703 matches
-
sau își ștergeau o lacrimă suspinând. Când a venit rândul lui Tommaso, a fost un moment de descumpănire și un murmur se răspândi crescând și devenind surprindere, zăpăceală, indignare. În ultimele rânduri și în afara Catedralei, lumea nu izbutea să se dumirească despre ce-ar fi putut fi vorba, dar Trimisul pontifical și Arhiepiscopul văzuseră bine, la fel de bine ca și Starețul Dominicanilor: acel tânăr confrate, acel Tommaso Campanella, cutezase să întrerupă ritualul de omagiere funebră și lipise de draperia catafalcului un pergament
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
a banalității printr-un dialog care să nu plictisească, ba chiar să fie animat și să amuze. Experimentul s-a soldat cu o performanță, publicul, într-adevăr, a rîs și a aplaudat. Abia cînd a ieșit di sală s-a dumirit că, în realitate, a asistat la o sumbră și patetică dramă. Ovidiu Constantinescu ("Orizont", 1982) Părerea autorului După lectura artistică, făcută de către actori ai Teatrului "Odeon" din București, după publicarea în revista "Teatrul" și după montarea pe scena Teatrului Național
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
cal... și căruță, și roabă, și două lopeți... și-o greblă... Gh. P. unu: Și? Gh. P. doi:...Și era dușman de clasă... adică ea... și-mi educa copiii în spirit mic-burghez și moșieresc... asta-i. Gh. P. unu: Bun...! (dumirindu-se brusc) Da tu n-aveai copii cu ea...! Gh. P. doi: Păi, da..., n-aveam... încă..., dar dacă aveam...? Gh. P. unu: Măi tovarășe Paleu, da eu am auzit că ai, totuși, copii cu ea... Gh. P. doi: Păi
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
și eseistul care debutase În 1958, căsătorit din 1975 cu celebra semioticiană și psihanalistă Julia Kristeva, mută accentul de pe o literatură a textului Înspre un textul ca act de viață. CÎteva romane publicate În acei ani În Franța vă pot dumiri despre legătura dintre libertatea manifestată În scrierea liberă de constrîngeri și reprezentarea eliberată de tabuuri: Paysage de fantaisie (Peisaj fantezist), din 1973, al scriitorului Tony Duvert, homosexual, vă poate da o idee despre această Întîlnire dintre sex și text. La
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Toată pricina se desbătuse în drum, în plenul satului adunat. Câteva murmure izolate. În colo numele învățătoarei era înconjurat de o tăcere, de o respectuoasă sfiiciune. O femee tânără, cu un copil în brațe, se desprinse de lângă gard, să mă dumirească:Noi femeile, tare suntem bucuroase... că doamna are inimă tare bună... Dumnezeu s-o ție sănătoasă. Doamna m-o învățat carte, dânsa sfătuiește la nevoie!... Bărbații stau mai mult la cârciumă...doamna o să șadă la școală și la primărie!” Luiza
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
foamete. 44,19 De alt-fel, cînd aducem tămîie împărătesei cerului și-i turnăm jertfe de băutură, oare fără voia bărbaților noștri îi pregătim noi turte ca s-o cinstim făcîndu-i chipul, și-i aducem jertfe de băutură?” Adică să ne dumirim mai mult de o leacă și să judecăm așezat dupre glagoria noastră mioritică: ivriții în vremea cînd nu erau turbăcioși, și nu se îmbolnăviseră săracii de rapănul revelațiilor și damblaua vedeniilor, aveau cam aceleași comportamente sociale ca ceilalți oameni din jurul
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
a mozaicilor, datorită ,,urii Neamurilor față de poporul ales”, numai de Satana și a revoltei iz- bucnită în anul 70, în toate locurile unde existau sinagogi ale Noului Legămînt, și măcelurile pe care le-au făcut zeloții asupra Neamurilor . Ca să ne dumirim ce s-a întîmplat în Palestina în perioada anilor 30-70, trebuie să ridicăm vălul întunericului și minciunii așezat cu mare grijă de plăsmuitorii ivriți prin acțiunea de ,,iudaizare”, adică falsificare a culturilor din imperiul roman astfel ca numai ei să
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
sciții aveau aceleași concepte teologice cu cele din Evanghelia păcii, pe care pretinde că a primit-o el de la Dumnezeu. În zicerea lui se ascunde un clenci pe care istoria asta falsificată de pute, nu ne-a permis să ne dumirim sau poate nu s-a născut mioriticul care să pună mîna pe par și să alunge minciuna din mintea și sufletul lui și a celor din neamul său. Scrierile din vechime ale grecilor și din primele secolele ale erei noastre
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
