5,351 matches
-
distincte, dar similare în privința caracteristicilor și prezente o singură dată în structura eșantionului; unitățile de observare trebuie să fie selectate obiectiv și sistematic, evitând-se erorile, influențele sau distorsiunile. Există două mari categorii de metode de eșantionare: a) metode de eșantionare probabilistice - se fundamen tează pe principiul potrivit căruia fiecare element al colectivității statistice studiate are o probabilitate determinabilă, egală și nenulă de a fi selectat ca unitate de observare.<footnote Ibidem, p. 505. footnote> Metodele de eșantionare probabilistice sunt următoarele
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
a) metode de eșantionare probabilistice - se fundamen tează pe principiul potrivit căruia fiecare element al colectivității statistice studiate are o probabilitate determinabilă, egală și nenulă de a fi selectat ca unitate de observare.<footnote Ibidem, p. 505. footnote> Metodele de eșantionare probabilistice sunt următoarele:<footnote C. Dobre, C. Negruț, M. Venczel, op. cit., pp. 154-158. footnote> sondajul aleatoriu simplu sau la întâmplare; sondajul „ciorchine”; sondajul aleatoriu (geografic); sondajul cu mai multe grade; sondajul stratificat; b) metodele de eșantionare empirică - sunt folosite atunci când
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
505. footnote> Metodele de eșantionare probabilistice sunt următoarele:<footnote C. Dobre, C. Negruț, M. Venczel, op. cit., pp. 154-158. footnote> sondajul aleatoriu simplu sau la întâmplare; sondajul „ciorchine”; sondajul aleatoriu (geografic); sondajul cu mai multe grade; sondajul stratificat; b) metodele de eșantionare empirică - sunt folosite atunci când cercetătorul dispune de informații care îi permit să estimeze probabilitatea de selecție a componentelor colectivității studiate și de includere a acestora în eșantion.<footnote I. Cătoiu (coordonator), op. cit., p. 522. footnote> Astfel, aceste metode au la
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
footnote> Astfel, aceste metode au la bază o alegere rațională a unităților de observare și trebuie să respecte reguli care se referă fie la caracteristicile colectivității statistice investigate, fie la locul și momentul anchetei. Cele mai utilizate metode neprobabilistice de eșantionare sunt:<footnote C. Dobre, C. Negruț, M. Venczel, op. cit., pp. 158-160. footnote> metoda cotelor; metoda itinerarului. La alegerea metodelor de eșantionare se va ține seama de următorii factori:<footnote Ibidem, pp. 153-154. footnote> costul eșantionării (metodele probabilistice sunt mai costisitoare
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
referă fie la caracteristicile colectivității statistice investigate, fie la locul și momentul anchetei. Cele mai utilizate metode neprobabilistice de eșantionare sunt:<footnote C. Dobre, C. Negruț, M. Venczel, op. cit., pp. 158-160. footnote> metoda cotelor; metoda itinerarului. La alegerea metodelor de eșantionare se va ține seama de următorii factori:<footnote Ibidem, pp. 153-154. footnote> costul eșantionării (metodele probabilistice sunt mai costisitoare decât cele empirice); existența și posibilitatea procurării unei baze de sondaj, adică a „listei” tuturor elementelor care compun colectivitatea investigată. posibilitatea
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
mai utilizate metode neprobabilistice de eșantionare sunt:<footnote C. Dobre, C. Negruț, M. Venczel, op. cit., pp. 158-160. footnote> metoda cotelor; metoda itinerarului. La alegerea metodelor de eșantionare se va ține seama de următorii factori:<footnote Ibidem, pp. 153-154. footnote> costul eșantionării (metodele probabilistice sunt mai costisitoare decât cele empirice); existența și posibilitatea procurării unei baze de sondaj, adică a „listei” tuturor elementelor care compun colectivitatea investigată. posibilitatea de identificare a unităților din baza de sondaj, adică a persoanelor, grupurilor de persoane
