2,466 matches
-
pe un scaun, în uralele chefliilor. --Uraa,uraa,să ne trăiască marele dansator Trache! Mototolea le aruncă o privire triumfătoare, zâmbind în sine: adică, ce? Numai voi? Stați să vă arăt eu ce pot!. Mica sirenă se alintă, zâmbindu-i duios și zaharat: --Ce poftește să mănânce omulețul meu? Se iscă o larmă veselă, toți chefliii dându-și cu părerea, în hohotele generale de râs. --Planetară file, cu sos de vaselină! Cauciuc fiert în ulei de motor. Carburator cu jigleoare înăbușite
TRANDAFIRUL SIRENEI-8 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1447523672.html [Corola-blog/BlogPost/377495_a_378824]
-
tine... Îmi caut apatic, identitatea pierdută Ca pe- o frunză de castan, desprinsa După ce ploaia, din senin, apărută A făcut ravagii în corola ruginie, aprinsă. Urmele pașilor tăi, pierdute în noapte, Tăcute, adumbresc secrete uitate În parcuri, pe- ălei, în duioasele șoapte Rostite sub picurii ploii de mai, pe- nserate. S- a scurs o viață de- atunci și- ncă una. Neștiuta, povestea s-a păstrat în eter, Așteptând aprobare din cer, nu- i totuna De te- ndrepti către mine, dezlegat, inca
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/dania_badea/canal [Corola-blog/BlogPost/380891_a_382220]
-
mult Puntea spre tine...Îmi caut apatic, identitatea pierdutăCa pe- o frunză de castan, desprinsăDupă ce ploaia, din senin, apărutăA făcut ravagii în corola ruginie, aprinsă.Urmele pașilor tăi, pierdute în noapte,Tăcute, adumbresc secrete uitateîn parcuri, pe- ălei, în duioasele șoapteRostite sub picurii ploii de mai, pe- nserate. S- a scurs o viață de- atunci și- ncă una.Neștiută, povestea s-a păstrat în eter,Așteptând aprobare din cer, nu- i totunaDe te- ndrepti către mine, dezlegat, inca sper...Fiorul
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/dania_badea/canal [Corola-blog/BlogPost/380891_a_382220]
-
Acasa > Versuri > Visare > AM SĂ RĂMÂN Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1349 din 10 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Am să rămân la poarta ta de veghe Când se coboară liniștea-n fuioare, Să torc duios din clipe efemere Un fir de borangic pentru inele. Cu ele ne-om lega de veșnicie Fântâni secate, și-or găsi izvorul, Iar ciutele rănite prin poiene, În iarba verde-și vindece piciorul. Nu va mai fi târziu, sau prea
AM SĂ RĂMÂN de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1349 din 10 septembrie 2014 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1410344938.html [Corola-blog/BlogPost/367653_a_368982]
-
într-o lume a poeziei... Cerul plin de stele, susurul liniștit al pîrâului de la marginea aleii, toate acestea m-au copleșit, dăruindu-mi o bucurie sufletească imensă...; Ferestrele sufletului, le-am deschis și am lăsat bucuria momentului împletit cu amintirile duioase, să se prelingă pe obraz...picătură cu picătură; eram copleșită de vraja momentului, însă, eram, în același timp, tristă... la gândul, ACASĂ! In liniștea nopții, gândeam la părinții mei...la fețele lor brăzdate de urmele vieții; simțeam cum mă mângâie
PARFUMUL...FERMECAT de DOINA THEISS în ediţia nr. 931 din 19 iulie 2013 by http://confluente.ro/Parfumulfermecat_doina_theiss_1374237391.html [Corola-blog/BlogPost/360430_a_361759]
-
mele gânduri S-aud cum uraganul mugind în grele cânturi, Se plimbă în pustie mânat de aspre vânturi, Mi-e dor de-un lung repaus...Să dorm, Să dorm pe veci” Adesea cânta cântece triste, maicile îi ascultau glasul ei duios și o compătimeau. Din ce în ce mai mult avea vedenii, în Poiana Tigăncii i-a venit rău, strigând în ajutor calugărițele de prinprejur. Maicile au găsit-o căzută în iarbă, aproape în neștire. Dusă în chilioara ei de maica Frevonia, obsesiile n-o
VERONICA MICLE-166 DE ANI DE LA NAŞTERE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1461317079.html [Corola-blog/BlogPost/378460_a_379789]
-
