2,114 matches
-
Liprandi cu privire la răscoala din 1821 au fost descifrate și traduse de E. Chișcă, de la Institutul de Istorie al Academiei R.P.R. De exemplu, manuscrisul intitulat Răscoala pandurilor sub conducerea lui Tudor Vladimirescu din anul 1821 și începutul acțiunii eteriștilor în principatele dunărene sub conducerea prințului Alexandru Ipsilanti precum și sfârșitul lamentabil al acestor mișcări în același an (fond 673, dosar 234-235-236), împărțit în 17 caiete, a fost semnalat de Gh. Haupt, Date cu privire la cunoștințele opiniei ruse despre țările române la începutul secolului XIX
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
și carte, sub forma corespunzătoare cu legile fonologiei românești, dovedește - observa Sextil Pușcariu - că noțiunile exprimate prin aceste cuvinte au fost în toate timpurile curente la poporul nostru și ne îndreptățește să credem că după stingerea culturii romane în regiunile dunărene, strămoșii noștri n-au uitat niciodată meșteșugul de a scrie și de a citi cărți”) și s-au citit cărți (verbul lecturii este de origine slavă, pentru că „cititorul” textelor, adică preotul, făcea acest lucru într-o biserică, loc unde s-
LITERATURA STRAROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287830_a_289159]
-
după o viziune proprie în culegerile Pătimirea moldovenilor (1993), mult amplificată sub titlul Scolii paralele (1997), și Glose istorico-literare (1994). În fine, Dacia Sacra (1999), tipărită postum, cuprinde în afara studiilor de istorie referitoare la perioada veche și medievală a romanității dunărene, corespondența autorului cu Constantin Noica. Erudiția, stilul viu, nuanțat și mai ales patosul ce străbate toate intervențiile, ca și infiltrațiile filosofico-moraliste sau aluziile la cotidian dau operei lui L. o aură deosebită, apropiind-o, pe o bună parte a întinderii
LOZOVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287857_a_289186]
-
în 1955), frecventând apoi, tot în orașul natal, timp de trei ani Facultatea de Chimie Alimentară; în 1965 a absolvit aici Facultatea de Filologie, funcționând, în continuare, ca bibliotecar la Biblioteca „V.A. Urechia” din Galați. Debutează la revista „Pagini dunărene”, în 1959. Colaborează la „Iașul literar”, „Luceafărul”, „România literară”, „Contemporanul”, „Ateneu” ș.a. Volumul de debut al lui G. , Nici o tangentă la inimă! (1968), prezintă un poet fără o pecete stilistică specifică, evoluând pe traiectoria unui neomodernism cuminte, vizibil marcat de
GHERGHEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287245_a_288574]
-
de legătură dintre culturile română și germană, stabilite prin intermediul învățământului liceal și universitar, prin contribuția exegeților care au avut în vedere relațiile dintre cele două literaturi. Interesul lui F. s-a îndreptat apoi către viața culturală și literară a șvabilor dunăreni, mai ales a acelora din Banat. Este autorul a două ample monografii despre teatrele de limbă germană din Timișoara (1993) și Oravița (1996), în care, după informate excursuri istorice, sunt prezentate repertoriile (cu frecvente trimiteri la dramaturgia românească) și sunt
FASSEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286966_a_288295]
-
roumaine de linguistique”, „Studii și cercetări lingvistice” și „Studii clasice”. Colaborează la lucrările colective Gramatica limbii române contemporane (1955), Limba română. Fonetică, gramatică, vocabular (1956), Istoria limbii române (I-II, 1965- 1969), Enciclopedia limbilor romanice (1989). În 1985 publică Latina dunăreană. Introducere în istoria limbii române, lucrare distinsă cu Premiul „Timotei Cipariu” al Academiei Române. F. are o importantă activitate de editor, stabilind textul, variantele, notele și bibliografia pentru o ediție critică de înaltă ținută științifică a operei lui Grigore Alexandrescu (I
FISCHER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287009_a_288338]
-
Ion Roman, București, 1972; Aulus Gellius, Nopțile atice, tr. David Popescu, București, 1965; Persius, Iuvenal, Marțial, Satire și epigrame, tr. Tudor Măinescu și Alexandru Hodoș, București, 1967. Repere bibliografice: Mircea Anghelescu, Grigore Alexandrescu, „Opere”, LR, 1973, 5; Mioara Avram, „Latina dunăreană”, SCL, 1986, 3; Gh. Bulgăr, „Latina dunăreană”, VR, 1986, 3-4; Al. Graur, „Latina dunăreană”, RL, 1986, 23. A.C.
