807 matches
-
Calea ferată îngustă Sibiu-Agnita(-Sighișoara) este o cale ferată cu ecartament de 760 mm care străbate Podișul Hârtibaciului pe teritoriul județului Sibiu, legând orașele Sibiu și Agnita, precum și comunitățile de pe traseu. Până în anul 1965 calea ferată lega mai departe Agnita de Sighișoara, urcând dealul Apoldului pentru a lega Podișul Hârtibaciului de
Calea ferată îngustă Sibiu–Agnita(–Sighișoara) () [Corola-website/Science/314913_a_316242]
-
Apor din Sighișoara decide să construiască o cale ferată care să lege Podișul Târnavelor de Podișul Hârtibaciului. Din cauza dificultății traseului dintre Sighișoara și Brădeni, care presupunea curbe foarte strănse și o declivitate crescută pentru traversarea dealului Apoldului, s-a ales ecartamentul îngust, standardizat în imperiu la 760 mm. Secțiunea Sighișoara-Agnita a fost operată de 3 locomotive cu tender noi, seria 388, producție a fabricii de locomotive Wiener Neustadt, de la deschiderea circulației în 15 noiembrie 1896, până la închiderea liniei, la 1 iunie
Calea ferată îngustă Sibiu–Agnita(–Sighișoara) () [Corola-website/Science/314913_a_316242]
-
ca scop facilitarea transportului de lemn din pădurile din Munții Carpați și de acces la depozitele de minereu de la Baia Borșa (în ). Pornind din localitatea Valea Vișeului (în ) de pe Calea ferată Sighetu Marmației-Ivano-Frankivsk a fost construită o cale ferată cu ecartament normal de-a lungul râului Vișeu prin Vișeu de Sus (în , în ) către Borșa (în , în ), care a fost deschisă traficului în anul 1913. Prin Tratatul de la Trianon încheiat la sfârșitul primului război mondial, partea de sud a comitatului Maramureș
Calea ferată Valea Vișeului–Borșa () [Corola-website/Science/319896_a_321225]
-
perioada interbelică, guvernul României a adoptat măsura construirii unei căi ferate care să lege nordul Transilvaniei de Maramureș, dar acesta nu a putut fi dus la capăt. În 1940 a fost pusă în funcțiune numai o singură cale ferată cu ecartament îngust care pleca de la Telciu și se conecta cu căile ferate din Maramureș în apropierea localității Moisei. În același an, România a trebuit să cedeze Ungariei prin Dictatul de la Viena, nord-vestul Transilvaniei, Crișana și partea de sud a Maramureșului. După
Calea ferată Valea Vișeului–Borșa () [Corola-website/Science/319896_a_321225]
-
se încheie în anii 2020. deservește un număr de 12 linii. Acestea se pot clasifica în două tipuri: "superficiale" și "de adâncime". Liniile superficiale se află la aproximativ 5 m sub pământ și au fost construite prin săpare și acoperire. Ecartamentul acestor linii este cel normal. Liniile de adâncime sunt executate în tunele circulare, și se află la adâncimi de 20 până la 50 m. Diametrul tunelelor este mic, de doar 3,6 m în unele cazuri, de aceea și ecartamentul șinelor
Metroul din Londra () [Corola-website/Science/298532_a_299861]
-
acoperire. Ecartamentul acestor linii este cel normal. Liniile de adâncime sunt executate în tunele circulare, și se află la adâncimi de 20 până la 50 m. Diametrul tunelelor este mic, de doar 3,6 m în unele cazuri, de aceea și ecartamentul șinelor este mai mic decât cel standard. Metroul rulează în subteran în zona centrală a Londrei și iese la suprafață în suburbii, cu excepția liniilor Victoria și Waterloo & City, care sunt subterane pe toată lungimea lor. Marea majoritate a rețelei de
Metroul din Londra () [Corola-website/Science/298532_a_299861]
-
