor, cu apariția de vase conducătoare; 4) perioada îmbătrânirii și brunificării tumorilor. Apariția și creșterea tumorilor este dependentă și de alți
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Aspecte teoretice ...................................................................................... Capitolul 2. Acordul în grupul nominal ...................................................................... Capitolul 3. Acordul predicatului cu subiectul ........................................................... Capitolul 4. Acordul sintagmelor binominale ............................................................ Capitolul 5. Acordul în structurile copulative .......................................................... Capitolul 6. Acordul sintagmelor coordonate ........................................................... Capitolul 7. Genul neutru din perspectiva acordului ................................................ Capitolul 8. Este dublarea clitică un tip de acord? Capitolul 9. Acordul în limba vorbită ......................................................................... Concluzii ....................................................................................................................... Bibliografie ................................................................................................................... Surse ............................................................................................................................. CUPRINS DETALIAT INTRODUCERE ABREVIERI, SEMNE FOLOSITE LA EXEMPLE Capitolul 1. ASPECTE TEORETICE 1. Definirea acordului 2. Cadrul teoretic 3. Trăsăturile implicate în acord 3.1. Persoana
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
nespecificării (iii) Ipoteza ambigenerică (iv) Ipoteza claselor nominale 3. Acordul în gen cu sintagmele coordonate 3.1. Conjuncții au trăsătura [+Animat] 3.2. Conjuncții au trăsătura [-Animat] 4. Diferența dintre pronumele neutre anominale și cele anaforice Anexă Capitolul 8. ESTE DUBLAREA CLITICĂ UN TIP DE ACORD? 1. Preliminarii 2. Scurtă descriere a contextelor cu dublare clitică din limba română 2.1. Complementul direct (CD) 2.1.1. DC este obligatorie 2.1.2. DC nu este posibilă 2.1.3. DC
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
coordonate 3.1. Conjuncții au trăsătura [+Animat] 3.2. Conjuncții au trăsătura [-Animat] 4. Diferența dintre pronumele neutre anominale și cele anaforice Anexă Capitolul 8. ESTE DUBLAREA CLITICĂ UN TIP DE ACORD? 1. Preliminarii 2. Scurtă descriere a contextelor cu dublare clitică din limba română 2.1. Complementul direct (CD) 2.1.1. DC este obligatorie 2.1.2. DC nu este posibilă 2.1.3. DC este facultativă 2.2. Complementul indirect (CI) 2.2.1. DC este obligatorie 2
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
2. DC nu este posibilă 2.1.3. DC este facultativă 2.2. Complementul indirect (CI) 2.2.1. DC este obligatorie 2.2.2. DC nu este posibilă 2.2.3. DC este facultativă 3. Argumente pentru a analiza dublarea clitică drept acord 4. Criterii de distingere a cliticelor pronominale de mărcile de acord 4.1. Dublarea complementului direct 4.1.1. Criterii sintactice 4.1.2. Criterii morfologice 4.2. Dublarea complementului indirect 4.2.1. Criterii sintactice 4
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
2.1. DC este obligatorie 2.2.2. DC nu este posibilă 2.2.3. DC este facultativă 3. Argumente pentru a analiza dublarea clitică drept acord 4. Criterii de distingere a cliticelor pronominale de mărcile de acord 4.1. Dublarea complementului direct 4.1.1. Criterii sintactice 4.1.2. Criterii morfologice 4.2. Dublarea complementului indirect 4.2.1. Criterii sintactice 4.2.2. Criterii morfologice 5. Argumente împotriva analizării dublării clitice ca acord 6. Alte analize ale dublării
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
DC este facultativă 3. Argumente pentru a analiza dublarea clitică drept acord 4. Criterii de distingere a cliticelor pronominale de mărcile de acord 4.1. Dublarea complementului direct 4.1.1. Criterii sintactice 4.1.2. Criterii morfologice 4.2. Dublarea complementului indirect 4.2.1. Criterii sintactice 4.2.2. Criterii morfologice 5. Argumente împotriva analizării dublării clitice ca acord 6. Alte analize ale dublării clitice Capitolul 9. ACORDUL ÎN LIMBA VORBITĂ 1. Grupul nominal 1.1. Dezacordul în caz
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
cliticelor pronominale de mărcile de acord 4.1. Dublarea complementului direct 4.1.1. Criterii sintactice 4.1.2. Criterii morfologice 4.2. Dublarea complementului indirect 4.2.1. Criterii sintactice 4.2.2. Criterii morfologice 5. Argumente împotriva analizării dublării clitice ca acord 6. Alte analize ale dublării clitice Capitolul 9. ACORDUL ÎN LIMBA VORBITĂ 1. Grupul nominal 1.1. Dezacordul în caz al adjectivului feminin, singular 1.1.1. Adjectivul propriu-zis 1.1.2. Adjectivul participial 1.1.3
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Dublarea complementului direct 4.1.1. Criterii sintactice 4.1.2. Criterii morfologice 4.2. Dublarea complementului indirect 4.2.1. Criterii sintactice 4.2.2. Criterii morfologice 5. Argumente împotriva analizării dublării clitice ca acord 6. Alte analize ale dublării clitice Capitolul 9. ACORDUL ÎN LIMBA VORBITĂ 1. Grupul nominal 1.1. Dezacordul în caz al adjectivului feminin, singular 1.1.1. Adjectivul propriu-zis 1.1.2. Adjectivul participial 1.1.3. Formele pronominale 1.2. Dezacordul în gen și
