1,268 matches
-
Consumau des fierturi și pâine, pe lângă carne, fructe, legume, lactate, ouă, peste și miere consumate în proporții mai mici. Vița de vie era de asemenea o cultură importantă în cadrul societăților cerealiere. Erau cultivate plante textile că inul, cânepă, bumbacul și duzii pentru viermii de mătase (în special, în orientul mijlociu și apropiat). În Asia, erau predominate societățile ce cultivau orezul. Orezul era cultivat, că și cerealele, în regim uscat. Ulterior, s-a trecut la cultură orezului inundat în Asia de Sud-Est, ce avea
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
cresc în regiunile temperate sau subtropicale din Asia, Africa, Europa și America de Nord, majoritatea speciilor fiind originare din Asia. ul poate ajunge la o înălțime de 15 m, cu tulpina dreaptă, gri, ramificată de la înălțime mică, cu coroana rară. Frunzele de dud sunt subțiri, foarte diferite ca formă (ovate sau eliptice, acute sau scurt acuminate), cu baza rotundă și cu marginea neregulat serată; sunt divizate în 3-5 lobi inegali sau nedivizate, glabre, netede, puțin lucioase pe față și scurt pubescente la nivelul
Dud () [Corola-website/Science/304460_a_305789]
-
diferite ca formă (ovate sau eliptice, acute sau scurt acuminate), cu baza rotundă și cu marginea neregulat serată; sunt divizate în 3-5 lobi inegali sau nedivizate, glabre, netede, puțin lucioase pe față și scurt pubescente la nivelul nervurilor, pe dos. Dudul este o plantă dioică, de aceea pentru 5-6 exemplare de femele se plantează un mascul. Există și posibilitatea de a se altoi o creangă masculină pe o coroană feminină. Florile unisexuate, cele mascule sunt cilindrice, iar cele femele - oblonge. Înflorește
Dud () [Corola-website/Science/304460_a_305789]
-
cele mascule sunt cilindrice, iar cele femele - oblonge. Înflorește în luna mai. Planta rodește numai de la vârsta de 7-9 ani. Fructul (duda) este compus din numeroase drupe false, mici, dispuse pe axul inflorescenței, care devine cărnos. Din multele specii de dud, cele mai răspândite sunt "dudul alb", originar din Japonia și China și "dudul negru", originar din Persia. În Europa, dudul a fost introdus în secolul al XII-lea. În România, el crește în stare sălbatică în zonele de câmpie și
Dud () [Corola-website/Science/304460_a_305789]
-
cele femele - oblonge. Înflorește în luna mai. Planta rodește numai de la vârsta de 7-9 ani. Fructul (duda) este compus din numeroase drupe false, mici, dispuse pe axul inflorescenței, care devine cărnos. Din multele specii de dud, cele mai răspândite sunt "dudul alb", originar din Japonia și China și "dudul negru", originar din Persia. În Europa, dudul a fost introdus în secolul al XII-lea. În România, el crește în stare sălbatică în zonele de câmpie și pe dealuri joase.
Dud () [Corola-website/Science/304460_a_305789]
-
rodește numai de la vârsta de 7-9 ani. Fructul (duda) este compus din numeroase drupe false, mici, dispuse pe axul inflorescenței, care devine cărnos. Din multele specii de dud, cele mai răspândite sunt "dudul alb", originar din Japonia și China și "dudul negru", originar din Persia. În Europa, dudul a fost introdus în secolul al XII-lea. În România, el crește în stare sălbatică în zonele de câmpie și pe dealuri joase.
Dud () [Corola-website/Science/304460_a_305789]
-
Fructul (duda) este compus din numeroase drupe false, mici, dispuse pe axul inflorescenței, care devine cărnos. Din multele specii de dud, cele mai răspândite sunt "dudul alb", originar din Japonia și China și "dudul negru", originar din Persia. În Europa, dudul a fost introdus în secolul al XII-lea. În România, el crește în stare sălbatică în zonele de câmpie și pe dealuri joase.
