4,261 matches
-
Iconarul” cernăuțean. Fiecare număr din Fișier cuprindea un singur articol. În numărul 2, Liviu Rusu publica „Mascarada de la Conservator”, iar Ion Ștefan în numărul 3, „Scriitori și reviste de la Brașov”. * Foaia Guvernului Țării pentru Ducatul Bucovinei. Foaia Guvernului Țării pentru Ducatul Bucovinei Landes Regierungsblatt fur das Hersogtum Bukowina Foaia Guvernului Țării pentru Ducatul Bucovinei. Landes Regierungsblatt fur das Hersogtum Bukowina Cernăuți, 31 ianuarie 1853-1860. * Foaea Legilor și a Guvernului Țării. Țara de coroană a Bucovinei, Cernăuți, 1850 Foaea Legilor și a
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
2, Liviu Rusu publica „Mascarada de la Conservator”, iar Ion Ștefan în numărul 3, „Scriitori și reviste de la Brașov”. * Foaia Guvernului Țării pentru Ducatul Bucovinei. Foaia Guvernului Țării pentru Ducatul Bucovinei Landes Regierungsblatt fur das Hersogtum Bukowina Foaia Guvernului Țării pentru Ducatul Bucovinei. Landes Regierungsblatt fur das Hersogtum Bukowina Cernăuți, 31 ianuarie 1853-1860. * Foaea Legilor și a Guvernului Țării. Țara de coroană a Bucovinei, Cernăuți, 1850 Foaea Legilor și a Guvernului Țării. Țara de coroană a Bucovinei, Cernăuți, 1850 * Foaea legilor Imperiale
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de coroană a Bucovinei, Cernăuți, 1850 * Foaea legilor Imperiale pentru Rigatul Galiției și pentru Bucovina Foaea legilor Imperiale pentru Rigatul Galiției și pentru Bucovina, Cernăuți, 11 martie, 1861. * Foaea Legilor Imperiale se păstrează ca „traduceri din Foaea Legilor Imperiale pentru Ducatul Bucovinei anul 1869.” Începe cu „Tratatul de stat din 2 iunie 1868 dintre monarhia austro-ungară și regatul Suedia și Norvegia pentru extrădarea reciprocă a indivizilor care au comis o crimă.” Foaea era redactată în limba română dar cu litere chirilice
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
aducătoare și susținătoare de gânduri negre, dorul de moarte devenindu-i o necesitate, omul politic, publicistul și poetul George Popovici, pe neașteptate se sinucide, la puțin timp după ce fusese ales membru corespondent al Academiei Române... * Foae de Legi și ordinæciuni pentru Ducatul Bucovinei Foae de Legi și ordinæciuni pentru Ducatul Bucovinei Cernăuți, 20 martie 1863-1869. * Foaea Legilor și ordinæciunilor pentru Ducatul Bucovina Foaea Legilor și ordinæciunilor pentru Ducatul Bucovina Cernăuți, 12 ianuarie 1870-1872. * Foae de Legi și ordinæciuni pentru Ducatul Bucovinei, anul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
moarte devenindu-i o necesitate, omul politic, publicistul și poetul George Popovici, pe neașteptate se sinucide, la puțin timp după ce fusese ales membru corespondent al Academiei Române... * Foae de Legi și ordinæciuni pentru Ducatul Bucovinei Foae de Legi și ordinæciuni pentru Ducatul Bucovinei Cernăuți, 20 martie 1863-1869. * Foaea Legilor și ordinæciunilor pentru Ducatul Bucovina Foaea Legilor și ordinæciunilor pentru Ducatul Bucovina Cernăuți, 12 ianuarie 1870-1872. * Foae de Legi și ordinæciuni pentru Ducatul Bucovinei, anul 1869 Ordinæciunea nr. 14682 a Guvernului Țării din
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Popovici, pe neașteptate se sinucide, la puțin timp după ce fusese ales membru corespondent al Academiei Române... * Foae de Legi și ordinæciuni pentru Ducatul Bucovinei Foae de Legi și ordinæciuni pentru Ducatul Bucovinei Cernăuți, 20 martie 1863-1869. * Foaea Legilor și ordinæciunilor pentru Ducatul Bucovina Foaea Legilor și ordinæciunilor pentru Ducatul Bucovina Cernăuți, 12 ianuarie 1870-1872. * Foae de Legi și ordinæciuni pentru Ducatul Bucovinei, anul 1869 Ordinæciunea nr. 14682 a Guvernului Țării din 27 decembrie 1869 se referea la legiuirea trecerii la legea de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