FISCHER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287009_a_288338]
-
atice, tr. David Popescu, București, 1965; Persius, Iuvenal, Marțial, Satire și epigrame, tr. Tudor Măinescu și Alexandru Hodoș, București, 1967. Repere bibliografice: Mircea Anghelescu, Grigore Alexandrescu, „Opere”, LR, 1973, 5; Mioara Avram, „Latina dunăreană”, SCL, 1986, 3; Gh. Bulgăr, „Latina dunăreană”, VR, 1986, 3-4; Al. Graur, „Latina dunăreană”, RL, 1986, 23. A.C.
FISCHER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287009_a_288338]
-
Iuvenal, Marțial, Satire și epigrame, tr. Tudor Măinescu și Alexandru Hodoș, București, 1967. Repere bibliografice: Mircea Anghelescu, Grigore Alexandrescu, „Opere”, LR, 1973, 5; Mioara Avram, „Latina dunăreană”, SCL, 1986, 3; Gh. Bulgăr, „Latina dunăreană”, VR, 1986, 3-4; Al. Graur, „Latina dunăreană”, RL, 1986, 23. A.C.
FISCHER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287009_a_288338]
-
Galați. Debutează cu povestirea Ispita mării verzi în „Luceafărul” (1969), semnând Constantin Ucuta. Debutul editorial, recomandat de Marin Preda, îl reprezintă volumul de povestiri Începutul verii astronomice (1978). Colaborează cu proză scurtă și fragmente de roman în „Luceafărul”, „Ateneu”, „Pagini dunărene”, „Porto Franco” ș.a. Între 22 și 25 decembrie 1989 este președintele primului comitet revoluționar din Galați. Alternând cărțile de proză scurtă (schițe, povestiri) cu romanul, G. și-a amplificat aria tematică, dar a rămas fidel normelor interioare ale exercițiului literar
GURAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287386_a_288715]
-
Brăila), stabilindu-se în 1936 la Galați, ca procuror la Curtea de Apel. Debutează în „Revista Alexandri” (1891) și colaborează cu versuri la „Acțiunea”, „Arhiva”, „Vatra”, „Noua revistă română”, „Sămănătorul”, „Adevărul literar și artistic”, „Revista vremii”, „Revista literară”, „Pământul”, „Pagini dunărene” ș.a. Publică un volum de poezii intitulat Din chinuri (1933) și câteva volume de teatru: Floarea păcatului (1935), Teatru (1936) și Decebal (1938). Nu există indicii că piesele lui H. s-ar fi jucat. De altfel, nici nu erau potrivite
HASNAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287419_a_288748]
-
urmate de câteva poezii în „Tribuna” (1915-1916). Adună folclor, pe care îl publică în revista „Ion Creangă” din Bârlad. Colaborează destul de frecvent cu schițe, nuvele, versuri, eseuri, recenzii, foiletoane de bună ținută literară în „Ramuri”, „Cuvântul”, „Facla”, „Azi”, „Dimineața”, „Relief dunărean”, „Pagini basarabene”, „Timpul”, „Universul literar”, „Convorbiri literare”, „Gândul nostru” (Iași), „Cuvântul liber”, „Viața literară”, „Viața românească”, „Gazeta literară”, „România literară”, „Luceafărul”, „Steaua”, „Familia”, ajungând chiar prim-redactor al cotidianului „Capitala” (1943). Un volum târziu de poeme și balade orientale, Cântecele
LEONTESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287781_a_289110]
-
chihlimbaruri/ Femeia lungă din nord” (Oraș hanseatic). Cu tot numărul impresionant de vederi extranee (unele contrapunctate de amintirea tărâmurilor carpatice), priveliștile autohtone dețin ponderea covârșitoare. Un întreg volum, Unde apele vorbesc cu pământul (1961), se întocmește din stampe de Deltă dunăreană, nu fără a include și orații în stil whitmanian, adus la diapazon românesc prin nuanțări ce sună puțin a Geo Bogza. Celelalte volume și cicluri - Pe înaltele reliefuri (1967), Turn cu ceas (1971), Septentrion (1980) - sunt alcătuite prin însumarea de
RAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289147_a_290476]
-
