2,664 matches
-
Fătfrumos, oprindu-se din cânt,/ Simți, din sânge, flăcări că se-adună,/ Și-n glas, în vorbe,-n pâine și pământ,/ Dogoarea cerului străbună.” (Tudor Arghezi-Fătfrumos) De cele mai multe ori amintirile frumoase ne aduc deseori cu mâna dorului de Mamă în Dumbrava copilăriei-lumea ei fascinantă, mirifică, catifelată, de basm, în care pentru câteva clipe sau momente mai darnice redevenim copiii înveșmântați în puritatea caldă de înger. La țară este locul unde Dumnezeu a coborât întâia oară pe pământ și unde încă mai
GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU [Corola-blog/BlogPost/381060_a_382389]
-
Fătfrumos, oprindu-se din cânt,/ Simți, din sânge, flăcări că se-adună,/Și-n glas, în vorbe,-n pâine și pământ,/ Dogoarea cerului străbună.”(Tudor Arghezi-Fătfrumos) De cele mai multe ori amintirile frumoase ne aduc deseori cu mâna dorului de Mamă în Dumbrava copilăriei-lumea ei fascinantă, mirifică, catifelată, de basm, în care pentru câteva clipe sau momente mai darnice redevenim copiii înveșmântați în puritatea caldă de înger. La țară este locul unde Dumnezeu a coborât întâia oară pe pământ și unde încă mai
GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU [Corola-blog/BlogPost/381060_a_382389]
-
respiră mierea duhovniciei. Toate cuvintele Limbii noastre sfinte sunt croite din freamătul de litanii al cerului răsfrânt pe chipul frumoaselor Fecioare dace, din lacrima de azur a poetului și cântecul din zori al rugii, din oblăduirea serafică a mamelor și dumbrava primăverilor copilăriei, din doinele bunicilor și legendele nepoților haiduci, din liniștea sihăstriei și sfintele răzvrătiri ale duhului dreptății. Cuvintele noastre carpatine sunt Magii de lumină care-nsoțesc alaiul de nuntă al Limbii noastre dacoromâne, gătită în princiarele sale straie populare: toarse
LIMBA NOASTRA IN GRAI DULCE SI SFANT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380940_a_382269]
-
Toate Articolele Autorului Noapte argintie Emilian Oniciuc- 20.12.2016 Printre liniștile albe cu miros de scorțișoară, Glasul iernii se strecoară pe argintatele poteci, Aducând din depărtare într- o nestemată seară În divină- mpreunare, fluturii platini și reci... Într- o dumbravă uitată purtând dor de căprioare, Îngerii plutesc în aer răspândind duios vecernii... Țurțurii podobiți pe cetini se topesc în lăcrimioare, Briliante trecătoare de pe trena lungă a iernii... Peste toate aceste clipe, zurgălăi se- aud, departe... Renii trag o săniuță, scăpărând
NOAPTE ARGINTIE de EMILIAN ONICIUC în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371322_a_372651]
-
20 decembrie 2016. Noapte argintie Emilian Oniciuc- 20.12.2016 Printre liniștile albe cu miros de scorțișoară, Glasul iernii se strecoară pe argintatele poteci, Aducând din depărtare într- o nestemată seară În divină- mpreunare, fluturii platini și reci... Într- o dumbravă uitată purtând dor de căprioare, Îngerii plutesc în aer răspândind duios vecernii... Țurțurii podobiți pe cetini se topesc în lăcrimioare, Briliante trecătoare de pe trena lungă a iernii... Peste toate aceste clipe, zurgălăi se- aud, departe... Renii trag o săniuță, scăpărând
EMILIAN ONICIUC [Corola-blog/BlogPost/371338_a_372667]
-
Andrei și Mirela ) ... Citește mai mult Noapte argintieEmilian Oniciuc- 20.12.2016Printre liniștile albe cu miros de scorțișoară,Glasul iernii se strecoară pe argintatele poteci,Aducând din depărtare într- o nestemată searăîn divină- mpreunare, fluturii platini și reci... Într- o dumbravă uitată purtând dor de căprioare,Îngerii plutesc în aer răspândind duios vecernii...Țurțurii podobiți pe cetini se topesc în lăcrimioare,Briliante trecătoare de pe trena lungă a iernii...Peste toate aceste clipe, zurgălăi se- aud, departe...Renii trag o săniuță, scăpărând
EMILIAN ONICIUC [Corola-blog/BlogPost/371338_a_372667]
-