Dud () [Corola-website/Science/304460_a_305789]
-
cunoscută ca Despotatul Moreei. Nu se cunoaște cu exactitate originea numelui medieval „”, care este menționat pentru prima oară într-o cronică bizantină din secolul al X-lea. Cercetătorii consideră că numele regiunii este derivat din cuvântul "morea" (μορέα, în traducere dud). Duzii erau cunoscuți în regiune încă din antichitate, dar au căpătat o mare importanță economică în secolul al VI-lea, după ce viermii de mătase au fost aduși din China în Imperiul Bizantin. După acest moment, duzii au început să fie
Moreea () [Corola-website/Science/325925_a_327254]
-
ca Despotatul Moreei. Nu se cunoaște cu exactitate originea numelui medieval „”, care este menționat pentru prima oară într-o cronică bizantină din secolul al X-lea. Cercetătorii consideră că numele regiunii este derivat din cuvântul "morea" (μορέα, în traducere dud). Duzii erau cunoscuți în regiune încă din antichitate, dar au căpătat o mare importanță economică în secolul al VI-lea, după ce viermii de mătase au fost aduși din China în Imperiul Bizantin. După acest moment, duzii au început să fie plantați
Moreea () [Corola-website/Science/325925_a_327254]
-
morea" (μορέα, în traducere dud). Duzii erau cunoscuți în regiune încă din antichitate, dar au căpătat o mare importanță economică în secolul al VI-lea, după ce viermii de mătase au fost aduși din China în Imperiul Bizantin. După acest moment, duzii au început să fie plantați pe întinderi așa de mari în Peloponez, încât câmpia din jurul Tebei a primit numele de "Morokampos", iar locuitorii orașului au deveniți cunoscuți pentru calitatea mătăsii manufacturate aici. Deși în prezent locuitorii zonei nu se mai
Moreea () [Corola-website/Science/325925_a_327254]
-
așa de mari în Peloponez, încât câmpia din jurul Tebei a primit numele de "Morokampos", iar locuitorii orașului au deveniți cunoscuți pentru calitatea mătăsii manufacturate aici. Deși în prezent locuitorii zonei nu se mai ocupă cu creșterea viermilor de mătase, iar duzii nu mai ocupă suprafețe semnificative, câmpia din regiune continuă să se numească "Morokampos". Bizantinistul Steven Runciman consideră că numele regiunii este datorat asemănării formei Peloponezului cu o frunză de dud. Jurnalistul și călătorul Jakob Philipp Fallmerayer are o altă teorie
Moreea () [Corola-website/Science/325925_a_327254]
-
nu se mai ocupă cu creșterea viermilor de mătase, iar duzii nu mai ocupă suprafețe semnificative, câmpia din regiune continuă să se numească "Morokampos". Bizantinistul Steven Runciman consideră că numele regiunii este datorat asemănării formei Peloponezului cu o frunză de dud. Jurnalistul și călătorul Jakob Philipp Fallmerayer are o altă teorie, conform căreia numele regiuni este derivat din cuvântul slav "more", („mare”). Autorul consideră că regiunea a fost locuită o lungă perioadă de timp de slavi și traci. După cucerirea Constantinopolului
Moreea () [Corola-website/Science/325925_a_327254]
-
care se spune că ar fi cucerit întreaga regiune. Numele "Peloponnesos" înseamnă "Insula lui Pelops". În evul mediu, peninsula a fost cunoscută sub numele de "Morea". După etimologia populară, acest lucru se datorează cruciaților care au descoperit plantații întinse de duzi (grecește: "moreai") folosiți de industria înfloritoare a mătăsii. Prima civilizație importantă a Greciei, civilizația egeeană (sau minoică), a dominat Peloponezul în epoca bronzului din orașul Micene, aflat în nord-estul peninsulei. În antichitate, în peninsulă se aflau unele dintre cele mai