timp după ce fusese ales membru corespondent al Academiei Române... * Foae de Legi și ordinæciuni pentru Ducatul Bucovinei Foae de Legi și ordinæciuni pentru Ducatul Bucovinei Cernăuți, 20 martie 1863-1869. * Foaea Legilor și ordinæciunilor pentru Ducatul Bucovina Foaea Legilor și ordinæciunilor pentru Ducatul Bucovina Cernăuți, 12 ianuarie 1870-1872. * Foae de Legi și ordinæciuni pentru Ducatul Bucovinei, anul 1869 Ordinæciunea nr. 14682 a Guvernului Țării din 27 decembrie 1869 se referea la legiuirea trecerii la legea de apărare în vigoare în privința celor ce stau
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ordinæciuni pentru Ducatul Bucovinei Foae de Legi și ordinæciuni pentru Ducatul Bucovinei Cernăuți, 20 martie 1863-1869. * Foaea Legilor și ordinæciunilor pentru Ducatul Bucovina Foaea Legilor și ordinæciunilor pentru Ducatul Bucovina Cernăuți, 12 ianuarie 1870-1872. * Foae de Legi și ordinæciuni pentru Ducatul Bucovinei, anul 1869 Ordinæciunea nr. 14682 a Guvernului Țării din 27 decembrie 1869 se referea la legiuirea trecerii la legea de apărare în vigoare în privința celor ce stau în armată și în privința persoanelor militare în pensiune, apoi celor aflate în
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
anual pentru 1869 și despre Libera intrare în armată în genere. Spre deosebire de Foaea Legilor, Foaea comună legilor și ordinæciunilor era redactată în limba română, alfabetul latin. În Foae apăreau și diferite publicațiuni cum ar fi aceea din partea Comitetului țării din Ducatul Bucovinei din 2 iunie 1869, nr.1189, către primarii comunali pentru aplicarea Regulamentului pentru servitori din 25 noiembrie 1857 și asupra lucrătorilor cu ziua și a ajutoarelor lor la economia rurală. Aplicarea dispozițiilor legii venea ca „urmare a faptului că
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
colaboreze cu fruntașii mișcărilor din Principate și Transilvania, nu numai pentru apărarea intereselor naționale ale românilor, fiind preocupați, deopotrivă, de soarta Țărilor lor, la Olmütz, în februarie 1849, revendicându-și împreună drepturile, pentru ca în 1855 Bucovina să primească Statutul de Ducat, cu autonomie administrativă. Cititorii au descifrat corect, socotesc, cauzele timorării românilor aflați sub administrație străină, despre care vorbește și Keilh Hitchins (p.279). Stând sub ocupație, uneori ei s-au prefăcut că acceptă, am mimat loialitatea față de „bunul Împărat”, au
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
preoți sau prim-secretari. Este, oare, iarăși necesar să facem referire la glorioasa epocă a Renașterii, în care domnea bunul plac al cardinalilor și prinților, nu rareori arbitrari până la brutalitate și cinism abia mascat de o „ideologie” sau alta, la ducatele absolutiste germane, unde, în ciuda poliției și arbitrariului părinților, a înflorit una din cele mai mari școli de filozofie europeană după greci - și nu numai atât! -, este încă o dată necesar să observăm că marile vocații născute sub tiranie trebuie să se
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
în sine”, o piedică atât de gravă încât să astupe toate izvoarele, să frângă toate pârghiile creației și voinței umane?! Dacă e așa, cum se explică uriașa, inegalabila școală de filozofie, literatură și muzică care a apărut în statele, în ducatele germane ale secolului al XVIII-lea și al XIX-lea, până la unificarea din 1870, ducate aflate sub o dură stăpânire autoritară de tip post-feudal, cunoscută sub numele de „absolutismul german”?! Au putut opri aroganții duci și acoliții lor explozia vitalității