căreia safirele reprezintă principalul export, generează o cifră de afaceri anuală de cel putin 70 de milioane de lire sterline (103 milioane de dolari). Infrastructură căilor de comunicații este în curs de modernizare, există 1.450 km căi ferate (cu ecartament lat), 11.650 km căi rutiere principale (95% modernizate), 160 km căi navigabile interne (pentru nave mici), patru porturi principale (Colombo, Galle, Trincomalee și Jaffna), o mică flotă maritimă și 13 aeroporturi (cel al capitalei putând primi orice fel de
Sri Lanka () [Corola-website/Science/297988_a_299317]
-
cel mai mare grad de folosire a căilor ferate pe cap de locuitor din lume. Lungimea totală a rețelei de căi ferate este de 23.670,7 km din care 2.893,1 km de rețea ăn totalitate electrificată cu ecartament normal de 1 435 mm 89,8 km cu ecartament ingust de 1 372 mm. Restul de of 20.656,8 km cu ecartament de 1 067 mm și 40 km cu ecartament de 762 mm sunt de asemenea electrificate
Japonia () [Corola-website/Science/296602_a_297931]
-
cap de locuitor din lume. Lungimea totală a rețelei de căi ferate este de 23.670,7 km din care 2.893,1 km de rețea ăn totalitate electrificată cu ecartament normal de 1 435 mm 89,8 km cu ecartament ingust de 1 372 mm. Restul de of 20.656,8 km cu ecartament de 1 067 mm și 40 km cu ecartament de 762 mm sunt de asemenea electrificate. Majoritatea locuitorilor Japoniei călătoreau pe jos până în ultima parte a
Japonia () [Corola-website/Science/296602_a_297931]
-
23.670,7 km din care 2.893,1 km de rețea ăn totalitate electrificată cu ecartament normal de 1 435 mm 89,8 km cu ecartament ingust de 1 372 mm. Restul de of 20.656,8 km cu ecartament de 1 067 mm și 40 km cu ecartament de 762 mm sunt de asemenea electrificate. Majoritatea locuitorilor Japoniei călătoreau pe jos până în ultima parte a secolului XIX. Prima cale ferată a fost construită între Tokyo și Yokohama în 1872
Japonia () [Corola-website/Science/296602_a_297931]
-
km de rețea ăn totalitate electrificată cu ecartament normal de 1 435 mm 89,8 km cu ecartament ingust de 1 372 mm. Restul de of 20.656,8 km cu ecartament de 1 067 mm și 40 km cu ecartament de 762 mm sunt de asemenea electrificate. Majoritatea locuitorilor Japoniei călătoreau pe jos până în ultima parte a secolului XIX. Prima cale ferată a fost construită între Tokyo și Yokohama în 1872. În momentul de față, Japonia are una dintre cele
Japonia () [Corola-website/Science/296602_a_297931]
-
dublă activă pe trasee. În 1997 linia de tramvai Podu Roș - C.U.G. II a fost suspendată, aceasta urmând a fi reabilitată în 2013. Deasemenea există o linie de tramvai spre sat Dancu. Rețeaua de tramvaie din Iași are ecartament 1000 mm. Ca urmare a lucrărilor de reabilitare a liniilor de tramvai, începute în 2008, circulația tramvaielor pe anumite sectoare a fost oprită până la terminarea lucrărilor. Parcul actual de tramvaie preluat de către CTP Iași cuprinde 138 tramvaie: În 2005 circulația
Iași () [Corola-website/Science/296948_a_298277]
-
1871 începe construirea liniei ferate industriale pe distanță Reșița - Bocșa Română - Ocna de Fier în lungime de 31,3 km, care a fost inaugurată la 3 septembrie 1873, iar la 3 septembrie 1874 se dă în funcțiune linia ferată cu ecartament normal Voiteni - Bocșa. Fabrica din Bocșa prelucră în 1898 mașini și unelte agricole. La 28 noiembrie 1908 se dă în exploatare linia ferată normală Oravița - Berzovia - Bocșa - Reșița. Sociteatea U.D.R. se înființează în anul 1920 având, ca principal participant
Bocșa () [Corola-website/Science/297018_a_298347]
-
