2,935 matches
-
strici poezia acestui sfârșit de zi, prin gesturi necugetate. Acest avertisment nu-i veni la îndemână croitorului, care se și vedea deja în Paradis. Doar nu l-a invitat fata în mijlocul, pădurii să culeagă fragi, ci să-i culeagă el dulceața frăguței sale. - Nu știu la ce te referi, când faci acest avertisment. - Nimic deosebit, așa, în general, când mă refer la încredere și sinceritatea sentimentelor noastre. Costi, fii sincer cu mine, mă iubești cu adevărat? - Te îndoiești de asta? Cum
BALUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 191 din 10 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366698_a_368027]
-
apoi bărbat cu responsabilități, trăiește cu demnitate, are o măreție în împărația sa, care este gospodăria lui, casa lui, soția lui, copiii lui. Trăiește plenar viața, dar nu încântat de ea, ci încărcat de obligații și datorii. Și trăiește toată dulceața realizărilor lui. Vine bătrânețea, care este un amurg stralucit. Totdeauna mi-au fost dragi zilele de toamnă, de iarnă, amurgul, ce are un farmec aparte. Și bătrânețea are un farmec al ei: ai posibilitatea ca, din capătul drumului, să privești
SCRISOARE DESCHISA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366746_a_368075]
-
fără excepție, optase pentru alipirea la statul român, iar casa regală a acestuia îi oferise o mulțime de facilități, înlesniri comerciale, scutiri de taxe și așa mai departe. Produceau acolo locuitorii din moși-strămoși rahat după o rețetă proprie, vestitul Locum, dulceață din smochine, trandafiri sau nuci verzi, țigări foarte tari, eu nu m-am putut obișnui niciodată cu ele, și bijuterii minunat filigranate, căutate în lumea întreagă. Și încă multe altele, bineînțeles. Străduțele insulei, foarte înguste, erau pavate cu piatră de
MEDEEA DE PE ISTRU (2) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366788_a_368117]
-
în mod curent altă limbă. Numaidecât măsuța de sub umbrarul dintr-o pânză vârstată în roșu și alb, franjurată pe margini, s-a umplut de bunătățile casei: cafele aburinde făcute la nisip, șerbet cu apă rece tocmai scoasă din puț, rahat, dulcețuri, rodii proaspete, sucuri de toate felurile. Ce-ți mai fac copiii, Șenase? l-a întrebat politicos Georgescu. Pe un turc dacă nu-l întrebi de copii, înseamnă să nu acorzi o minimă importanță. Pe Șenase nu-l chema, de fapt
MEDEEA DE PE ISTRU (2) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366788_a_368117]
-
Și tot el: „Ce este cunoașterea? - Simțul vieții nemuritoare. Și ce este viața nemuritoare? - Să simți totul în Dumnezeu. Căci dragostea vine din întâlnire. Cunoașterea legată de Dumnezeu unifică toate dorințele. Iar pentru inima care o dobândește, ea este numai dulceață revărsându-se pe pământ. Căci nimic nu se poate asemui cu dulceața cunoașterii lui Dumnezeu”, Care a semănat ale Sale în toate cele ce sunt, încât prin ele, ca prin niște deschizături, să Se arate minții într-o lumină a
INTERVIU CU PARINTELE IOAN CRISTINEL TESU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366827_a_368156]
-
viața nemuritoare? - Să simți totul în Dumnezeu. Căci dragostea vine din întâlnire. Cunoașterea legată de Dumnezeu unifică toate dorințele. Iar pentru inima care o dobândește, ea este numai dulceață revărsându-se pe pământ. Căci nimic nu se poate asemui cu dulceața cunoașterii lui Dumnezeu”, Care a semănat ale Sale în toate cele ce sunt, încât prin ele, ca prin niște deschizături, să Se arate minții într-o lumină a înțelegerii, cucerind-o, luminând-o și atrăgând-o spre Sine, după cum aflăm
INTERVIU CU PARINTELE IOAN CRISTINEL TESU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366827_a_368156]