și sunt tulburată. - E vorba de viața noastră! - Acum ți-ai găsit? - Trebuia... Nu mă mai iubești și nu mă respecți. Ai călcat strâmb! - Du-te dracu’! A plecat foarte abătut. S-a întors seara. Îl aștepta. Elegantă, parfumată, aparent duioasă. - Dragule! Să cinăm la... - În doi? Niciodată, stricato! „A aflat ceva, boul! Doamne!” A fugit la baie, țipând... DUMINICĂ A intrat în bucătăria inundată de arome. - Gata? Poftă bună, dragule! Era doar zâmbet și miere. El a privit lung masa
SĂPTĂMÂNA ORBULUI (3) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Saptamana_orbului_3_.html [Corola-blog/BlogPost/346477_a_347806]
-
mama!” Ea este „Ca o piatră prețioasă” pentru copila cu aripi de flutur care-n zboru-i copilăresc peste meandrele vieții afirmă cu convingere: „Povața ta de aur - ca piatra prețioasă -/ Îmi luminează drumul urmat odinioară/ Cu vorbele pornite din inima duioasă/ Eu din cuvântul tău făcut-am o comoară.// Din sfatul tău și versul azi prinde rădăcină/ E curcubeu și punte-ntre ceață și senin/ Din slove îmi cresc aripi/ zburând către lumină/ Povața-n flori de suflet pecete-i pe
PAULA DIANA HANDRA, PAŞI DIAFANI PE GÂNDURI DE MĂTASE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 by http://confluente.ro/georgeta_resteman_1394923940.html [Corola-blog/BlogPost/353597_a_354926]
-
-n jur/ Iar fulgii de zăpadă alb nesfârșit și pur [...] Vin îngerași, colindă în casă și în gând,/ Aștept în taina sfântă cu zâmbet de copil/ Și printre ei sunt și eu, ce mă strecor tiptil,/ Colindă îngerașii cu glas duios, vibrând.”. Și în căsuța-i dragă, „Înconjurată de lumină” Diana scrie poezia în murmurul colindelor, cu suflet curat ca neaua primei ninsori: „Așa visez mereu că sunt fetiță/ Micuța năzdrăvană de-altădată/ Aștept colindul sfânt în grădiniță/ Doamne, e veste-aceea
PAULA DIANA HANDRA, PAŞI DIAFANI PE GÂNDURI DE MĂTASE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 by http://confluente.ro/georgeta_resteman_1394923940.html [Corola-blog/BlogPost/353597_a_354926]
-
Și după cum spunea marele Blaga, „veșnicia s-a născut la sat”, și-atunci, cum ar putea să se încheie acest volum de poezie curată ca roua Apusenilor, decât cu „Colindul nemuririi”?! „Fetița de lângă ușă 'nalță magic o colindă/ Un ecou duios răsună pe cerul cu lună plină/ O întâmpin cu blândețe și-o primesc la noi în tindă/ Clipele-s sfinte veșminte printre raze de lumină.// Un concert frumos de îngeri mă inundă cu iubire/ Serafimi cu șoapte dulci mă poartă
PAULA DIANA HANDRA, PAŞI DIAFANI PE GÂNDURI DE MĂTASE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 by http://confluente.ro/georgeta_resteman_1394923940.html [Corola-blog/BlogPost/353597_a_354926]
-
nr. 1512 din 20 februarie 2015 Toate Articolele Autorului TRADIȚII ȘI OBICEIURI NATALE (Purani de Videle) Obiceiurile și Tradițiile, de pe meleagul natal, sunt înscrise în genealogia Spiritualității românești. Cântecele și dansurile Munteniei, învăluite în cântecul melodios al fluierului și cel duios al cavalului, exprimă bucuria de a trăi și dorul iubirii de viață... Purănenii sunt oameni pătimași ce iubesc spicul grâului, câmpia mănoasă, statornicia, brâul de argint al Glavaciocului, liniștea bătrânei păduri, deopotrivă fiii și fiicele. Devotați familiei, iubesc zâmbetul pruncului
TRADIŢII ŞI OBICEIURI LA ROMÂNI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 by http://confluente.ro/floarea_carbune_1424428366.html [Corola-blog/BlogPost/375740_a_377069]
-
ape. Frigul îți pătrunde-n oase, întunericul apasă. Doamna nopții și-a veciei își ascute vechea coasă. Presimțind venirea morții, câinii urlă a pustie, Sufletul se nalță-n ceruri, pe lugubra simfonie Plâng pe piatra rece, mamă, bucuriile apuse. Mângâierile duioase pentru totdeauna-s duse. Pe cărarea vieții scurtă, fără pată, fără vicii, Mi-ai fost salbă de lumină și izvor de sacrificii. Plâng ca să-mi descarc durerea pe științele aride, Ce-au găsit perfecțiunea doar în arta de-a ucide
PLÂNG de NICOLAE STANCU în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_stancu_1435758023.html [Corola-blog/BlogPost/369768_a_371097]
-