porturi comerciale sunt: Famagusta, Kyrenia, Larnaca, Limassol, Paphos, Vassiliko. Flotă comercială se ridică la un numar de 1414 nave. În momentul de față nu există nici o rețea feroviară în Cipru. În trecut, în epoca colonialismului britanic, cateva rețele feroviare cu ecartament îngust au fost folosite pentru arealele portuare pentru transportul mărfurilor abia descărcate pe insulă. Deci liniile feroviare cipriote nu sunt dezvoltate ca mijloc de transport. Rețeaua rutieră Cipru deține o bună rețea stradală lungă de aproape 19525 km, în bună
Geografia Ciprului () [Corola-website/Science/319675_a_321004]
-
zonă, prin facilitățile fiscale pe care le oferă. Avantajele oferite de amplasamentul "Zonei Libere Galați" (suprafață totală de 137 ha) se constituie în accesul la importantele magistrale de transporturi fluviale (canalul Rin - Main - Dunăre), de transporturi feroviare (inclusiv transferul la ecartamentul larg) și rutiere precum și în accesul la chei și la instalațiile portuare, poziționarea pe Dunărea maritimă la 80 km de Marea Neagră și foarte aproape de frontierele cu Ucraina și Republica Moldova. În Galați se găsește singurul parc de software din România. Parcul
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
3 linii, cu 19 tramvaie trase de câte un cal. În 1914, se trece la tracțiunea cu locomotive cu abur și ulterior cu benzină. În 1928 se face trecerea din nou la autobuze, până în 1943 când se instalează șină de ecartament 1435 mm pentru tramvai care circula între Gară și Piața Avram Iancu. În 1906, se deschide o linie suburbană din Arad spre localitățile Șiria și Pâncota în Podgoriile Aradului și Radna (Lipova) pe Valea Mureșului. Această linie cu ecartament metric
Tramvaiul din Arad () [Corola-website/Science/325342_a_326671]
-
de ecartament 1435 mm pentru tramvai care circula între Gară și Piața Avram Iancu. În 1906, se deschide o linie suburbană din Arad spre localitățile Șiria și Pâncota în Podgoriile Aradului și Radna (Lipova) pe Valea Mureșului. Această linie cu ecartament metric, avea asigurată tracțiunea cu automotoare pe benzină fabricate la uzina arădeană Weitzer. În 1913 această linie avea să fie electrificată, devenind prima cale ferată electrificată din estul Europei și a 8-a din lume. Deși nu era considerată linie
Tramvaiul din Arad () [Corola-website/Science/325342_a_326671]
-
Deși nu era considerată linie de tramvai, până la momentul introducerii tramvaielor urbane pentru continuarea serviciului de transport călători în 1982, acest segment de cale ferată a constituit un caz aparte în istoria căilor ferate electrificate din România, datorat în principal ecartamentului de 1000mm. Odată cu finalul celui de al Doilea Război Mondial, autoritățile orașului decid reactivarea serviciului de tramvaie ca unul modern electrificat, care să funcționeze în paralel cu cel de autobuze care exista din 1907, astfel din 29 noiembrie 1946 în
Tramvaiul din Arad () [Corola-website/Science/325342_a_326671]
-
două secole, dar exploatarea a început abia în 1939, când porțiunea îngropată a intruziunii Norilsk-Talnakh a fost descoperită sub munte. Pentru a deservi noul oraș a fost construită o cale ferată către portul Dudinka pe fluviul Enisei, la început, cu ecartament îngust (iarna 1935-1936), apoi, cu ecartament larg rusesc (1520 mm), la începutul anilor 1940. Din portul Dudinka, nichelul îmbogățit și cuprul sunt transportate la Murmansk pe mare, apoi la Monchegorsk și la topitoria din Peninsula Kola, în vreme ce produsele mai valoroase
Norilsk () [Corola-website/Science/305514_a_306843]
-