și două de luni. Știm că Ili/Iisus a avut mai multe răfuieli cu vînzătorii de animale pentru jertfă din curtea Templului din Ierusalim și tot pe acolo au încercat iudeii de mai multe ori să-l găbjească. Să ne dumirim, Neamurile au fost prin reprezentanții lor vizitatori tenace în Ierusalim pînă ce iudeii au hotărît să curme această poveste rău mirositoare și l-au răstignit pe Ili care venise să se înfrunte cu ei, ceartă ce a durat patruzeci și
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
Vlahuță acum gârbovit, bolnav, se lăsa purtat de nostalgia copilăriei, pe dealul Țuguietei și Cotu Negru, însoțit 159 de Voiculescu, Tutoveanu, Valerian. În primăvara tragică a anului 1917, Vlahuță îi șoptea lui Tutoveanu: „Privesc jocul de dealuri și acum mă dumiresc de ce‐ai rămas aicea, de taină și de strajă”. Colinele domoale ale Bârladului i se păreau la fel ca cele de la Dra gosloveni, unde și‐ a așezat cuibul...”. Ziarul era destinat nu numai bucureștenilor și bârlădenilor, ajungea și în județele
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
-i spun pe nume, iar eu nepricepând ce s-a întâmplat. Mai târziu, când am citit un interviu în care povestea despre onoarea pe care i-a făcut-o un profesor cerându-i să-i spună pe nume, m-am dumirit. Aș fi încercat și eu să-i explic: încă mai eram un țăran, încă mai aveam praf pe pantofi din locul în care mă născusem și, încă, țineam pălăria în mână și ochii în pământ, atunci când în fața mea era vreo
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
o secundă, după care i-a întors spatele, ca un băi, fraiere!, care m-a reconfortat. Începusem să cred că vocea lui nu mai știe alte tonalități, că nu mai poate acorda cuvintele decât pe înalte și încercam să mă dumiresc ce îl făcea să se poarte într-un fel pe care, înainte, când eram doar simple cunoștințe, nici măcar nu l-aș fi bănuit. Un anume fel de agresivitate care mă lăsă cu gura căscată la fiecare zece minute și mă
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
dea razim intelectual muncii materiale". Ridicarea intelectuală este prima cerință spre ridicarea economică, o cale sigură și sănătoasă. Cum mulți tineri sînt atrași prin fraze găunoase, prin schimbări de etichetă: Stînga, Dreapta, Centru, ultima cu precădere, publicistul încearcă să-i dumirească: "E un principiu conservator pe care voim să-l amintim tinerilor români: fără muncă și merit adevărat nu există înaintare adevărată. Nu luați de model pe acei pehlivani care, fără umbră de merit adevărat, își fac din instituții o scară
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
noastre anterioare și toate nereușitele mele în a-l face să vorbească își găseau încununarea în acea clipă. Înainte... înainte nu era Narcisse..., a șoptit cu voce sfîșietoare. Această stranie mărturisire putea fi înțeleasă în mai multe moduri. Ca să mă dumiresc, am revenit la ziua de 5 noiembrie 1843. Înainte nu era Narcisse? Atunci povestește-mi ce s-a întîmplat în ziua în care căpitanul Porteret v-a trimis să căutați un punct de apă dulce, cînd te-ai rătăcit și
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
cu totul negru, niciodată nu ești sigur că ai pus degetul pe adevăratele motivații ale cutărui sau cutărui gest ori cuvînt, punctul culminant al măiestriei psihologico-narative fiind atins în figura misterioasă a lui Carmen. Închizi cartea fără să te fi dumirit în privința enigmaticelor trăiri ale acestei soții mult iubite și iubitoare, dar care nu suportă, de fapt, plecarea lui Andi, consi derînd-o, cumva, o trădare, o lașitate, găsindu-și consolarea în bra țele unui prieten, acceptînd apoi să-l regăsească pe
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
de Sus 31,4 Bălilești 24,7 Tigveni 32,1 Corbeni Berindești 15,3 Turburea 13,6 Oeștii Pământeni 28,3 Oeștii Ungureni 2,5 Rotundă 10,3 Poienari 4,0 Albești de Argeș Dobrotu 1,3 Doblea 0,1 Dumirești 4,5 Brătești 4,0 Dragoslavele Dragoslavele 3,8 Valea Hotarului 4,7 Cocu Bărbătești 5,4 Răchițete de Jos 8,3 Crucișoara 0,1 Făcălețești 3,0 Rachițele de Sus 8,0 Vedea Vedea 9,0 Dincani 12,5
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172771_a_174100]
-
Fără să vrea, are și haz. Văzând „bustul lui Duca”, îl căinează că e cu ochii scoși; Heliade cel de bronz i se pare că e gata-gata să-l otânjească pe careva („când te-oi cârpi!”); la teatru, nu se dumirește cum de nu curg luminile din policandre. Și iarăși se înnegurează horinceanul dinaintea statuii lui „conu Lascăr”, Lascăr Catargiu, boier din alte vremuri, căruia tare i s-ar plânge de „mișelia” din țară. Bucșit de resentimente, bombănitorul unchiaș, cu toată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288944_a_290273]