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
Roma, Persia și Egipetul. Împăratul German Orașele și principatele feudale ale Germaniei nu constituie putere unitară. Svițerenii rămân neînduplecați dușmani ai ducilor de Austria. Contele palatin în ceartă cu arhiepiscopul de Maiența. Regele Boemiei și ducele Burgundiei în războiu pentru ducatul Luțelburg. Ducii saxoni în ceartă cu regele Boemiei. Anarhie politică Spania încă nu scăpase deplin de subt stăpânirea maură. Căsătoria lui Ferdinand de Aragon cu Izabela de Castilia se face abia în 1475; iar cucerirea Grenadei ultimul punct de rezistență
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
sau la începutul anului 1466, se năștea Olena (Elena), cel de al doilea copil al lui Ștefan cel Mare. Din anul 1466 avem documente care ne arată o grijă sporită a domnului față de biserică. La 10 mai dăruia 100 de ducați ungurești, anual, mănăstirii Zografu de la Muntele Athos. Erau fixate slujbele pe care călugării urmau să le facă pentru domn, pentru soția sa și pentru copiii lor Alexandru și Olena. În felul acesta, Ștefan devenea ctitor al mănăstirii, așa cum fuseseră împărații
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ei au trimis un sol cu bucăți de stofă scumpă pentru Ștefan, cerându-i să dea informații despre puterea militară a Moldovei și despre relațiile acesteia cu vecinii. Nu uitau să-i recomande solului că Ștefan datora Serenissimei 200 de ducați și, dacă era cu putință să scoată ceva, nu era rău !? Valea Albă Bătăliile decisive pentru soarta Europei s-au dat în secolul al XV-lea în Sud-Estul Europei. Este constatarea lui Ferdinand Lot, când se referă la luptele care
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
-lea îi cheamă pe principii creștini la cruciadă. Se preconiza concentrarea unei armate de uscat, care să opereze la Dunărea de Jos, și organizarea unei mari flote, iar pentru această cauză i se trimit lui Matei Corvin 50.000 de ducați. Condițiile pentru puterile creștine erau dintre cele mai prielnice. Mahomed al II-lea moare la 3 mai 1481 și izbucnesc lupte între cei doi urmași ai sultanului, Baiazid și Djem. Criza din Imperiul Otoman nu este însă de lungă durată
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ceva bun”. E posibil ca prezența unei solii moldovenești la curtea regelui să fi născut asemenea speranțe. Într-un document otoman se arată că la 31 octombrie 1481, sultanul a redus haraciul Moldovei de la 6.000 la 5.000 de ducați. Barbu Câmpina, în discuția pe marginea relațiilor româno-turce, a fixat pe baza acestui document reluarea plății haraciului de către Moldova și data la care a fost încheiată pacea. Și e posibil ca acum să fi existat o încercare de apropiere între
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în 1514, Moldova este trecută în rândul țărilor care țin de ascultarea Porții, forțele militare ale Moldovei fiind trecute alături de forțele militare ale Imperiului Otoman. Din aceeași sursă aflăm că Moldova plătea, în 1514, un haraciu de 8.000 de ducați. Ceea ce înseamnă aproape o dublare a sumei convenite la tratatul din 1486, sumă consemnată și de Sanudo. În concluzie, documentele contemporane confirmă și nu înlătură tradiția: închinarea Moldovei a avut loc, așadar, în timpul domniei lui Bogdan, în anul 1512. Nu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
au fost redactate de Filippo Buonaccorsi-Callimachus, inspiratorul politicii externe pe care avea s-o urmeze Ioan Albert, ca rege al Poloniei. Solul polon îi cerea domnului să-l sprijine pe Ioan Albert cu arme și bani - 12.000-15.000 de ducați. În schimb, domnul va primi sprijin din partea polonilor pentru a recuceri Chilia și Cetatea Albă și pentru a anexa Țara Românească. Este evident că Ștefan cel Mare nu se mai gândea acum la o revenire a Țării Românești într-o