în cale... Mulțimi ce Te slăveau cântându-ți slava, Îți așterneau pios, uitând otrava Ascunsă-n șușoteli și vorbe goale... Acum se bucurau, uitând gâlceava, Văzând Mântuitor în mers agale, Primit cu sărutări pe sfinte poale, Ca omul luminat precum dumbrava. Suit pe un asin, privea cu milă Apostolii din jur, dar multă silă Vedea la prefăcuți ce-aveau să-L vândă Și a zâmbit, știind la ce osândă Iubirea Lui va fi nesocotită Și doar în Cer Îi fi-va
SONET DE FLORII de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2291 din 09 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373998_a_375327]
-
căzute doldora pe iarba grasă din curte. -Ăl mic al poștașului a fost martor la o minune! continuă prima. -E, te pui la mintea pezevenghilor ăstora! Numai la snoave le stă gândul! Ce minune?! -Minune, zău! Tot satul știe! În dumbravă, din stejarul ăl bătrân a țâșnit apă! Au cercetat de-aproape, e un izvor în toată legea, pornit dintr-o scorbură! stărui prima. -Aci, la noi?! Pe pămânul ăsta?! Păi, nu va dura cine-știe-cât și-l va sorbi adâncul secetos
DUBLIN, 2014 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371882_a_373211]
-
și, pentru mântuirea lor, urmez drumul Crucii”. (Sfanțul Valeriu Gafencu) Zorii primăverii anului 1953 a adus familiei de munteni creștini din Vlașca, Alexandru și Georgeta-Elisabeta, un Mărțișor divin, un suflet cu hâr: pruncul Gabriel. Toată copilăria să a fost o Dumbrava minunată a bucuriei. Educația i-a fost călăuzita de ființele cele mai dragi: Mama și Bunica-Dăscălițele de mare vocație, care i-au sădit în suflet dorul de Dumnezeu, de țară și de carte. Că elev și student a fost
UN FIU ALES AL DACIEI MARI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371897_a_373226]
-
Protopopiatului, în număr de 39 și două mănăstiri (Români, Siliștea - I, II - Bărcu, Lipoveni, Hociungi - I, II - , Moldoveni - I, II - Broșteni, Țuscani, Bahna, Izvoare, Țârdeni, Valea lui Ion, Blăgești, Buda, Lespezi, Lescana, Gârleni, Gârlenii de Sus, Racova, Hălmăcioaia, Gura Văii, Dumbrava, Itești, Berești Bistrița - I, II - Climești, Galbeni, Onișcani, Filipești, Hârlești, Cârligi, Ciolpani, Runc). „Procesiunea religioasă de la Buhuși”, spune preotul paroh al parohiei Orbic, preot secretar al Protopopiatului, Gheorghe Bârjovanu, unul dintre organizatorii căruia i se datorează mult din izbânda evenimentului
ÎNSOŢIRE, MĂRTURISIRE, CHEMARE LA ÎNFRĂŢIRE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 984 din 10 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372863_a_374192]
-
s-o îmbrățișeze, dar ea, capătă aripi și, înconjurată de îngeri, urcă ușor pe nouri fumurii către cer, lăsându-l pe Mihai cu mâinile-ntinse spre ea, adorând-o în lacrimi. Urmează un respiro, muzica sferelor, dulci alunecări în haos, dumbrăvi de stele, peisaje mirifice cu palate dantelate și crenelate, cu grădini paradisiace, adevărate seraiuri mistice... Dintr-un asemena palat, apare și Mihai cu ea de mână, ca doi miri, îmbrăcați în alb și se îndreaptă spre o cupolă enormă care
EMINESCU ŞI VERONICA LA VIENA (CAP 7-8) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347891_a_349220]
-
pentru a exploata în liniște minereurile din Rodna, au închis accesul din Maramureș spre Valea Someșului cu două fortificații puternice de pământ, ale căror urme se văd și astăzi. Una la intrarea pe Valea Sălăuței, lângă Salva, pe locul numit Dumbravă; iar altă la sud de Romuli, la 10 km de trecătoarea Șetref, la o înălțime de 500m., pe locul numit Tarnița Neagră, pe țărmul stâng al Sălăuței”. Paragraf din Istoria Maramureșului a profesorului Alexandru Filipașcu de Dolha și de Petrova
DATORIA DE A CĂUTA ADEVĂRUL de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347295_a_348624]
-