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
de sondaj, adică a „listei” tuturor elementelor care compun colectivitatea investigată. posibilitatea de identificare a unităților din baza de sondaj, adică a persoanelor, grupurilor de persoane, întreprinderilor etc. Având în vedere toate aceste aspecte, am considerat potrivită, ca metodă de eșantionare, metoda cotelor. Factorii determinanți ai competitivității economice 146 Principiul acestei metode - cea mai cunoscută metodă nepro babilistică de eșantionare - constă în constituirea unei machete reduse a populației studiate, după caracteristicile cunoscute ale acestora. <footnote Ibidem, p. 158. footnote> Altfel spus
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
sondaj, adică a persoanelor, grupurilor de persoane, întreprinderilor etc. Având în vedere toate aceste aspecte, am considerat potrivită, ca metodă de eșantionare, metoda cotelor. Factorii determinanți ai competitivității economice 146 Principiul acestei metode - cea mai cunoscută metodă nepro babilistică de eșantionare - constă în constituirea unei machete reduse a populației studiate, după caracteristicile cunoscute ale acestora. <footnote Ibidem, p. 158. footnote> Altfel spus, „eșantionul trebuie să cuprindă toate elementele sale în aceeași proporție în care se află elementele colectivității generale din care
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
caracteristicile cunoscute ale acestora. <footnote Ibidem, p. 158. footnote> Altfel spus, „eșantionul trebuie să cuprindă toate elementele sale în aceeași proporție în care se află elementele colectivității generale din care provine.”<footnote M.C. Demetrescu, op. cit., p. 31. footnote> Prin urmare, eșantionarea de acest tip implică necesitatea existenței unor date statistice referitoare la colectivitatea investigată (în cazul de față, am utilizat date referitoare la numărul și structura întreprinderilor din Regiunea Vest, având ca sursă Statistica teritorială 2010, elaborată de INS). În acest
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
240 Anexa 3.18 Raportul de sinteză Obiectul cercetării îl reprezintă analiza impactului factorilor determinanți ai competitivității economice asupra firmelor din Regiunea Vest. Metoda utilizată: în această cercetare s-au utilizat anchetele individuale, structurate, bazate pe un chestionar. Metoda de eșantionare: s-a folosit metoda cotelor, adică o alegere rațională a întreprinderilor, urmărindu-se obținerea la nivelul eșantionului a unei structuri identice structurii colectivității cercetate, în funcție de domeniul de activitate și dimensiunea firmei (după numărul de salariați). Descrierea chestionarului: întrebări comportamentale, legate
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
aspect normativ (reguli de decizie, criterii de evaluare a alternativelor, proceduri decizionale individuale și/sau de grup); metode informatice de analiză și proiectare a unor sisteme-suport pentru decizii, a sistemelor-expert și a altor instrumente folosite în inteligența afacerilor; metode de eșantionare informațională, interviuri, chestionare, paneluri de experți ș.a., în scopul investigării sistemului existent (în faza de analiză și diagnoză); metode de analiză a datelor folosind tehnici statistice, econometrice și de data mining; metode psihosociologice de investigare a relațiilor interumane, de selecție
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
de investigare a sistemului, pe care le prezentăm în continuare, au în vedere în principal colectarea datelor despre sistem. 1.1. Tehnici de interviu Interviurile pot fi realizate în timp real sau retrospectiv și au în vedere crearea bazei de eșantionare, proiectarea unui set de întrebări, culegerea și înregistrarea datelor obținute din interviu, interpretarea, validarea și estimarea siguranței sau a încrederii privind datele colectate. Fluxul de date creat în timpul interviului conține: planul (lista de întrebări), agenda (lista persoanelor care trebuie intervievate