Peloponez () [Corola-website/Science/303909_a_305238]
-
chiar dacă Jo îi este loial, el nu ar putea să își oprească susținătorii să facă acest lucru. În conformitate cu Analele Dinastiei Joseon, pentru a-l acuză pe Jo de calomnie, a scris cu miere sau apă cu zahăr pe frunze de dud: ,Ju cho va deveni rege” (주초 위왕, 走 肖 为 王) ca apoi omizile să lase urme pe frunze și să pară scris de acestea. Atunci cand caracterele chinezești "ju" (走) și "Cho" (肖) sunt puse împreună, ele formează un nou
Dinastia Joseon () [Corola-website/Science/317233_a_318562]
-
Martin Eden" de Jack London, "Noaptea Iguanei" de Tennessee Williams, "Oameni sărmani" de Feodor Dostoievski, "Livada cu vișini" de Anton Pavlovici Cehov, " Doi pe un balansoar" de William Gibson și, în special, în piesele lui Dumitru Radu Popescu, " Ca frunza dudului în rai" și "O batistă în Dunăre" (alături de Mariana Mihuț și Ileana Stana Ionescu). A fost distribuită și în filme, mai ales în roluri cu încărcătură dramatică, "Nunta de piatră" (1972), "Dincolo de pod" (1975), "Ion, blestemul pământului, blestemul iubirii" (1979
Leopoldina Bălănuță () [Corola-website/Science/303976_a_305305]
-
în regia lui Andrei Șerban, tot pe scena Naționalului bucureștean. La fel de sclipitoare și profundă este și atunci când interpretează diferite personaje din dramaturgia românească, mai ales din cea a lui D.R. Popescu. Astfel, la Teatrul Mic joacă în piesa "Ca frunza dudului", iar la Teatrul Național în "O batistă pe Dunăre". Bălănuță a fost și o remarcabilă recitatoare. În concepția ei actorul este glasul dramaturgului, dar și al poetului! Mai ales al poetului care nu-l obligă să devină personaj, nu-l
Leopoldina Bălănuță () [Corola-website/Science/303976_a_305305]
-
crușin) . Stratul arbustiv cu o înălțime medie de 2,5 -3,5 m este compus din exemplare de Ligustrum vulgare(lemnul câinelui), Prunus spinosa(porumbar) . În acest strat mai apar și speciile Cornus sanguinea(sânger), Corylus avellana(alun), Morus alba(dudul alb), Amorpha fruticosa(salcâmul pitic), Viburnum lantana(darmoxul), Viburnum opulu(călinul), Crataegus monogyna(cununița) și Rosa canina(măcieșul). În stratul ierbos speciile dominante sunt: Calamagrostis epigeios(trestia de câmp), Agrostis stolonifera(iarba de câmp), Poa nemoralis(iarba deasă), Galium aparine
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
cu câteva trepte în sus. Plectrul de cimișir este mai lat decât al celorlalte biwe, au formă de evantai și deseori o lățime de 25 cm sau chiar mai mult. "Satsuma biwa" este făcută în mod tradițional din lemn de dud japonez, dar câteodată se folosește lemn de zelkova japoneză ("Zelkova seratta"). Deoarece dudul japonez crește foarte încet, lemnul de biwa se ia de la pomi care au o vârstă de cel puțin 120 de ani, care apoi este uscat timp de
Biwa () [Corola-website/Science/314990_a_316319]
-
celorlalte biwe, au formă de evantai și deseori o lățime de 25 cm sau chiar mai mult. "Satsuma biwa" este făcută în mod tradițional din lemn de dud japonez, dar câteodată se folosește lemn de zelkova japoneză ("Zelkova seratta"). Deoarece dudul japonez crește foarte încet, lemnul de biwa se ia de la pomi care au o vârstă de cel puțin 120 de ani, care apoi este uscat timp de 10 ani. Coardele, care pot fi de la trei la șase la număr, dar
Biwa () [Corola-website/Science/314990_a_316319]
-
