980 matches
-
Practic, obiectivul instituțiilor financiare este să atingă ținta de 9% capital propriu - Tier 1, așa cum a fost acesta stabilit în reglementarea Basel 3, al cărei termen este sfârșitul lunii iunie 2012", a declarat Cristian Ustinescu, director de investiții la DTZ Echinox. El apreciază că din cele câteva miliarde de euro cât cumulează împrumuturile cu garanții imobiliare cel puțin 300 de milioane de euro vor veni din astfel de lichidări. Estimăm că diferența până la 500-550 de milioane se va concretiza în tranzacții
Tranzacţiile imobiliare vor creşte în 2012 cu 10% () [Corola-journal/Journalistic/52460_a_53785]
-
din punct de vedere existențial". Politicul devine astfel o stihie secundară și malefică pe care nimeni nu mai dă doi bani. O soluție ar fi, potrivit lui Horațiu Pepine, să păstrăm distincția pe care Gustave Thibon (în Diagnostic-eseu de fiziologie socială, Echinox, Cluj, 2004) o face între omul de dreapta și cel de stînga: "Omul de dreapta, sfîșiat între o viziune clară a mizeriei, a dezordinii umane și chemarea unei purități imposibil de confundat cu ceva inferior ei, tinde să despartă cu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7512_a_8837]
-
sau aur, România are o adevărată comoară: terenurile agricole. Prețurile medii ale acestora au crescut cu aproape 60% în ultimii doi ani. Prețul mediu de hectarul de teren agricol a ajuns la 3.100 de euro, arată datele companiei DTZ Echinox, citate de Curierul Național, scrie agrointel.ro. În ciuda creșterii substanțiale, cu 60% în doi ani, prețurile de la noi se mențin de la două până la opt ori sub cele din majoritatea statelor europene. Prețurile terenurilor agricole diferă în România foarte puternic între
Adevărata comoară pe care stă România by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/50506_a_51831]
-
din rândul criticilor speculativi, iubitori de mistere sau ritualuri și pasionați de enigme sau inițieri obscure, ascunse în textele prozatorului. În toată perioada comunistă francmasoneria a fost un subiect interzis. Îmi amintesc că, pe vremea când eram redactor la revista "Echinox", am făcut o anchetă printre istoricii literari despre actualitatea operei sadoveniene, sub titlul Fenomenul Sadoveanu, începută în numărul 2 din 1977. Mi-a trimis o colaborare, un răspuns, și Savin Bratu, care avea să moară la cutremurul din 4 martie
Sadoveanu francmason by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8677_a_10002]
-
Generală Ciucea (1971-1992) urmând ca apoi în 1992 să ocupe același post la Liceul Teoretic ”Octavian Goga” din Huedin, unde lucrează și în prezent. Ulterior, începe să predea franceză și la Institutul Francez Cluj. Debutează pentru prima dată în revistă Echinox (1979) cu povestirea "Etajele lui Tăcu", iar volumul "Printre iubirile altora"( Dacia, 1997 ) reprezintă debutul sau editorial. În 1988 primește Gradul I cu lucrarea "Le discours narratif dans l’oeuvre" de Saint - Exupéry, iar în 2009 își susține lucrarea de
Alexandru Jurcan () [Corola-website/Science/329369_a_330698]
-
de a-l fi acceptat „sub patrafirul laic”. Din mulțimea subiectelor aduse în discuție câteva se impun ca teme de prim ordin, răsfrângând împrejurări dintre cele mai semnificative din biografia (și bibliografia) lui Ion Pop. Acestea ar fi: universitatea, revista „Echinox”, relația cu Franța culturală. Sunt mereu evocate din variate unghiuri. Viața universitară clujeană Ion Pop o trăise întâi ca student, coleg cu viitorii confrați literari Gheorghe Pituț, Nicolae Prelipceanu, Ana Blandiana, Liviu Petrescu, Ion Alexandru (căruia nu-i poate spune
Melancolia echilibrului by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4423_a_5748]
-
Mircea Zaciu, apoi el însuși profesor, după ce a urcat toate treptele ierarhiei didactice. Trăitor în această lume se va vedea impregnat sufletește de „atmosfera Bibliotecii”, deschis totodată contactelor cu generațiile mereu înnoite de studenți. Aceștia i-au deschis drumul către „Echinox”, publicația la a cărei întemeiere a pus umărul în decembrie 1968. Se afla în echipă cu Eugen Uricaru, Marian Papahagi, Ion Vartic, Petru Poantă, Dinu Flămând și cu alți tineri de atunci lângă care a rămas aproape 15 ani , „într-