-
și se străduia din răsputeri să o aibă. Duhovnicul lui de atunci l-a învătat rugăciunea inimii. „Am preferat să stau în spatele bisericii, în coate și în genunchi, și să zic: Doamne Iisuse...; pentru că am vrut să mă împărtășesc din dulceața acestei rugăciuni, n-am învățat niciodată să cânt” - recunoaște și mărturisește Părintele Paulin Lecca. O dată l-a rugat pe duhovnicul lui să-i facă o rugăciune, o rugăciune puternică... el vroia să se ducă la pustie, Părintele Paulin ardea de
DESPRE PARINTELE PAULIN LECA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366832_a_368161]
-
discuri de muzică clasică. Părintele Arhimandrit Benedict Ghiuș era foarte bine îngrijit și protejat de o maică, al cărei nume nu mi-l mai amintesc. Ea ne aducea, câteodată din proprie inițiaivă, câteodată la solicitarea Parintelui, câte o farfurioară cu dulceață de cireșe amare, de un parfum și un gust cum nu mi-a fost dat să regăsesc în altă parte, până am ajuns, mai târziu, la mănăstirile oltene Hurez, Govora și Polovraci. Și paharul cu apă rece de fântână era
DESPRE PARINTELE BENEDICT GHIUŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366838_a_368167]
-
strici poezia acestei sfârșit de zi prin gesturi necugetate. Acest avertisment nu-i veni la îndemână croitorului care se și vedea în lumea Paradisului. Doar nu l-a invitat fata în mijlocul, pădurii să culeagă fragi ci să-i culeagă el dulceața frăguței sale. - Nu știu la ce te referi când îmi transmiți acest avertisment. - Nimic deosebit, așa în general când mă refer la încredere și sinceritatea sentimentelor noastre. Costi, fi sincer cu mine, mă iubești cu adevărat? - Te îndoiești de asta
FIORI CU ZMEURA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366913_a_368242]
-
vorbesc despre darul sau harisma cunoașterii, oferită de Dumnezeu celor ce s-au curățit de patimi și au dat expresie în viața lor, virtuților. Pentru ei, treapta supremă de cunoaștere este "sfânta cunoștință cea mântuitoare", trăită ca o "gustare din dulceața Iui Dumnezeu". Astfel, ajungem în esența gnoseologiei creștine. Spiritualitatea răsăriteană vorbește despre darul sau harisma cunoașterii, ca fiind o stare harică deosebită la care ajung Părinții duhovnicești, ce se îndeletnicesc cu rugăciunea curată și neîncetată. În această stare, potrivit lui Calist
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
ligheanul cu mălai apoi i-a aruncat în tigaia cu ulei încins! Sfârâieli, aburi, miros! Nebunie! Să vă spun cum am mâncat, troznind în dinți oase și căpățâni? Cum îmi curgea uleiul pe la colțul gurii? Cum îmi lingeam degetele de dulceața peștelui? Cum am întins cu mămăligă și am lăsat tigaia strălucind? Bine, nu vă spun! Niciodată nu am mai mâncat carași prăjiți mai dulci ca atunci! După ce ne-am închinat, nenea zice: - Acum, nepoate, hai și la ai tăi, să
PRĂJEALA, AUTOR VASILE DUMITRU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1349 din 10 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367647_a_368976]
-
despre un eventual divorț întrucât ea considera că nici o fericire durabilă nu se poate clădi pe durerea altora. Se luau în brațe și stăteau tăcuți lăsând să vorbească doar inimile între ele. * Georgia era vegetariană și asta îi dădea o dulceață de fructă coaptă, dar și mireasma florilor de primăvară. Colegele o invidiau pentru tenul ei alb și strălucitor, mereu proaspăt și se compătimeau că ele n-au avut bucuria de a se fi născut într-o zonă cu aer curat
ÎNGER DE FEMEIE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366916_a_368245]
-