la el cu o cană cu apă, cu satârul în mână și plină de sânge de la o rață ce tocmai fusese sacrificată, pentru împăcare. În timp ce bea, simțind cum apa îi ține sufletul să nu o ia razna, soția îi spuse duios: - Ai grijă să faci camera mai mare, că Vergi a noastră e fată frumoasă și tânără, așa că, nu se va opri aici. Vezi și tu cum arată, nu ca sterpele alea la care te uiți tu la televizor în miezul
VERGINICA, PIVOTUL DEMOGRAFIEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1403973799.html [Corola-blog/BlogPost/347473_a_348802]
-
în Biblie nu exista asemenea replică, refuză să acționeze ca să nu spulbere visul, dar până la urmă, este sigur că lucrurile au luat un curs firesc și, după scurt timp, vițica se lăsă ușor peste el, caldă și moale, lingându-l duios pe la urechi. Fericit, Istrate se trezi cu senzația că plutește și când deschise ochii o văzu pe Verginica surâzând despletită în plăcuta obscuritate a camerei. - Vai, vă rog să mă scuzați, doamnă, nu-mi dau seama cum... Doamna însă, chicoti
VERGINICA, PIVOTUL DEMOGRAFIEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1403973799.html [Corola-blog/BlogPost/347473_a_348802]
-
nopți, iubiri de zi Iubiri de soți, iubiri de-amanți Iubiri ce-s părintești sau între frați. Iubiri de-o clipă sau de-o viață Iubiri ascunse sau pe față, Iubiri trăite... împlinite Iubiri în jumatati, ne-mpărtașite. Iubiri blajine și duioase Iubiri timide și sfioase Iubiri în șoapte legănate Iubiri în freamat sfășiate. Iubiri trăite prin dorință Iubiri simțite prin credință Iubiri ascunse în dureri Iubiri ce zboară, prin plăceri. Iubiri au fost, sunt și vor fi Și-n azi, și
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ana_soare/canal [Corola-blog/BlogPost/370076_a_371405]
-
Uneori mă gândesc că dacă v-aș povesti toate astea într-o notă rece, frust, v-ar putea îngrozi sau vi s-ar părea neverosimil, motiv pentru care am ales genul de expunere râsu-plânsu’. Așadar, să ne întoarcem la alintările duioase ale colonelului. Când mi-am ridicat mâinile către tertecuță, cu intenția instinctuală de a mi-o proteja de o posibilă, viitoare lovitură, m-a trăznit prea-darnicul slujbaș al statului cu un ghiont bine ticluit deasupra rinichiului stâng. De durere, concomitent
„REVOLUȚIA” MEA- (UN ROMAN MAI ALTFEL, MAI PUȚIN ROMANȚAT) de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2054 din 15 august 2016 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1471276141.html [Corola-blog/BlogPost/368515_a_369844]
-
Autorului AȘTEPTÂND PRIMĂVARA Îngăduie să crească o nouă taină peste cuvintele semănate-n țărînă! Lasă iarna să le spulbere în lumina-nghețată și să le-ngroape în înțelepciunea pămîntului așteptînd o primăvară ce va uita să vină! IARNĂ TIMPURIE Ninge duios pe sufletul meu. Fulgi răzvrătiți împietresc obosiți pe genele timpului și ard amintiri ce-mi cîntăresc viețile trecute pustiite prin veacuri adunate acum în prima zăpadă! Și, ninge! Ninge duios pe sufletul primei zăpezi! ANOTIMPUL LACRIMILOR Anotimp al lacrimior încrustate
ANOTIMPURI OSTILE de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 146 din 26 mai 2011 by http://confluente.ro/Anotimpuri_ostile.html [Corola-blog/BlogPost/344345_a_345674]
-
o primăvară ce va uita să vină! IARNĂ TIMPURIE Ninge duios pe sufletul meu. Fulgi răzvrătiți împietresc obosiți pe genele timpului și ard amintiri ce-mi cîntăresc viețile trecute pustiite prin veacuri adunate acum în prima zăpadă! Și, ninge! Ninge duios pe sufletul primei zăpezi! ANOTIMPUL LACRIMILOR Anotimp al lacrimior încrustate pe palmele plînse ale sufletului mă-năbuși cu iluzia veșniciei cu flacăra nevăzută ce-mi devorează în liniște timpul. ANOTIMPURI ÎNGROPATE Anotimpuri îngropate revin în memoria timpului meu unduindu-și
ANOTIMPURI OSTILE de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 146 din 26 mai 2011 by http://confluente.ro/Anotimpuri_ostile.html [Corola-blog/BlogPost/344345_a_345674]
-
2016 Toate Articolele Autorului Alerg prin munți, minciună nu-i de ce ești trist, adevăr să spui? Păzește, Doamne abisul fără fund ce inima cuprinde acoperind un gând. -De ce ești trist? Ești bine, teafăr, arătos, ai pasul șui și glas duios ai aripa lovită de catarg în locul unde arbora un steag iar somnu-i bun, e sănătos, de ce ești trist ca un moșneag? Nu, nu... sunt trist atâta tot, sau am văzut un vultur în zbor de spiriduș peste pământ sunt lacrimi