Melancolia echilibrului by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4423_a_5748]
-
oficialităților în ce-l privește n-ar fi fost de ajuns, poemele acestea atacau subiecte inavuabile în epocă. Mi se pare extrem de curios faptul că unul dintre ele (un întreg ciclu) a putut apărea totuși, chiar și numai fragmentar în „Echinox”- ul clujean (nr. 3-4/ 1987). Este vorba despre Alexia, și mai cu seamă despre unul dintre poemele care compun Alexia. Poemul Godemișul (căci la el mă refer) e, aproape vers cu vers, unul incendiar. Nu numai că titlul trimite la
Debutul și urmarea by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3482_a_4807]
-
interviu acordat Luciei Negoiță de unul dintre cei mai importanți poeți de azi, Adrian Popescu, care își dezvăluie legăturile spirituale cu Italia, dar și cu Clujul în care s-a format și trăiește. Un capitol special îl reprezintă, desigur, momentul „Echinox": „Gloria Echinoxului a ținut trei decenii, 1968-98, adică până a nu fi demolat din interior, apoi destructurat, devalorizat ironic, prima dată într-un dicționar coordonat de Horea Poenar, altfel un critic inteligent, iar la patru decenii, 2008, săpat la partea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6253_a_7578]
-
Luciei Negoiță de unul dintre cei mai importanți poeți de azi, Adrian Popescu, care își dezvăluie legăturile spirituale cu Italia, dar și cu Clujul în care s-a format și trăiește. Un capitol special îl reprezintă, desigur, momentul „Echinox": „Gloria Echinoxului a ținut trei decenii, 1968-98, adică până a nu fi demolat din interior, apoi destructurat, devalorizat ironic, prima dată într-un dicționar coordonat de Horea Poenar, altfel un critic inteligent, iar la patru decenii, 2008, săpat la partea de bază
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6253_a_7578]
-
călcat niciodată prin Cluj, o altă imagine a acestui centru de cultură față de care de multe ori ne trezim avînd o oarecare invidie. De ce spun o altă imagine? Pentru că nu academismul adormitor care bîntuia la un moment dat prin paginile Echinox-ului și nici aroganța seriozității pe care de multe ori ardelenii o afișează plicticos față de regățeni ar justifica acestă invidie, ci felul în care acestă seriozitate, atunci cînd e substanțială, reușește să se vîndă într-o formulă atrăgătoare. O văd
Țara rinocerilor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15367_a_16692]
-
este, probabil, adevăratul motiv pentru care a stat închisă Olga Caba, în anii '50, la Mislea, Ghencea și Văcărești. ,Pac la Războiul!" Ion Simuț a publicat în nr. 5 din acest an al revistei noastre o cronică la volumul Dicționar Echinox, A-Z. Perspectivă analitică, realizat de un colectiv coordonat de Horea Poenar (actualul director al revistei Echinox). Scrisă cu seriozitate și spirit critic, cronica se încheia cu un verdict nefavorabil: Deficitar în informații (prea lacunar), deficitar în aprecieri (reflectate în
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11597_a_12922]
-
și Văcărești. ,Pac la Războiul!" Ion Simuț a publicat în nr. 5 din acest an al revistei noastre o cronică la volumul Dicționar Echinox, A-Z. Perspectivă analitică, realizat de un colectiv coordonat de Horea Poenar (actualul director al revistei Echinox). Scrisă cu seriozitate și spirit critic, cronica se încheia cu un verdict nefavorabil: Deficitar în informații (prea lacunar), deficitar în aprecieri (reflectate în dimensiunile foarte discutabile ale articolelor), dicționarul coordonat de Horea Poenar nu excelează nici în calitatea redactării textelor
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11597_a_12922]
-