între pământ și cer (între lut și vis, ar fi spus Arghezi) dobândește iden¬titatea în transcendent prin participare și vocația divinului. Îndoiala carteziană e doar punct de plecare și prilej de a gândi o suprarealitate spirituală, ilustrată metaforic prin dumbrava purității paradisiace. Căutarea, tăgada, întrebările privesc regăsirea de sine în veșnica esență a omu¬lui ca templu (Sfânt Duh). Un trup fizic locuit de altul („Și sunt doi care se luptă;/ Eu cu eu, mine cu mine”) și ambele reve
PĂRINTELE DUMITRU ICHIM DIN CANADA de AUREL SASU în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346243_a_347572]
-
satul livezilor” este titlul unei pagini dedicate preotului Petru Irimescu, parohul Bisericii „Sfinții Petru și Pavel” din Rădășeni, care, singur sau ajutat de colaboratori, „a zidit din temelii ori a restaurat integral șase biserici, la Rădășeni, Valea - Glodului, Merești, Pocoleni, Dumbrava Minunată și biserica Spitalului Municipal din localitatea Fălticeni. A construit case parohiale, case sociale, clopotnițe și toate cele trebuincioase acelor parohii”. Am trăit taina întoarcerii la izvoare Și ca o mărturisire, autorul cărții spune că a căutat deseori să ajungă
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT TIMOTEI AIOANEI – UN SLUJITOR AUTENTIC AL BISERICII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346316_a_347645]
-
Această concluzie este evidentă dacă examinăm comparativ numărul de sate ce reveneau pe o moară, în fiecare plasă, acesta fiind de 0,8 în plasa Baia, 0,5 în Plaiul Cloșani, 0,9 în Ocolul, 07 în Motru, 2 în Dumbrava , 0,4 în Blahnița și 0,5 în plasa Câmpul. În afară de plasa Dumbrava în restul județului în medie un sat era servit de cel puțin o moară sau făcae. Se observă în același timp existența unor diferențe mari sub raportul
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345508_a_346837]
-
o moară, în fiecare plasă, acesta fiind de 0,8 în plasa Baia, 0,5 în Plaiul Cloșani, 0,9 în Ocolul, 07 în Motru, 2 în Dumbrava , 0,4 în Blahnița și 0,5 în plasa Câmpul. În afară de plasa Dumbrava în restul județului în medie un sat era servit de cel puțin o moară sau făcae. Se observă în același timp existența unor diferențe mari sub raportul densității acestora, plășile din sudul județului fiind cele în care numărul de mori
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345508_a_346837]
-
mori și făcăi, existente în județul Mehedinți în această perioadă foloseau în imensa lor majoritate( 99) energia apei, numai în zona de câmpie existând câteva mori cu cai. Între acestea sunt consemnate două făcăi cu cai la Brabova în plasa Dumbrava, aparținând proprietarului Costache Braboveanu 15, iar la Botoșești, în aceeași plasă, alte două mori cu cai ale boierului și negustorului Ghiță Opran 16. Deși cea mai mare parte a instalațiilor hiodraulice de morărit aveau o singură pereche de pietre , existau
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345508_a_346837]
-
copii De-ai bătrânei Tudora. Când mare Ștefan obosi În jos, pe Valea Putnei Căta loc pentru-a poposi Și a da curs odihnei Cu calul foarte vlăguit Și fără de-o potcoavă Ștefan atunci a nimerit La casa din dumbravă. Bârseștilor, i se spunea La micuța dumbravă Și-o babă la cal îi dădea Un braț stufos de-otavă Străinul ce era- mbrăcat În strai fără de pată A apucat de a mâncat Și-a adormit îndată Visa Ștefan la șapte
ÎN MUNȚII VRANCEI de DANIEL BERTONI ALBERT în ediţia nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376971_a_378300]
-
Ștefan obosi În jos, pe Valea Putnei Căta loc pentru-a poposi Și a da curs odihnei Cu calul foarte vlăguit Și fără de-o potcoavă Ștefan atunci a nimerit La casa din dumbravă. Bârseștilor, i se spunea La micuța dumbravă Și-o babă la cal îi dădea Un braț stufos de-otavă Străinul ce era- mbrăcat În strai fără de pată A apucat de a mâncat Și-a adormit îndată Visa Ștefan la șapte munți Ce-s prinși ca într-o
ÎN MUNȚII VRANCEI de DANIEL BERTONI ALBERT în ediţia nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376971_a_378300]