a pâinii... Mă las În voia somnului, trișat de zefirul de miazăzi. Numai așa voi Înțelege alfabetul secret al muririi În doi și amânarul de iasca ai iubirii pierdute... Azi, mai mult decât ieri, mă recunosc Într-o frunză de dud, În cochilia melcului tandru, În tine sfiire cu ochi de peruzea... În rest, etrusce sfiiri și abanosul Împreunării sub lacrimi... SCRISOARE CĂTRE APOLLINAIRE „Et tu observes au lieu d'écrire ton conte en prose La cétoine qui dort dans le
Editura Destine Literare by Theodor Râpan () [Corola-journal/Science/76_a_335]
-
dărâmată întrucât nu se mai putea face nimic pentru a repara acest monument. Aceasta era crăpată în numeroase locuri și legată cu un cerc de fier, ca să nu se surpe. În biserică ploua peste tot, iar pe acoperiș crescuse un dud. Planul clădirii actuale este dreptunghiular în cruce greacă, cu arcade oarbe caracteristice. Turlele mărețe se înalță desăvârșind perfecțiunea generală a monumentului. Biserica actuală este lungă de 34,65 m, lată de 16m. Lungimea este măsurată din centrul absidei principale a
Catedrala Mitropolitană din Craiova () [Corola-website/Science/326718_a_328047]
-
1756) a fost ridicată și Biserica Madona Dudu, (catedrala Maicii Domnului), care este un adevărat loc de pelerinaj. Biserica a fost numită astfel după icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului care -spune legenda - ar fi fost găsită într-un dud aflat pe locul unde a fost construit ulterior altarul. Domnitorii Țării Românești au trimis, de cîteva ori, caimacani, pentru a aduce sub ascultare regiunea dar aceștia erau imediat alungați sau uciși. Banii Olteniei au reprezentat, în această perioadă, doar șefii
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
chimizării și muncii insistente a țăranului japonez, se obțin recolte bogate de orez la hectar. Dintre celelalte culturi, mai importante sunt: bumbacul, citricele, trestia de zahăr, tutunul, ceaiul, grâul, cartoful, sfecla de zahăr, soia și diverse legume. Este foarte răspândit dudul, ale cărui frunze sunt folosite la creșterea viermilor de mătase. Japonia, alături de China, este principalul producător de mătase naturală. În ultimii ani se înregistrează o creștere substanțială a suprafețelor plantate cu pomi fructiferi, caracteristici pentru zona temperată, și citruși. În
Japonia () [Corola-website/Science/296602_a_297931]
-
fi faptul că toate casele sunt construite cu „spatele în Crivăț”. Vegetația lemnoasă este în prezent absentă în cuprinsul teritoriului extravilan. Înainte de colectivizare existau păduri unde se întâlneau salcâmi, rugi și porumbari. În cuprinsul vetrei satului se întâlnesc salcâmi, plopi, duzi și pomi fructiferi. Pe marginea ulițelor există pruni și zarzări. Fauna cuprinde specii puține: iepurele de câmp, lupul, căprioara și mistrețul. În pădurea Brebu au fost crescuți fazani; dropia nu s-a mai văzut de ani de zile, în schimb
Florica, Buzău () [Corola-website/Science/310272_a_311601]
-
salcâmilor ar putea fi legată de această influență. În această zonă se găsește și un loc de joacă amenajat pentru copii, aflat într-o stare oarecum degradată din cauza vandalismului și a lipsei de întreținere. Există și un mic aliniament de duzi, arbori cu viață scurtă și de mici dimensiuni, originari din Asia, într-o stare fitosanitară depreciată, necesitând întreținere și reînnoire. Exemplarele de "Thuja occidentalis - Fastigiata" oferă un aspect sobru și ocazional grandios parcului. O alee cu mesteceni verticali (habitus normal
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]