care încălcând o regulă elementară de comportament civilizat în lumea literară (un autor trebuie să se abțină de la a-și evalua propria carte și de la a-i contrazice pe cei care n-o consideră valoroasă), îl admonestează brutal, în revista ECHINOX (nr. 1-4/ 2005) pe vechiul echinoxist Ion Simuț, într-un articol cu un titlu ieftin-rechizitorial: Mediocritate sau partizanat? , Nu ne închipuim - perorează insolent Horea Poenar - că în urma unui asemenea text România literară va renunța la serviciile lui Ion Simuț. Are
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11597_a_12922]
-
Dandysmul. O istorie (Ed. Polirom, 249 000 lei); Emil Cioran - Scrisori către cei de acasă (Ed. Humanitas, 260 000 lei); Georges Simenon - Prima anchetă a lui Maigret (Ed. Polirom, 129 000 lei); Gustave Thibon - Diagnostic: eseu de fiziologie socială (Ed. Echinox, 130 800 lei); Narcis Dorin Ion - Gheorghe Tătărescu și Partidul Național Liberal 1944-1948 (Ed. Tritonic, 191 000 lei); Florin Tudose, Ana Marian - Alfabetar de sexologie (Ed. Medica, 168 000 lei); Mariana Codruț - UI Baboi și alte povestiri (Ed. Polirom, 129
Agenda2004-17-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/282352_a_283681]
-
-l definea. Nu-l cunoșteam personal în 1970. Am scris atunci întîia cronică la o carte a lui. Reputația profesorului clujean era totuși bine stabilită. Cîțiva dintre foștii lui studenți erau deja prezențe remarcabile în viața literară. Grupați în jurul revistei Echinox, universitari, cei mai mulți sau răspîndiți prin școlile și publicațiile transilvănene, ei purtau mai departe acel amestec, specific profesorului, de severă erudiție ardelenească și de imaginație meridională, nemaiîntîlnit la predecesorii lor. în puteai observa cum un spirit călinescian, liber și inventiv, se
Glose by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17189_a_18514]
-
Cronicar Duminică, 4 iunie a.c., scriitorul Ion Mircea a susținut la Sala Atelier a Teatrului Național București conferința „Despre mîngîiere. Scurtă incursiune în metafizica atingerii”; numele lui Ion Mircea - poet și dramaturg, fondator al grupării și revistei „Echinox”, nominalizat la Marele Premiu Național de Poezie „Mihai Eminescu” și cîștigător, în 1998, al Premiului UNITER, pentru piesa Noe care ne străbate memoria e o femeie - se alătură prin acest eveniment unei galerii ilustre de protagoniști ai Conferințelor Teatrului Național
Ion Mircea la Conferințele TNB: despre mîngîierea achiropiită by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5481_a_6806]
-
-ne prioritățile și programul prestabilite. Irupția miraculosului în logica zilei. Beatitudinea și beatificarea, trepte spre sfințirea noastră și a celor din jur, nu fără poticniri, ocoluri, dar cu înscrierea pe drumul drept și clar. Ce a reprezentat pentru dvs. etapa Echinox: o anticameră în raport cu Steaua sau o perioadă bine definită în descoperirea de sine; un atelier literar sau o experiență spirituală majoră? Echinoxul a fost hotărâtoarea experiență spirituală a tânărului ce eram, o școală a prieteniei exigente, unde alături de Ion Pop
Adrian Popescu - Echinox n-a fost o anticameră ci chiar salonul literar al generației '70 () [Corola-journal/Journalistic/17093_a_18418]
-
nu fără poticniri, ocoluri, dar cu înscrierea pe drumul drept și clar. Ce a reprezentat pentru dvs. etapa Echinox: o anticameră în raport cu Steaua sau o perioadă bine definită în descoperirea de sine; un atelier literar sau o experiență spirituală majoră? Echinoxul a fost hotărâtoarea experiență spirituală a tânărului ce eram, o școală a prieteniei exigente, unde alături de Ion Pop, Ion Vartic și neuitatul Marian Papahagi, sau de maturul Eugen Uricaru, învățam că profesionalitatea și onestitatea sunt inseparabile în cazul scriitoului autentic
Adrian Popescu - Echinox n-a fost o anticameră ci chiar salonul literar al generației '70 () [Corola-journal/Journalistic/17093_a_18418]
-