-
Șapte feciori avea La care nu le sta în cale Nimic, și nimenea... - Negrilă, Pavel, Spulber Veniți, ședeți colea... Bârsane, Bodea, Nistor ! Chemați-l și pe Spirea... Dintr-o suflare, baba La toți le-a povestit Cin' le-a călcat dumbrava Și ce domn a venit... Vrâncioaia își îndeamnă În Vrancea toată, fiii Că toți știu ce înseamnă Să fii fruntea oștirii. Privea Vodă Ștefan uimit Nu putea ca să creadă Din somnul lui adânc dormit Oștirea sa-și revadă Iar baba
ÎN MUNȚII VRANCEI de DANIEL BERTONI ALBERT în ediţia nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376971_a_378300]
-
Moldovei, trei zile pline, care au fost precedate de o altă ... III. REGĂSIREA PARADISULUI PIERDUT, SAU FUGA DIN INFERN DE PROF.UNIV.DR.CONSTANTIN FROSIN, de Pompiliu Comsa , publicat în Ediția nr. 2244 din 21 februarie 2017. Scoborâtor din Creangă, hălăduind prin Dumbrava minunată, rivalizând parcă cu Descriptio Moldaviae, autorul excepționalei lucrări istorico-literare Galațiul, așa cum mi-l amintesc (în care este încorporat și eseul Galați, orașul copilăriei mele), de care ne ocupăm aici, coboară mitul în poveste și povestea în realitate, zugrăvindu-ne
POMPILIU COMSA [Corola-blog/BlogPost/376236_a_377565]
-
afară și din interior, când istoria ne este demonetizată și amputată, iar poporul demonizat, istoricul care s-a inventat prin recursul la literatură, ne oferă un balon de oxigen, pentru a rezista ... Citește mai mult Scoborâtor din Creangă, hălăduind prin Dumbrava minunată, rivalizând parcă cu Descriptio Moldaviae, autorul excepționalei lucrări istorico-literare Galațiul, așa cum mi-l amintesc (în care este încorporat și eseul Galați, orașul copilăriei mele), de care ne ocupăm aici, coboară mitul în poveste și povestea în realitate, zugrăvindu-ne
POMPILIU COMSA [Corola-blog/BlogPost/376236_a_377565]
-
P. Calota din Târgu Jiu; Rodica Ghinea din Brașov; George Echim din Brașov; Maria Chirtoacă, Câmpulung-Muscel; Sorin Radu Chiorean-Alămoreanu, Brașov” și alții... Focul de tabără a încheiat apoteotic un episod din această magnifica „trăire” a faptelor de limbă românească, în dumbrava transformată în altar de meditație și trăiri distilate la cele mai înalte temperaturi spirituale, astfel încât nu puteam să nu apreciem versurile și muzica unui nou imn românesc, compus de dl academicianul dr.ing. Adrian Toader Williams, care ne-a citit din
SĂRBĂTOAREA LIMBII ROMÂNE LA MĂNĂSTIREA BRÂNCOVEANU ORGANIZATĂ DE REVISTA STARPRESS de RODICA P CALOTĂ în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375885_a_377214]
-
Ea și-a prezentat volumul de versuri „Glia de aur” și remarcat că poeții pot contribui la reînnoirea limbii prin metaforele lor. Artista Doina Ghițescu a amintit participanților invitația lui Mariana și Ovidiu Popa la serata literară și artistică din „Dumbrava minunată” a familiei, cum a spus ea, adică la casa de vacanță din Viștișoara. Ea a recitat cu mult patos și talent o poezie de Mariana Popa și una de Maria Chirtoacă. Un moment de atenție sporită a suscitat cuvântul
REVISTA STARPRESS A ORGANIZAT A TREIA EDIŢIE A SĂRBATORIRII ZILEI LIMBII ROMÂNE LA MÂNĂSTIREA BRÂNCOVEANU DE LA SÂMBĂTA DE SUS de GHEORGHE NOVAC în ediţia nr. 2085 din 15 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375208_a_376537]
-
poiană înfundată în inima pădurii Bradului. Căci era cochetă și schimbătoare poiana asta, a treia, ca primăvara însăși. O astfel de călăuză era mama, chiar dacă nici ea nu deținea garanția absolută a adresei locului aceluia fermecat, coborât parcă din povestea Dumbrăvii Minunate, ca poiana Lizucăi. Era un loc magic, împovărat de belșugul de ghiocei, ca de un covor alb, dar nu de la zăpadă. Poiana a Treia era adresa sigură la care parcă toți ghioceii zonei noastre își dădeau întâlnire, ca să serbeze
POIANA A TREIA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375280_a_376609]