SUNT TRIST de PETRU JIPA în ediţia nr. 1994 din 16 iunie 2016 by http://confluente.ro/petru_jipa_1466060104.html [Corola-blog/BlogPost/373313_a_374642]
-
un dor aprins numit fericire. Cu mine începe noua povestea de-amor, Sunt clipa din toamna ce-abia a sosit, Tu ești lumina, raza de soare ce a răsaărit În mantia ruginie a sufletului plin de dor. Ascultă cum sună duioasa-mi cântare Ș inima se frânge de dor suspinand, Te caut cu ochii în zare și, lacrimând, Vioara aduce cu strunele ei încântare. Dragostea mea răsună în surdină, Cuvintele sunt de prisos, te iubesc Este tot ce pot să îți
SUSPINUL FLORILOR DE CRIN (1) POEME de CARMEN NOROCEA în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 by http://confluente.ro/carmen_norocea_1424870241.html [Corola-blog/BlogPost/366002_a_367331]
-
N-AI FI TU.. Autor: Valerian Mihoc Publicat în: Ediția nr. 1577 din 26 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Dacă n-ai fi tu, nimicul mi-ar zâmbi, N-ar fi nici inima, că s-ar zbârci, Căci după atâta duioasă zâmbire, S-ar chirci lângă icoana-ți s’admire.. Dacă n-ai fi tu, nimic n-ar exista, N-aș fi nici eu, nici școala mea, Ar fi doar boală...ar fi o menire, Orice ar fi, să-ți știu
DACĂ N-AI FI TU.. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1577 din 26 aprilie 2015 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1429997249.html [Corola-blog/BlogPost/353964_a_355293]
-
timp deoarece starea de spirit pe care o transmit versurile nepoatei de frate a lui Marin Sorescu denotă candoare și inocență. Unele dintre creațiile lirice din noul volum În luminișuri de cuvinte sunt de-a dreptul copilăriri, cu vetuste note duioase, asediate de epitete ori adjective edulcorante, taman bune pentru borcanul cu dulceață de gutui al bunicii, acoperit cu celofan bine întins și legat strâns cu ață albă de papiotă. Altele - precum Cobzarul toamnei (n.n. vântul...), Pierduți în amintire (în care
[Corola-other/Science/93_a_126]
-
Voi, cuvinte (ușor fior mioritic, în sens pozitiv), Nedumerire, Singurătate, Dor de stepă, Bob mic (gen epitaf). Poema cea mai lungă este Rânduiala (12 catrene). La pagina 58, din cele două strofe nu putea lipsi zgura unor clișee de tipul „duioasele cărări” sau „aduceri aminte”, după cum, în altă parte, întâlnim sămănătoristele/ poporanistele „poteci de dor”. Riscurile și provocările asumate au rămas aceleași pe care le semnalam și în urmă cu patru sau doi ani: exuberanța juvenilă, visătoria adolescentină, uneori chiar verbiajul
[Corola-other/Science/93_a_126]
-
Pe soclu rece, sfânt, Un geniu de poveste. Și câte-n lună și în stele, Și câte raze vii în nori, A scris cu slove toate cele Și-a înviat de-atâtea ori. Luceafăr Sfânt, pe-o rază lină Cobori duios să te privesc, Să-mi umpli viața cu lumină,, În ochi scânteia să-ți primesc. În nopțile sub clar de lună, Când infinitu abia-l zăresc, Neapărat să-mi vii ... Tu, vină Pe cerul cerului ceresc! În taină plâng, mă
LA STEAUA CARE-A RĂSĂRIT – OMAGIU LIRIC AL PRIETENILOR ZIARULUI ŞI EDITURII NAŢIUNEA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/La_steaua_care_a_rasarit_romeo_tarhon_1389814356.html [Corola-blog/BlogPost/363751_a_365080]
-
cugetam la mersul lumii, Visam că, poate, Ea, din lac o să apară ... De mână să pornim ca un Ion pe apă- Castele din iubire să clădim frumos Și, cumpeniți pe-o insulă preasfântă, Cu glasul ei divin îmi va cânta duios, duios ... Vera Crăciun - Aripă de înger (Omagiu Marelui Poet Mihai Eminescu cu ocazia împlinirii a 164 de ani de la nașterea sa) Când Eminescu-și va deschide Aripa lui de înger sfânt Și stelele se vor divide Și-or picura lin
LA STEAUA CARE-A RĂSĂRIT – OMAGIU LIRIC AL PRIETENILOR ZIARULUI ŞI EDITURII NAŢIUNEA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/La_steaua_care_a_rasarit_romeo_tarhon_1389814356.html [Corola-blog/BlogPost/363751_a_365080]