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de a stabili relații de prietenie pentru ca Ivan, Alexandru, Ștefan și Mengli Ghirai să trăiască în pace și prieteșug. Alexandru, însă, se plânge socrului său că Ștefan și Mengli Ghirai „ne sunt mari dușmani și au pricinuit țării noastre, marelui ducat, pagube însemnate, orașele noastre ni le-au ars și au mânat în robie multe capete de oameni...”. El, marele duce, le-a îngăduit solilor să treacă dintr-o țară în alta, dar fără nici un folos. La începutul anului, Giurgea vornicul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
1500. Turcii urmăreau cuceriri în Moreea și pe țărmul Adriaticii, care să-i aducă aproape de Italia. Așa se explică scrisoarea pe care Baiazid al II-lea i-o trimite lui Ștefan cel Mare, ca să încaseze o rămășiță de 500 de ducați din haraciul pe 1500. Scrisoarea a fost găsită la un sclav refugiat în decembrie 1500 la creștini și inclusă de Sanudo în Diariile sale. În scrisoare, sultanul îi reproșează domnului român că, în loc să-și achite datoria, i-a tăiat nasul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
sau apropiații săi. În asemenea condiții, regalitatea reprezenta o putere personală, imperiul era creația unui om, nu avea nici unitatea economică și nici unitatea etnică. Regele (împăratul) este șeful unui grup de oameni credincioși, pe care îi numește în fruntea ducatelor și comitatelor. Prin legături personale, Carol cel Mare a încercat să asigure unitatea imperiului, între împărat și subordonații săi existând legăturile de vasalitate, care se bazau pe jurământul de credință al vasalilor față de suzeranul lor. Până la sfârșitul secolului al IX
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
asigure unitatea imperiului, între împărat și subordonații săi existând legăturile de vasalitate, care se bazau pe jurământul de credință al vasalilor față de suzeranul lor. Până la sfârșitul secolului al IX-lea, au existat 300 de comitate. Beneficiile pe care le oferă ducatele și comitatele se stabileau pe baza unui privilegiu acordat de împărat. Legătura de vasalitate era întărită și de faptul că suzeranul (împăratul) era „unsul lui Dumnezeu”. Aceste legături între vasal și suzeran dacă nu au salvat imperiul, au salvat regalitatea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
comitatele se stabileau pe baza unui privilegiu acordat de împărat. Legătura de vasalitate era întărită și de faptul că suzeranul (împăratul) era „unsul lui Dumnezeu”. Aceste legături între vasal și suzeran dacă nu au salvat imperiul, au salvat regalitatea.” Beneficiul (ducatul sau comitatul) are un caracter viager. Supușii ducilor și comiților devin, chiar la recomandarea împăratului (847), vasalii acestora. Serviciul militar nu mai este datorat regelui, ci stăpânului local. Se produce astfel o ruptură între rege și masa oamenilor liberi. Fărâmițarea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Mihail de la Dorohoi. La Orheiul Vechi și la Costești s-au descoperit urmele unor așezări urbane. Este greu să se vorbească despre o fărâmițare feudală sau prefeudală, atât în secolul al IX-lea, cât și în secolul al XIII-lea. Ducatele și voievodatele românești din Transilvania sau de la Sud de Carpați au dus lupte cu ungurii pentru apărarea independenței lor. Dacă aceste formațiuni politice românești ar fi făcut parte integrantă din hanatul peceneg sau cuman, atunci ele ar fi trebuit să
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]