-
a banalității printr-un dialog care să nu plictisească, ba chiar să fie animat și să amuze. Experimentul s-a soldat cu o performanță, publicul, într-adevăr, a rîs și a aplaudat. Abia cînd a ieșit di sală s-a dumirit că, în realitate, a asistat la o sumbră și patetică dramă. Ovidiu Constantinescu ("Orizont", 1982) Părerea autorului După lectura artistică, făcută de către actori ai Teatrului "Odeon" din București, după publicarea în revista "Teatrul" și după montarea pe scena Teatrului Național
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
cal... și căruță, și roabă, și două lopeți... și-o greblă... Gh. P. unu: Și? Gh. P. doi: ...Și era dușman de clasă... adică ea... și-mi educa copiii în spirit mic-burghez și moșieresc... asta-i. Gh. P. unu: Bun...! (dumirindu-se brusc) Da tu n-aveai copii cu ea...! Gh. P. doi: Păi, da..., n-aveam... încă..., dar dacă aveam...? Gh. P. unu: Măi tovarășe Paleu, da eu am auzit că ai, totuși, copii cu ea... Gh. P. doi: Păi
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
ochi, fie cine-a fi, când Îl scormonea ceva la inimă [...]. Într-una din zile, cum vorbea frumos un boier dintre cei tineri, iaca și moș Ion Roată sare cu gura: Aveți bunătate să vorbiți mai moldovenește, cucoane, să ne dumirim și noi; căci eu, unul, drept să vă spun, nu pricep nimica, păcatele mele ! Un oarecare boier Întâmpină atunci pe moș Ion Roată, zicându-i cu glas poruncitor și răutăcios: Dar ce nevoie mare este să Înțelegi tu, mojicule ?[...] Auzi
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
culinare. Câți chefs români sunt astăzi cunoscuți? Câți există? Pe vremuri, Păstorel îndrăznea să l laude pe singurul pe care-l dibuise, maestrul Andrei Cernea, căruia i-a închinat patru versuri memorabile: „Atunci când va păși-n local, / Clientul să se dumirească: Măcar că e Continental, / Bucătăria-i românească.“ Astăzi nu mai avem pe cine să lăudăm... Ne lipsește și interesul pentru templele adevăratei bucătării, restaurantele. Adică ne mulțumim cu prea puțin. Singurele în care nu întâlnim banalitatea deplină (asociată serviciului mizerabil și
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
decât ar fi dispusă să recunoască cultura tiparului de astăzi. Cu privire la acest aspect, cronica ceyloneză Mahăvaṁsa consemnează: „Cei mai învățați călugări transmiteau prin viu grai, din generație în generație, textul și comentariul la cele trei Pițakas; dar când s-au dumirit că oamenii se îndepărtau de învățătura ortodoxă, călugării s-au reunit și, pentru ca doctrinele adevărate să poată dăinui, ei le-au scris în cărți”. Scrierile în dialectul păli care alcătuiesc canonul buddhismului timpuriu, Tipițaka, sunt împărțite în trei secțiuni: Vinaya-Pițaka
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
în general, sau dezorganizatorii gospodăriilor agricole colective de la sate (...). O deficiență care trebuie semnalată și care se menține în multe nuvele este aceea a felului cum este prezentat „șovăielnicul” - de obicei țăran mijlocaș. Ne referim la nuvele ca: S-a dumirit și moș Ilie de Cella Serghi, Secerișul de Eusebiu Camilar, Pâinea păcii de Ben Corlaciu. Trebuie să remarcăm în colecțiile și publicația la care ne referim, că, pe câtă vreme lucrările aparținând fruntașilor literaturii noastre sunt scrise într-o limbă curgătoare, plină
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
sau un alt comunist, pentru a-l lămuri pe șovăielnic. Intervine miliția pentru a aresta pe chiaburii care sunt puși numaidecât de autor să dea foc la ceva și să ucidă ceva. Și totul se încheie cu bine; șovăielnicii se dumiresc și intră în colectivă. Eroii sunt, de asemenea, asemănători între ei, marionete confecționate după șablon, nu oameni vii, precis individualizați, care să exprime esența forței sociale respective (...). Semnificativ, prin frecvența cu care apare în scrisul multor prozatori, este și alt
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Romanul Hawksmoor (1985) pendulează între început de secol XVIII și sfârșit de secol XX, la Londra. Istorisirea e gâfâită. Avem de fapt de-a face cu o multitudine de istorii, din care în mod inevitabil pierdem câte unele, până ce ne dumirim, în sfârșit, că sunt de fapt povestite în dublu exemplar: o dată pe vremea reginei Anne (ciuma și marele foc al Londrei), a doua oară în Londra de azi, când detectivul Hawksmoor caută să descopere un ucigaș de copii în serie
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]