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
În restul cazurilor, din considerente de cost, se apelează la alte tehnici de investigare a sistemului. 1.2. Tehnici de chestionar Aceste tehnici de tip individual, retrospective, se desfășoară după următorii pași: stabilirea precisă a scopului investigației; stabilirea bazei de eșantionare; alegerea unui eșantion reprezentativ din baza de eșantionare; proiectarea și redactarea chestionarelor; expedierea chestionarelor către respondenții potențiali; colectarea răspunsurilor, eventual reiterarea procedurii, când răspunsurile sunt insuficiente sau neclare; analiza datelor din chestionare. Avantajul principal al tehnicii de chestionar îl constituie
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
apelează la alte tehnici de investigare a sistemului. 1.2. Tehnici de chestionar Aceste tehnici de tip individual, retrospective, se desfășoară după următorii pași: stabilirea precisă a scopului investigației; stabilirea bazei de eșantionare; alegerea unui eșantion reprezentativ din baza de eșantionare; proiectarea și redactarea chestionarelor; expedierea chestionarelor către respondenții potențiali; colectarea răspunsurilor, eventual reiterarea procedurii, când răspunsurile sunt insuficiente sau neclare; analiza datelor din chestionare. Avantajul principal al tehnicii de chestionar îl constituie costul redus (circa 5-10% din costul interviului, raportat
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
obținerea de eșantioane reprezentative pentru testarea principalelor aserțiuni contabile: apariție, exhaustivitate, acuratețe, separarea exercițiilor financiare, clasificare, existență, drepturi și obligații, evaluare și alocare. În acest caz, auditorul trebuie să ia În calcul eventualele erori care pot apărea În cadrul procesului de eșantionare statistică, ce au impact asupra riscului de nedetectare și de audit (Tennessee Department of Revenue Audit Division, 2005, pp. 5-6ă. Având În vedere datele prezentate În tabelul 5.1, ușurința cu care pot fi aplicate, dar și criteriul de maxim
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
foveal (este imposibilă modificarea cablajului fotoreceptorilor din retină). Nu putem citi rapid decât dacă știm deja subiectul tratat. În metodele utilizate la școală, este necesar să se insiste asupra împărțirii în litere și silabe, deoarece ochiul sare din loc în loc (eșantionare) și nu face, de obicei, o analiză sistematică, literă cu literă. Așadar, o metodă strict globală 1 ar fi nefastă pentru învățarea ortografiei, fiindcă, în acest caz, memoria ghicește cuvintele pornind doar de la câteva litere. Învățătorii au numit această practică
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
și ordinea întrebărilor din chestionar 118 Capitolul IV Acuratețea datelor. Erori și surse de erori în anchete și sondaje 123 1. Noțiunea de eroare. Tipuri de erori 123 2. Validitatea și fidelitatea instrumentelor de cercetare 126 3. Erori legate de eșantionare. Problema nonrăspunsului 132 4. Erori legate de construcția chestionarului 137 4.1. Erori generate de formularea întrebărilor 138 4.2. Erori generate de numărul și ordinea întrebărilor în chestionar 140 4.3. Erori generate de forma de răspuns 143 4
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
154 7. Evaluarea calității anchetei și sondajelor de opinie 156 Capitolul V Populație și eșantion (I). Alegerea subiecților care vor fi direct investigați 159 1. Ideea cercetărilor selective 159 2. Reprezentativitatea eșantionului 162 3. Tipuri de eșantioane. Proceduri clasice de eșantionare 167 3.1. Eșantionarea simplă aleatorie 168 3.2. Eșantionarea prin stratificare 170 3.3. Eșantionarea multistadială 173 3.4. Eșantionarea multifazică 175 3.5. Eșantionarea pe cote 176 3.6. Eșantioane fixe (panel) 178 4. Aspecte practice ale eșantionării
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