că Domn este Iisus Hristos, întru slava lui Dumnezeu Tatăl". Pentru păgâni și rău credincioși Dumnezeu se ascunde, dar este gaăsit de aceia care-L caută cu toată inima și împli �nesc poruncile lui. Mucenicii se desfatează, prin urmare, de dulceața viețuirii în Dumnezeu și primesc puterea de la Iisus Hristos. în asemenea ambianță, înaintea lui Dumnezeu și a îngerilor Lui, lor le este foarte ușor să schimbe viața teres �tră pentru viața cerească. Momentul despărțirii lor de trup consemnează pentru mucenici
DESPRE MARTIRIU SI JERTFA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366927_a_368256]
-
Ce vrăji mi-i fi făcut de sufletul îmi arde Și doar la gândul tău simt valuri de răcoare Când tu nu ești rău inima mă doare Și doar tristețea alăturea îmi sade. Ce taine-ascunzi în tine de-a buzelor dulceața Nu-mi lasă ochii s-ating geana de geana, Când înger tu îmi ești și când o curtezana, Când te privesc pe ochi se-așează ceață. Atâta strălucire și-atâta frământare Sunt adunate toate-ntr-un potir Tu, peste zi
INCANTAŢII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366970_a_368299]
-
Când tot ce vreau îmi dai în clipa de iubire. **** Seninul tău din ochi și-a buzelor roșeața, Și dulcea mlădiere a trupului în mers Ești mărul copt din ram, bun de cules, Nerăbdător eu sunt să gust a ta dulceața. Te-înconjur cu privirea să nu mai ai scăpare Din frăgezimea ta eu foamea mi-o astâmpăr Cum fericirea nu pot ca să mi-o cumpăr Îți cad iubito astăzi la picioare Și-ți cer numai un dram din toate ale
INCANTAŢII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366970_a_368299]
-
meu încins de dragostea ce arde, fii răcoroasă ploaie ce mângâie, cănd cade. **** femeie, tu pocal al fericirii se-nghesuie bărbații să te soarba oricât le este soarta potrivnica sau oarbă trăiesc prin ține gustul împlinirii. femeie realitate și himera, dulceața ești și în același timp otravă în inima ești paloș dar gurii le ești fraga cu chipul tău de sfântă și trup de adultera. e toată aur, perle, safire, diamante bărbatului sortită eternul giuvaer de-i dragoste pe viață sau
INCANTAŢII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366970_a_368299]
-
înspre cer e scară, E oră de iubire o parte din înalt. Zemoase buze, boboc de floare sânii Iubirea doar o lungă căutare Spre țară fericirii bătând mereu cărare Miresme ne îmbată sau ne înțeapă spinii. Femeie tu esti toată dulceața și savoare Și clipă de regret că viata-i trecătoare! **** Uitarea si-a-mplantat în inima cuțitul Tăcerea ta e-un lucru care doare În lumea fericirii trecătoare Iubirea-ncepe ca să-și piardă mitul. Unde sunt eu, unde ești tu Unde sunt
INCANTAŢII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366970_a_368299]
-
fost adevărată, Deși eternității o clipă i-am cerșit! Dar viața noastră are povești adevărate Nu numai anotimpuri amare că în vis. În suflet o minune adesea ni se zbate, Suava, izvorîta direct din Paradis Sîni, coapse dulci și alte dulcețuri mai eterne Decît stelele nopții, care se prăbușesc Ca valul de zăpadă ce veșnic se așterne Pe trupurile noastre din zborul lui ceresc. AM VRUT SĂ TE VĂD Am vrut să te văd, dar erai În grădina cu flori aromate
SAH MAT EROTICE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367172_a_368501]
-
incolocit pe mine că o jivina Era fierbinte pielea ta fină Te zbăteai, dar mă strîngeai în brațe Regina de iubire și lumina Și eu mă simțeam cu adevarat Singurul tău prinț fermecat Visînd un stup de albine Umplut cu dulcețuri divine! TRIUNGIURI La limita limitei sinelui meu Curgea de secole același ecou Dar eu nu mai eram mereu Eu ream doar din cînd în cînd Cînd îmi dădea prin gînd - Adevărat în primul rînd Și în celelalte rînduri Rămîneam pe