fost hotărâtoarea experiență spirituală a tânărului ce eram, o școală a prieteniei exigente, unde alături de Ion Pop, Ion Vartic și neuitatul Marian Papahagi, sau de maturul Eugen Uricaru, învățam că profesionalitatea și onestitatea sunt inseparabile în cazul scriitoului autentic. La Echinox funcționa spiritul critic, luciditatea, scârba de compromisuri social-politice, într-un cuvânt respectul valorii. Am descoperit că totul trebuie raportat la universalitate, nu la conjunctură, la literatura lumii, nu a provinciei în care trăiam. Și Nicolae Prelipceanu și Peter Motzan, colegul
Adrian Popescu - Echinox n-a fost o anticameră ci chiar salonul literar al generației '70 () [Corola-journal/Journalistic/17093_a_18418]
-
toți făceau parte din redacție, erau în grupul clujean de autori tineri care se revendicau estetic de la modernitatea europeană, de la modernismul târziu, crescut dintr-o cultură bine asimilată, într-o vreme dură, a dictaturii ideologice ceaușiste. Din spiritul riguros al Echinoxului s-a născut și revista Vatra (unde Alexandru Cistelecan, Virgil Podoabă, Aurel Pantea fac o excelentă echipă de foști și pereni "echinoxiști") și Familia unde Ion Simuț, Ioan Moldovan și Traian Ștef continuă principiile revistei clujene: ținută etică și refuzul
Adrian Popescu - Echinox n-a fost o anticameră ci chiar salonul literar al generației '70 () [Corola-journal/Journalistic/17093_a_18418]
-
Ioan Moldovan și Traian Ștef continuă principiile revistei clujene: ținută etică și refuzul provincialismului, perspectiva europeană a valorilor. Din acest spirit critic și ironic s-a născut și Istoria... lui Radu Țeposu și proza lui Ioan Groșan, și Apostroful clujean. Echinoxul nu a însemnat doar poezia metafizică, ermetică, naturistă a lui Ion Mircea, Dinu Flămând, Horia Bădescu, eseurile și cronicile talentatului Petru Poantă, ci și energia lui Uricaru și răbdarea lui Ion Pop, clarviziunea lui Papahagi, apoi " Școala ludică" a lui
Adrian Popescu - Echinox n-a fost o anticameră ci chiar salonul literar al generației '70 () [Corola-journal/Journalistic/17093_a_18418]
-
tradițional "stelist": Ruxandra Cesereanu. A adus dezinvoltura tinerei nouăzeciste, un sânge critic tânăr în arterele ușor obosite ale rubricilor, colaboratori noi și texte diferite de eleganța statuară și clasică a revistei ajunsă la aniversarea sa semicentenară. Diferența dintre Steaua și Echinox, care nu a fost o "anticameră", ci chiar salonul literar al generației '70, este cea dintre tehnocrație și talentocrație, în ce mă privește, desigur. La revista lunară a Uniunii Scriitorilor, în deceniile "satanice", tehnoredactorul care, practic, îl dubla pe excelentul
Adrian Popescu - Echinox n-a fost o anticameră ci chiar salonul literar al generației '70 () [Corola-journal/Journalistic/17093_a_18418]
-
ca mișcare literară, la "limpezirea apelor" literaturii române a deceniilor 7-8 (pusă eventual în oglindă cu alte grupări literare care au precedat-o sau intersectat-o, cum ar fi, spre exemplu, Cercul literar de la Sibiu, Grupul de la Târgoviște, Grupul oniric. Echinoxul a fost o mișcare culturală de anvergură, nu o coterie, o reafirmare a esteticului împotriva ideologiei comuniste, a literaturii "angajate", teziste și mincinoase, în fapt. În revista studenților clujeni a apărut Heidegger în 1968, eseul său din 1929, Ce este
Adrian Popescu - Echinox n-a fost o anticameră ci chiar salonul literar al generației '70 () [Corola-journal/Journalistic/17093_a_18418]
-
aș zice, notorie, Dreptul la timp, prin '85, conținea și judecata aspră a lui Mircea Cărtărescu asupra poeziei române postbelice, unde, cu excepția lui Nichita Stănescu, nu găsea decât un "vacuum". Din înșiruirea numelor, rapidă, nesistematică, cred că ne convingem că Echinoxul a salutat și susținut valoarea, a respectat părerea celuilalt, s-a orientat după ora vest și central-europeană, nu cea orientală, a cultivat, asemeni "Cercului literar de la Sibiu", cu care ne simțeam apropiați, prin multe opțiuni estetice, eseul, filosofia, registrul "grav
Adrian Popescu - Echinox n-a fost o anticameră ci chiar salonul literar al generației '70 () [Corola-journal/Journalistic/17093_a_18418]