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
grup nominal, grup verbal, enunț (acordul pronumelor anaforice) - și termenii pe care îi implică: în grupul nominal se acordă modificatorii adjectivali și determinanții; în grupul verbal se acordă verbul la o formă verbală personală, adjectivul predicativ și cliticele pronominale de dublare a complementului; la nivelul enunțului sau al textului, se acordă pronumele anaforice. Scopul lucrării este acela de a face o descriere și o interpretare teoretică a acordului în limba română, într-un cadru teoretic generativist, dar fără a exclude ipoteze
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
coordonate, care favorizează ipoteza neutrului ca gen nespecificat. Date fiind ezitările vorbitorilor privind acordul în gen al sintagmelor coordonate, am realizat o serie de chestionare printre vorbitori, rezultatele acestora fiind prezentate și explicate în capitol. În al optulea capitol, Este dublarea clitică un tip de acord?, sunt prezentate câteva argumente și contraargumente din limba română în legătură cu interpretarea cliticelor de dublare a complementului drept mărci ale acordului complementului cu verbul. Aceste (contra)argumente se bazează pe criteriile sintactice și morfologice de distingere
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
am realizat o serie de chestionare printre vorbitori, rezultatele acestora fiind prezentate și explicate în capitol. În al optulea capitol, Este dublarea clitică un tip de acord?, sunt prezentate câteva argumente și contraargumente din limba română în legătură cu interpretarea cliticelor de dublare a complementului drept mărci ale acordului complementului cu verbul. Aceste (contra)argumente se bazează pe criteriile sintactice și morfologice de distingere a cliticelor pronominale (propriu-zise) de mărcile de acord propuse Fuß (2005). Ele sunt aplicate mai întâi contextelor cu dublarea
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
dublare a complementului drept mărci ale acordului complementului cu verbul. Aceste (contra)argumente se bazează pe criteriile sintactice și morfologice de distingere a cliticelor pronominale (propriu-zise) de mărcile de acord propuse Fuß (2005). Ele sunt aplicate mai întâi contextelor cu dublarea complementului direct, apoi celor cu dublarea complementului indirect. Capitolul este completat cu o scurtă Anexă cuprinzând contextele cu dublare clitică în limba română. Informațiile din primele opt capitole, dedicate acordului dintr-un anumit domeniu sintactic sau între anumiți termeni, sunt
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
acordului complementului cu verbul. Aceste (contra)argumente se bazează pe criteriile sintactice și morfologice de distingere a cliticelor pronominale (propriu-zise) de mărcile de acord propuse Fuß (2005). Ele sunt aplicate mai întâi contextelor cu dublarea complementului direct, apoi celor cu dublarea complementului indirect. Capitolul este completat cu o scurtă Anexă cuprinzând contextele cu dublare clitică în limba română. Informațiile din primele opt capitole, dedicate acordului dintr-un anumit domeniu sintactic sau între anumiți termeni, sunt completate cu cele din capitolul al
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
morfologice de distingere a cliticelor pronominale (propriu-zise) de mărcile de acord propuse Fuß (2005). Ele sunt aplicate mai întâi contextelor cu dublarea complementului direct, apoi celor cu dublarea complementului indirect. Capitolul este completat cu o scurtă Anexă cuprinzând contextele cu dublare clitică în limba română. Informațiile din primele opt capitole, dedicate acordului dintr-un anumit domeniu sintactic sau între anumiți termeni, sunt completate cu cele din capitolul al nouălea, intitulat Acordul în limba vorbită. Aceasta cuprinde o serie de fenomene de
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
unui verb la o formă flexionară finită), se face acordul în număr și persoană între subiect și verbul-predicat și în număr și gen între subiect și adjectivul nume predicativ sau predicativ suplimentar (predicat secundar); c) în grupul verbal, cliticele de dublare a complementului direct și a celui indirect sunt considerate în unele studii drept mărci ale acordului verbului cu complementele respective: așa cum acordul verbului-predicat cu subiectul este marcat prin desinențele de număr și persoană ale verbului, acordul dintre verb și complementele
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
în unele studii drept mărci ale acordului verbului cu complementele respective: așa cum acordul verbului-predicat cu subiectul este marcat prin desinențele de număr și persoană ale verbului, acordul dintre verb și complementele direct și indirect ar fi marcat prin cliticele de dublare; d) tot la acord poate fi încadrată și concordanța formală dintre pronumele anaforice și antecedentul nominal. Aceasta nu este general acceptată ca un tip de acord; ea ar putea fi o reflectare a altor fenomene sintactice, legate de coreferențialitate, care
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]