îi lipseau, e drept, rigiditățile, mimetismele și naivitățile începutului: „Plictisiți de a fi purtat pe umeri atâta vreme un cap normal, unii dintre eroii acestor prozatori prizează bizareria experimentală, cherhanalele pescărești se umplu de cazuri psihiatrice, traume pitorești în cadru dunărean; Bucureștiul însuși devine sediul unui panopticum reînviat, cu figuri de balet mecanic, fără identitate precisă sau, mai degrabă, cu una violent mistificată.” Se mai rețin, de asemenea, câteva considerații privind „metodologia cronicii literare”: calitățile acesteia ar fi întinderea („«scara» la
REGMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289165_a_290494]
-
cu ilustrații de Florica Cordescu, București, 1951; Dacă numeri pân’ la zece, București, 1953; Ursul, cu ilustrații de V. Dobrică, București, 1954; Povești adevărate, cu ilustrații de Constantin Plăcintă, București, 1956; De la Tian-Șan la munții de jasp..., București, 1958; Povești dunărene, cu ilustrații de Cristea Condacci, București, 1959; Pasărea măiastră, pref. Ion Vitner, București, 1961; Coiful de aur, cu ilustrații de Dumitru Ionescu, București, 1962; Viscolul, București, 1962; Întrunirea, București, 1963; O zi de august, București, 1965; Râul fierbinte, pref. Valeriu
SAHIGHIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289433_a_290762]
-
St. O. Iosif „îndrăznesc” să publice Simfonie, „versuri de o bizară și îndrăzneață frumusețe”. A mai colaborat la „Revista celorlalți”, „Flacăra”, „Simbolul”, „Insula”, „Floare-albastră”, „Seara”, „Facla”, „Mișcarea literară”, „Salonul literar”, „Graiul vremii”, iar în ultimii ani de viață la „Pagini dunărene”, „Cronica”, „Ramuri” ș.a. Poeziile și le-a strâns în volumele Poeme (1911), Grădina Hesperidelor (1912), Imperii efemere (1925). Avea sub tipar, în 1929, Armonii lascive. În 1902 îi apăruse culegerea de caricaturi Politicienii noștri. A fost prieten cu Ion Minulescu
STEFANESCU-EST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289909_a_291238]
-
archeológia [Arheologie blândă], postfața trad., Nădlac, 2001; Zelené mlieko roviny. 5 rumunsk’ych básnikov z Vojvodiny [Laptele verde al câmpiei. 5 poeți români din Voivodina], Nădlac, 2001; Ján Ondrus, Înghițind firul de păr, postfața trad., Nădlac, 2001; Ladislau Tazký, Morminte dunărene, Nădlac, 2001 (în colaborare cu Florin Bănescu); Stanislav Rakús, Cerșetorii, Nădlac, 2001 (în colaborare cu Florin Bănescu); Milan Rúfus, Clopote și alte poezii, Nădlac, 2002; Milo Urban, Lângă moara din deal - Bătrânețe, Nădlac, 2002 (în colaborare cu Corneliu Barborică și
STEAUA NOASTRA – OUR STAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289895_a_291224]
-
altele noi. Retrospecția și introspecția - mai toate personajele, intelectuali, au această înclinație - amplifică și construcția epicului; amintirile de familie coboară la a treia generație, până la începutul secolului al XX-lea, când Alexandru Norșa, descins din Transilvania, se stabilește în portul dunărean. Dacă desfășurarea narativă își pierde cursivitatea prin numeroase inserții (mulțimea de personaje din mediul academic bucureștean, ca și din spațiul provincial alunecă în digresiuni de tot felul), romanul câștigă în profunzime analitică. Naratorul observă și analizează comportamentul celor din jurul său
SANDULESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289468_a_290797]
-
colecția Microfilme Anglia, rola 131. </ref>. Dar, tocmai aceasta se prefigura a fi soluția. Contextul general era favorabil, deoarece celelalte puteri nu formulaseră obiecții. Pe de altă parte, „problema Dunării” devenea din ce În ce mai acută, crescând opoziția critică față de „vânzarea”, cedarea intereselor dunărene ale românilor doar pentru satisfacția În „chestiunea titlului” <ref id="95">95 Hoyös c. Haymerle, București, 19 martie 1881, la ANIC, fond Casa Regală, dosar 16/1881, f. 15. </ref>. Situația s-a precipitat la sfârșitul lunii februarie, când Vasile