abia în 1939, când porțiunea îngropată a intruziunii Norilsk-Talnakh a fost descoperită sub munte. Pentru a deservi noul oraș a fost construită o cale ferată către portul Dudinka pe fluviul Enisei, la început, cu ecartament îngust (iarna 1935-1936), apoi, cu ecartament larg rusesc (1520 mm), la începutul anilor 1940. Din portul Dudinka, nichelul îmbogățit și cuprul sunt transportate la Murmansk pe mare, apoi la Monchegorsk și la topitoria din Peninsula Kola, în vreme ce produsele mai valoroase sunt transportate în amonte până la Krasnoyarsk
Norilsk () [Corola-website/Science/305514_a_306843]
-
Urgell, un mic aerodrom aflat la sud de Andorra utilizat doar de avioane private, este studiat de guvernul catalan ca posibil aeroport public comercial. Cea mai apropiată gară feroviară este L' Hospitalet-près-l'Andorre, est de Andorra, aflată pe linia cu ecartament de dinspre Latour-de-Carol, () sud-est de Andorra, de unde trenurile duc spre Toulouse și de acolo mai departe spre Paris cu trenurile franceze de mare viteză. Această linie este operată de SNCF. În Latour-de-Carol există și o linie de tren cu ecartament
Andorra () [Corola-website/Science/298069_a_299398]
-
ecartament de dinspre Latour-de-Carol, () sud-est de Andorra, de unde trenurile duc spre Toulouse și de acolo mai departe spre Paris cu trenurile franceze de mare viteză. Această linie este operată de SNCF. În Latour-de-Carol există și o linie de tren cu ecartament mic către Villefranche-de-Conflent, precum și linia SNCF cu ecartament normal către Perpignan, și cea a companiei RENFE, cu ecartament mare, de , către Barcelona. Limba oficială și istorică este catalana. Astfel, cultura este catalană, având un specific local. Andorra este locul de
Andorra () [Corola-website/Science/298069_a_299398]
-
trenurile duc spre Toulouse și de acolo mai departe spre Paris cu trenurile franceze de mare viteză. Această linie este operată de SNCF. În Latour-de-Carol există și o linie de tren cu ecartament mic către Villefranche-de-Conflent, precum și linia SNCF cu ecartament normal către Perpignan, și cea a companiei RENFE, cu ecartament mare, de , către Barcelona. Limba oficială și istorică este catalana. Astfel, cultura este catalană, având un specific local. Andorra este locul de origine al unor dansuri populare cum ar fi
Andorra () [Corola-website/Science/298069_a_299398]
-
Paris cu trenurile franceze de mare viteză. Această linie este operată de SNCF. În Latour-de-Carol există și o linie de tren cu ecartament mic către Villefranche-de-Conflent, precum și linia SNCF cu ecartament normal către Perpignan, și cea a companiei RENFE, cu ecartament mare, de , către Barcelona. Limba oficială și istorică este catalana. Astfel, cultura este catalană, având un specific local. Andorra este locul de origine al unor dansuri populare cum ar fi contrapàs și marratxa, care încă dăinuiesc în special în Sant
Andorra () [Corola-website/Science/298069_a_299398]
-
se poate citi pe unele locomotive cu aburi fabricate aici, și mai înainte se chemau St.E.G. În 1872, uzina produce prima locomotivă, denumită „Resicza” avînd numărul de circulație 2 (numărul 1 fiind atribuit locomotivei „Szecul” fabricată la Viena), cu ecartament de 948 mm, proiectată de John Haswell - directorul fabricii de locomotive „St. E. G." din Viena, locomotivă destinată transporturilor interne uzinale. Începând cu anul 1872 uzinele „St. E. G." de la Reșița produc pentru căile ferate europene: 16 macarale, 18 rezervoare pentru castelele
Reșița () [Corola-website/Science/296939_a_298268]