anchetei și sondajelor de opinie 156 Capitolul V Populație și eșantion (I). Alegerea subiecților care vor fi direct investigați 159 1. Ideea cercetărilor selective 159 2. Reprezentativitatea eșantionului 162 3. Tipuri de eșantioane. Proceduri clasice de eșantionare 167 3.1. Eșantionarea simplă aleatorie 168 3.2. Eșantionarea prin stratificare 170 3.3. Eșantionarea multistadială 173 3.4. Eșantionarea multifazică 175 3.5. Eșantionarea pe cote 176 3.6. Eșantioane fixe (panel) 178 4. Aspecte practice ale eșantionării 181 4.1. Procedura
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Capitolul V Populație și eșantion (I). Alegerea subiecților care vor fi direct investigați 159 1. Ideea cercetărilor selective 159 2. Reprezentativitatea eșantionului 162 3. Tipuri de eșantioane. Proceduri clasice de eșantionare 167 3.1. Eșantionarea simplă aleatorie 168 3.2. Eșantionarea prin stratificare 170 3.3. Eșantionarea multistadială 173 3.4. Eșantionarea multifazică 175 3.5. Eșantionarea pe cote 176 3.6. Eșantioane fixe (panel) 178 4. Aspecte practice ale eșantionării 181 4.1. Procedura „pasului” 182 4.2. Metoda areolară
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Alegerea subiecților care vor fi direct investigați 159 1. Ideea cercetărilor selective 159 2. Reprezentativitatea eșantionului 162 3. Tipuri de eșantioane. Proceduri clasice de eșantionare 167 3.1. Eșantionarea simplă aleatorie 168 3.2. Eșantionarea prin stratificare 170 3.3. Eșantionarea multistadială 173 3.4. Eșantionarea multifazică 175 3.5. Eșantionarea pe cote 176 3.6. Eșantioane fixe (panel) 178 4. Aspecte practice ale eșantionării 181 4.1. Procedura „pasului” 182 4.2. Metoda areolară sau pe zone 183 4.3
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
direct investigați 159 1. Ideea cercetărilor selective 159 2. Reprezentativitatea eșantionului 162 3. Tipuri de eșantioane. Proceduri clasice de eșantionare 167 3.1. Eșantionarea simplă aleatorie 168 3.2. Eșantionarea prin stratificare 170 3.3. Eșantionarea multistadială 173 3.4. Eșantionarea multifazică 175 3.5. Eșantionarea pe cote 176 3.6. Eșantioane fixe (panel) 178 4. Aspecte practice ale eșantionării 181 4.1. Procedura „pasului” 182 4.2. Metoda areolară sau pe zone 183 4.3. Metoda itinerarelor (random route) 184
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
cercetărilor selective 159 2. Reprezentativitatea eșantionului 162 3. Tipuri de eșantioane. Proceduri clasice de eșantionare 167 3.1. Eșantionarea simplă aleatorie 168 3.2. Eșantionarea prin stratificare 170 3.3. Eșantionarea multistadială 173 3.4. Eșantionarea multifazică 175 3.5. Eșantionarea pe cote 176 3.6. Eșantioane fixe (panel) 178 4. Aspecte practice ale eșantionării 181 4.1. Procedura „pasului” 182 4.2. Metoda areolară sau pe zone 183 4.3. Metoda itinerarelor (random route) 184 4.4. Alegerea persoanei de
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
eșantionare 167 3.1. Eșantionarea simplă aleatorie 168 3.2. Eșantionarea prin stratificare 170 3.3. Eșantionarea multistadială 173 3.4. Eșantionarea multifazică 175 3.5. Eșantionarea pe cote 176 3.6. Eșantioane fixe (panel) 178 4. Aspecte practice ale eșantionării 181 4.1. Procedura „pasului” 182 4.2. Metoda areolară sau pe zone 183 4.3. Metoda itinerarelor (random route) 184 4.4. Alegerea persoanei de anchetat 185 5. O modalitate de construcție a unui eșantion național 187 Capitolul VI
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
2. Metoda areolară sau pe zone 183 4.3. Metoda itinerarelor (random route) 184 4.4. Alegerea persoanei de anchetat 185 5. O modalitate de construcție a unui eșantion național 187 Capitolul VI Populație și eșantion (II). Aspectele matematice ale eșantionării 193 1. Câteva noțiuni elementare de statistică 193 2. Reprezentativitatea unui eșantion probabilistic 196 3. Alte aspecte privind reprezentativitatea 199 3.1. Estimarea proporțiilor 199 3.2. Calculul erorii standard pentru alte tehnici de eșantionare 200 4. Teste de semnificație
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]