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
VALURI DUNĂRENE, revistă apărută la Silistra, lunar, între martie și iulie 1936, sub conducerea unui comitet, cu subtitlul „Literară-Artistică-Critică”. Articolul-program, Gândul nostru, semnat de T. Popescu-Berca, anunță că noua publicație își propune să promoveze „elemente tinere capabile de fapte mari”. Scriu aici
VALURI DUNARENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290419_a_291748]
-
Alteori iubirea e pustiitoare, metafora însăși fiind parcă mistuită într-o rotire cosmică. Poetul invocă stelele, dă foc cerului într-o „tragică seară”, provocând „un ultim potop și prăpăd” (Baladă la Steaua Polară). El are în sânge ritmurile agreste ale baladelor dunărene, iubirile dezlănțuite ale haiducilor și hoților de codru (Rit). Formarea lui V. în atmosfera Școlii de Literatură și a revistei „Tânărul scriitor” și-a pus însă amprenta asupra talentului său autentic. Tributul plătit a constat atât în poezii comandate de
VASILE-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290447_a_291776]
-
impresia de a se fi lansat Într-o veritabilă ofensivă pentru a și asigura o poziție preponderentă În „afacerile sud-estului european”, În cuprinsul cărora cea a Dunării se dovedea una axială. Ca urmare, creșterea influenței politicii sale În „micile state dunărene”, recent independente, s-a constituit Într-o preocupare „la zi” a cabinetului de la Viena. Prima În vizorul unei atare politici s-a aflat Serbia, situație de natură a profila „eventualități amenințătoare” pentru România; cel puțin la fel de amenințătoare ca „manevrele rusești
ANII 1866 ŞI 1881 LA ROMÂNI. NOTE ISTORIOGRAFICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
boierești și sub vâna de bou a jandarmilor, țăranii se nasc maturi, lucizi, îndârjiți. E o atmosferă de coșmar, pictată în tonalități dure, violente, supradimensionând aproape neverosimil, ostentativ, o stare de fapt. Cu unele elemente de monografie etnografică a satului dunărean, romanul înfățișează și datini de nuntă și înmormântare, obiceiul de a striga de pe dealuri, de Lăsatul Secului, făcând publice aventurile erotice petrecute în cursul anului sau acela de a invoca ploaia prin jocul paparudelor și prin îngroparea unei păpuși de
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
numai în vreme de război, când totul devine posibil, nimic nu mai ține de domeniul surprizei, situațiile teribile, senzaționalul intrând în ordinea faptelor zilnice. Pădurea nebună (1963) se vrea o apologie a vieții libere, fremătătoare, reală cândva pe întinderea șesului dunărean, acoperit de codri sălbatici. Deliormanul „nebun” este evocat pentru a contrasta cu lâncezeala unui orășel cu străzi prăfoase, pe care trec birje cu cai scheletici nețesălați, cu dughene și frizerii adormite, cu mizere birturi economice, firme decolorate, cerșetori infirmi, bragagii
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
Mostiștei. Printre lucrările hidrotehnice, care modifică regimul hidrologic al cursurilor de apă în mod substanțial și creează noi individualități hidrografice în peisajul României, sunt marile acumulări de apă montane (Bicaz pe Bistrița, Vidra pe Lotru, Vidraru pe Argeș) etc. sau dunărene (Porțile de Fier I și II), realizate tot după cel de al doilea război mondial. Trebuie să amintim că în cadrul activității Comisiei Europene a Dunării, în secolul trecut s-a produs tăierea "Marele M" de pe brațul Sulina, iar recent tăierea
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]