SAH MAT EROTICE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367172_a_368501]
-
mai eram mereu Eu ream doar din cînd în cînd Cînd îmi dădea prin gînd - Adevărat în primul rînd Și în celelalte rînduri Rămîneam pe gînduri Strivit între patru scînduri Peste pajiștea ruginita Tu erai singura mea iubita Cu o dulceața neasemuita Doar din triunghiul tău am gustat Un univers adevărat Care m-a eternizat! Referință Bibliografica: ȘAH MAȚ EROTICE / Ioan Lila : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 252, Anul I, 09 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ioan Lila
SAH MAT EROTICE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367172_a_368501]
-
fel de lectură este asociat cu prima fremătare (frământare?) și indiscreție (!) culinară care mi-au furnizat sinistre senzații tactile, gustul ardeiat foc și înecăcios al unei lingurițe de muștar cu care mă momise și păcălise fârtații mei dând-o drept dulceață de nu știu care și pe care eu, neam de neamul meu, nu o văzusem și gustasem, darămite să o și mai mănânc ... Într-o lume care târa încă vizibil nevolniciile marii conflagrații, privațiunea de orice fel era cuvântul de ordine al
ÎNCEPUTURILE LECTURII ŞI CUM ÎŢI VINE POFTA DE EA ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 159 din 08 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367214_a_368543]
-
cel mai frumos. Despre ea s-a scris și s-a cântat dintotdeauna. Fără ea nu suntem compleți. La fel ca foamea și sărăcia, lipsa dragostei distruge omul. Nu ura, ci indiferența”, spune autoarea. „Ascunde-mă-n iubirea Ta cerească,/ Dulceața ei adânc să mă pătrundă;/ În râuri mii din mine să pornească/ Și ura-n ea pe veci să o cuprindă.” (Cuprinde-mă) În lumina acestor stihuri, poeta adaugă: „Eu nu îmi pot imagina existența fără dragoste, însă atunci când iubești
VERSURI DE CRISTINA FRANCU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 152 din 01 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367201_a_368530]
-
mi aduce Dar clipa știu că-mi este vis În care tu deja m-ai prins O bautură cum doar zeii Cuprinși de voluptăți eterne Știu din arome cum se cerne I-a fost dată în veci femeii Și ce dulceață voluptoasă Ne-a fost dată etern pre limbă În timp ce ea coapsele-și plimbă Pură, eternă, voluptoasă Desfă picioarele, iubito, Să fim și noi astăzi ca zeii Și cred că eu am nimerit-o Era în clipele femeii În care ea
VERSURI ALBA de IOAN LILĂ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367283_a_368612]
-
961 din 18 august 2013. Orarul dimineții 13/13 Apetisanta și atenta mea soție, Era de dimineață în bucătărie, Pregătind de zor un mic-dejun pentru noi doi: Proaspete legume și vreo patru ouă moi, Mezeluri, pâine neagră, cu unt și dulceață Și-un suc de fructe, ea fiind o sugăreață. Cu un furou cam scurt în care adormise Simții parcă ceva urcând pe noi abscise. Când, se-aplecă neașteptat de mult spre mine, Zicând: -azi ar trebui să fac sex cu
STELIAN PLATON [Corola-blog/BlogPost/368446_a_369775]
-
de vrajă, de uimire, de povești, de sunete, de cântece de turturele, de pupeze, de privighetori, cântecul cucului, al pitpalacului, nopțile cu lună, basmele pe care le-am auzit în primii ani de viață, cântecele fetelor mari, tristețea toamnelor înnegurate, dulceața primăverilor și a toamnelor, iernile fabuloase, scăldatul în Cerna, cumințenia și răbdarea veșnică, înțeleaptă și îndurerată a vieții de ... Citește mai mult Sunt născut la 24 aprilie 1950, în satul Drăganu, din Comuna Valea Mare, de pe valea cea largă și
ŞTEFAN DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/368474_a_369803]